Istoria parlamentară de pe meleagurile românești începe în anul 1831, atunci când în Țara Românească a fost adoptat ”Regulamentul organic”, document ce a stat la baza formării parlamentelor naționale din Țara Românească și Moldova.
În România post-decembristă, alegerile parlamentare au început în anul 1990, la scurt timp după Revoluția din decembrie 1989.
De altfel, atunci a fost cea mai mare prezentă la urne: 86,19%.
Dintre cele 73 de partide și formațiuni politice înscrise, Frontul Salvării Naționale a câștigat detașat alegerile cu 67,53% din mandate. Pe lângă FSN au mai intrat în parlament 27 de formațiuni la Camera Deputaților și șapte la Senat.
În 1992, prezența la vot a fost de peste 76%. Pe primele trei locuri s-au situat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), Convenția Democrată Română (CDR) și Frontul Salvării Naționale (FSN).
În anul 1996 prezența a fost tot de 76%, iar preferații alegătorilor au fost Convenția Democrată Română (CDR), Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Uniunea Social-Democrată (USD).
Următoarele alegeri au avut loc în anul 2000, iar la vot s-au prezentat aproximativ 65% dintre votanți.
Cei care au adunat cele mai multe voturi au fost Partidul Democrat Social din România(PDSR), Partidul România Mare (PRM) și Partidul Democrat (PD).
Alegerile parlamentare din 2004 s-au desfășurat în luna noiembrie, iar 58% dintre români s-au prezentat la urne. A fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale, după ce mandatul președintelui a crescut de la 4 la 5 ani.
În aceste alegeri au candidat 2 alianțe electorale mari: PSD+PUR (41%) și Alianța Dreptate și Adevăr(D.A.) (34%), formată din PNL și PSD. În Parlament au mai intrat PRM și UDMR, alături de minoritățile naționale.
Scrutinul din 2008 a adus un nou sistem de vot, cel uninominal. Astfel, alegătorii au fost chemați să voteze, pentru prima dată, un om care să îi reprezinte în forurile legislative. Prezența la vot a fost de doar 39%, cea mai scăzută prezență după 1989. Partidele preferate de români au fost PDL, Alianța PSD+PC și PNL.
În cazul scrutinului din 2012 a fost pentru prima dată când o alianță de partide reușea să obțină peste 50% din voturi. Uniunea Social-Liberală (USL), formată din PSD și PNL obținea încrederea a peste 58% din alegători. Prezența la vot a fost de 41%, iar ”podiumul” a fost completat de către Alianța România Dreaptă (ARD), din care făcea parte şi PDL, de PP-DD şi UDMR.
Românii sunt chemați la urne pe 11 decembrie pentru a-și alege reprezentanții în forul legislativ.
