Confidenţialitate

Judecata de Joi, cu Cristian Tudor Popescu: Oastea lui Ciucă și pila atomică a lui Geoană

• Israel are 9 milioane și ceva de locuitori, adică jumătate din populația României, pe o suprafață de cam 4 județe de-ale noastre. Și are una dintre cele mai puternice armate ale lumii.

A fost atacat simultan de 5 țări arabe și a învins. Acum, luptă cu Iran și armatele teroriste ale acestuia din Gaza, Liban și Yemen. E susținut cu bani și arme de Statele Unite, însă militarii sunt israelieni. Sistemele de apărare antiaeriană performante Cupola de Fier, Praștia lui David sunt creația lor.

România are și ea în coastă un Iran. Mai mare și la fel de agresiv – Rusia. Plus părtașii ei, Ungaria și Austria. E bine să conștientizăm niște lucruri:

 – Putin va trăi mult și bine, fiind de neînlăturat de la Kremlin.

– Rusia va fi un pericol perpetuu, gata oricând să atace cum simte o zonă vulnerabilă.

– Republica Moldova și România sunt ținte strategice pentru Rusia, care intră în prim plan îndată ce Ucraina cedează.

Iată de ce cred că noul președinte al României ar trebui să-și propună ca prioritate zero întemeierea unei armate române adevărate, ca resursă umană și armament. Nu ca oastea lui Ciucă.

La fel de greșită cum e atitudinea țiriacă „N-avem nevoie de NATO” mi se pare autoliniștirea „Lasă, că ne apără NATO”. Armatele Occidentului te ajută dacă ești în stare să te ajuți și singur.

Una este să fii un teritoriu bun de ocupat fără luptă, prin trădări și acțiuni hibride, cum a fost cazul Crimeei, și alta să poți opune o rezistență îndârjită unor năvălitori de talia Rusiei – cum face Ucraina. Sau Israel – oricine ar vrea să-l șteargă de pe fața pământului, știe că asta ar costa mormane de cadavre și de bani, fără certitudinea succesului.

• Unii ar putea să creadă că un Mircea Geoană președinte, după ce a fost secretar general-adjunct al NATO, înseamnă o garanție de securitate pentru România. Subsemnatul, nu.

Legăturile cu oameni ai Kremlinului pe care iese la iveală că le are un apropiat al său, liberalul Rareș Mănescu, nu mă miră. E un prilej să îmi amintesc câte unele.

Nu știm nici astăzi de ce s-a dus de două ori Geoană, în secret și pe persoană fizică, la Moscova, în 2009. Nu știm cu cine și ce a discutat acolo. La curent era însă șeful său de campanie electorală de atunci, C. Gușă, huiduitor al NATO și UE, dughinist, putinist feroce.

Funcția la NATO a lui Geoană (obținută în mandatul „pretenarului” lui Putin, D.J. Trump!…) nu mă liniștește în legătură cu orientarea lui politică –  care poate bascula pe loc.

Într-o telegramă a Ambasadei SUA la București din 2009, raportorul spune despre Geoană: „Mare experiență în politica externă, dar puțină substanță”. Englezii de la MI-6 îl califică drept „wobbly” – instabil, nu demn de încredere. Și cum să nu fie așa, când faptul că a fost propulsat rachetă în ministerul de Externe de regimul rusofonului Ion Iliescu nu l-a împiedicat să cocheteze cu PNȚCD, să-l felicite printre primii pe Emil Constantinescu pentru victoria la prezidențiale și să-i aducă mulțumiri „că a scăpat țara de cancerul Iliescu”. Pentru ca după revenirea PSD la putere, să facă din nou sluj pe lângă Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Cea mai mare realizare a lui Geoană este pila atomică pe care a reușit s-o aibă ca să fie numit nr. 2 în NATO, în vreme ce organizația cunoștea cu siguranță aceste bube în cap ale „Prostănacului” lui Iliescu, precum și despre interlopii, infractorii internaționali, mafioții cu care s-a lipit de-a lungul timpului fostul șef PSD.

Cristian Tudor Popescu, la Judecata de Joi, în Deșteptarea:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Puteți reasculta Deșteptarea din secțiunea podcast Europa FM, cu ajutorul aplicației gratuite pentru Android și IOS Europa FM sau direct în Spotify și iTunes.