Jurnalistul Cristian Grosu și Tudor Mușat discută, la Piața Victoriei, despre ceea ce înseamnă marea dezvoltare a României, cu sau fără PNRR.
Până reușim să ne dăm seama ce pași trebuie făcuți mai întâi pentru a ne dezvolta, este posibil ca alte state să ne-o ia înainte, spune Cristian Grosu:
„Dezvoltarea ar trebui să însemne o economie echilibrată și orientată spre viitor. Până când noi ne-am putea dezemtici, cei din jurul nostru ar putea să facă pași importanți. (…) Vom fi în concurență cu celelalte state, ori am face bine să ne dezmeticim, să înțelegem încotro se îndreaptă lucrurile. Noi plecăm deja cu un defazaj față de competitoarele noastre, vorbesc de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, care au aderat înaintea noastră la Uniunea Europeană.”
Nici Planul Național de Redresare și Reziliență nu va face minuni asupra dezvoltării României, dacă nu vom ști cum să folosim banii primiți de la Uniunea Europeană, mai crede jurnalistul:
„Noi vedem un plan foarte frumos care arată ca lista lui Moș Crăciun, nu știm însă ce se află în sac sau dacă în sac se află ceva. (…) Să nu luăm acest plan doar ca pe un plan de redresare, de acoperire a găurilor pe care le-a produs criza Covid. Noi putem ajuta cu acești bani și acele domenii ale economiei care ne poate stimula în viitor. (…) Dacă nu o să înțelegem că, de exemplu, viitorul este în energia verde, în mecanismele de stocare ale energie (…) dacă noi nu ne orientăm către chestia asta rapid, vom pierde foarte mult.”
Problema cea mai mare care stă în calea dezvoltării României este lipsa unui plan național, spune Cristian Grosu, la Europa FM:
„Noi avem un mare handicap, noi nu avem un plan de țară, noi nu știm ce vrem sau ce o să vrem, e foarte multă întâmplare, e foarte mult hazard în tot ceea ce se face. Noi suntem esențialmente reactivi, pleznește ceva undeva, ne-am repezit să astupăm gaura respectivă. (…) Neavând un plan de țară, nici nu există în mod precis în economie niște zone stabilite a fi susținute.”
Să nu uităm că avem un potențial uriaș de dezvoltare, datorită forței de muncă, susține invitatul lui Tudor Mușat:
„Noi avem nu doar zona asta de IT care va fi un meșteșug ca oricare altul peste 5-7 ani, este zona de inteligență artificială. Aici avem suficientă inteligență umană ca să creeăm și să inovăm în sensul inteligenței artificiale. Pe de altă arte, este zona de aplicare a tehnologiilor pe actuala paradigmă economică, începând de la IMM-uri și până la marile întreprinderi.”
De ce nu se implică și mediul privat la dezvoltarea țării? Ar dori să o facă, dar nu are cum momentan, crede Cristian Grosu:
„Din perspectiva mediului privat există un soi de inițiativă, dar ea e blocată de două lucruri, prima, de suspiciunea noastră ancestrală de a ne alia în jurul unui proiect (…), pe de altă parte există un limbaj foarte diferit în care vorbesc statul și mediul privat, nu se înțeleg, nu empatizează.”
Tocmai de aceea, statul ar trebui să facă primul pas și să vină în întâmpinarea mediului privat, iar asta ar putea să însemne inclusiv eliminarea unor reglementări, mai spune jurnalistul, la Europa FM:
„Cred că inițiativa ar trebui să aparțină statului, pentru că mediul privat n-are ce să facă, nu poate legifera. De exemplu, parteneriatul public-privat ar putea să fie doar unul din instrumentele prin care statul să încerce să atragă și să fructifice, cumva, dinamismul din zona economiei private. Să ne uităm la statele bogate din Vest, acea bogăție, acel capital, acel flux de bani și prosperitate s-au creat în perioadele de nereglementare. Acum, cred că Europa suferă de supra-reglementare, în Europa n-ar putea să crească un mare jucător precum Facebook, Google, Amazon. (…) Genul ăsta de probleme îl are și România.”
