Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au decis arestul preventiv al celor 3 suspecți în aruncarea în aer a omului de afaceri Ioan Crișan din Arad, spun că există suficiente mijloace de probă încât să susțină acuzațiile formulate de procurori. Vă reamintim, după ce au fost lăsați liberi de prima instanță, o a doua instanță a decis arestarea preventivă a Laurei Bîlcea și a presupușilor ei complici, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă. Încă de aseară, aceștia au ajuns în arestul poliției Timiș.
Ceea ce, pentru judecătorul Curții de Apel București care a judecat prima dată cererea de arest preventiv, erau „cel mult indicii, nu probe”, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpați a acestor fapte de o gravitate deosebită, s-a transformat, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în „suficiente mijloace de probă încât să susțină, la nivel de suspiciune rezonabilă, acuzațiile formulate de procurori”, care susțin că Laura Bîlcea a comandat uciderea tatălui ei, iar presupușii complici Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă au ajutat-o.
Luând în considerare declarațiile și comportamentele celor implicați, așa cum apar ele în referatul Parchetului General, Înalta Curte consideră că se poate reține suspiciunea rezonabilă că cei 3 inculpați au comis infracțiunile de care sunt acuzați și apreciază că determinarea lui Sebastian Bulbuc de către Laura Bîlcea de a suprima viața lui Crișan Ioan se impune la nivelul de suspiciune rezonabilă.
Înalta Curte reține că cei trei inculpați nu par a avea bariere psihologice care să le permită să-și cenzureze conduita.
De asemenea, Înalta Curte apreciază ca fiind nerelevant că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte o întâlnire efectivă dintre Laura Bîlcea și Sebastian Bulbuc pentru a se remite sumele de bani.
În ceea ce privește motivul care a determinat-o pe Laura Bîlcea să-și ucidă tatăl, Înalta Curte reține că probatoriul administrat relevă tensiunile și nemulțumirile reciproce grave dintre tată și fiică, pe toate planurile, atât personale, cât și în privința activităților profesionale și de afaceri și dorința extremă a Laurei de a-și gestiona singură viața personală, profesională și de afaceri, fără constrângerile și direcțiile impuse de tatăl său și de a dispune de toate resursele care aparțineau acestuia.
Măsura arestării preventive nu se dispune pentru a satisface așteptările publicului, ci pentru a-i oferi acestuia un sentiment de protecție și de securitate, se mai arată în motivarea instanței.
Acțiunile inculpaților au fost unele deosebit de grave, iar lăsarea lor în libertate ar conduce la încurajarea adoptării unor astfel de conduite de către alte persoane, justifică judecătorii măsura arestului preventiv.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
