Regimul iranian a anunţat, duminică seară, că nu va mai respecta Acordul nuclear semnat cu marile puteri în 2015.
Teheranul va relua, astfel, controversatele activități de îmbogățire a uraniului.
Iranul susține, totuși, că va continua cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).
Decizia vine, la câteva zile, după asasinarea comandantului militar iranian Qassem Soleimani, ucis într-un raid american efectuat în apropiere de capitala irakiană, Bagdad.
Stârnind preocupare internațională, Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear parafat în timpul administrației predecesorului său democrat, Barack Obama.
Donald Trump a anunțat că a identificat 52 de obiective în Republica Islamică, care sunt “de nivel foarte înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”.
Numărul corespunde cu cel al americanilor ţinuţi ostatici, timp de peste un an, de la sfârşitul anului 1979, în ambasada Statelor Unite la Teheran.
“Statele Unite nu mai vor ameninţări!”, a scris liderul de la Casa Albă pe Twitter.
….targeted 52 Iranian sites (representing the 52 American hostages taken by Iran many years ago), some at a very high level & important to Iran & the Iranian culture, and those targets, and Iran itself, WILL BE HIT VERY FAST AND VERY HARD. The USA wants no more threats!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 4, 2020
SUA au desfăşurat în ultimele zile soldaţi suplimentari pentru a proteja diplomaţii şi soldaţii americani în Irak, unde sentimentul anti-american s-a intensificat puternic după asasinarea vineri, într-un atac cu dronă, a generalui iranian Qassem Soleimani, considerat un lider terorist de Occident, şi a locotenentului său irakian Abu Mehdi al-Muhandis.
Apelurile la „răzbunare” s-au înmulţit la Bagdad şi la Teheran, în contextul în care americanii consideră de mai multe luni că facţiunile armate pro-Iran din Irak sunt o ameninţare mai mare decât jihadiştii afiliaţi grupării Statului Islamic.
Sâmbătă, două obuze de mortieră au lovit Zona Verde, ultrasecurizată, a capitalei irakiene, Bagdad, unde se află ambasada SUA, atacată marţi de mii de combatanţi şi susţinători ai grupărilor pro-iraniene. În acelaşi timp, două rachete s-au abătut asupra bazei aeriene Balad, în care se află soldaţi şi avioane americane, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Potrivit comandamentului militar irakian, nu a existat vreo victimă în urma acestor atacuri.
Imediat după aceste tiruri, drone americane au survolat baza în misiuni de recunoaştere.
Situația a escaladat după atacul care a vizat ambasada SUA la Bagdad și ulterioara ucidere, într-un raid american, a generalului iranian Qassem Soleimani.
”România este profund îngrijorată de evoluţiile recente din Orientul Mijlociu după atacul asupra Ambasadei SUA în Irak – pe care România îl condamnă ferm – şi după măsurile de protecţie preventive luate în consecinţă de SUA. Detensionarea este esenţială pentru a evita deteriorarea suplimentară a situaţiei de securitate”, susține MAE într-o postare pe Twitter.
În vârstă de 62 de ani, Qassem Soleimani era considerat arhitectul strategiei iraniene în Orientul Mijlociu.
Ministerul Afacerilor Externe le-a recomandat, vineri, cetăţenilor români să evite călătoriile care nu sunt absolut necesare în Irak, având în vedere escaladarea tensiunilor în zona Orientului Mijlociu, generată de atacul cu dronă în care au fost uciși, în noaptea de joi spre vineri, în vecinătatea aeroportului din Bagdad, comandantul forţelor de elită ale Gărzilor Revoluţionare iraniene şi un înalt oficial al forţelor paramilitare irakiene.
Qassem Suleimani şi Abu Mahdi al-Muhandis au fost lichidați din ordinul președintelui SUA, Donald Trump.
De asemenea, se recomandă evitarea zonelor în care au loc mitinguri, manifestaţii politice sau orice fel de demonstraţii.
Cetăţenii români sunt sfătuiţi să se informeze asupra situaţiei de securitate din regiunile în care urmează să călătorească, să aibă o atitudine cooperantă cu autorităţile locale şi să îşi noteze coordonatele de contact ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, disponibile online.
Totodată, MAE recomandă insistent cetăţenilor români să îşi anunţe prezenţa la cea mai apropiată misiune diplomatică sau consulară română, transmiţând coordonatele pentru a putea fi contactaţi în eventualitatea apariţiei unei situaţii de urgenţă.
Cetăţenii români care sunt implicaţi într-o situaţie deosebită pot apela numerele de telefon ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă sau la numerele de telefon de urgenţă ale acestora, care se găsesc pe pagina web a MAE.
Statele Unite ale Americii le cer cetățenilor americani să părăsească de urgență teritoriul irakian.
Înfiinţate în 2014, pentru a lupta contra ISIS, Forţele Mobilizării Populare, conduse de Abu Mahdi al-Muhandis, au fost recunoscute oficial de regimul de la Bagdad ca trupe militare independente care răspund direct premierului.
Potrivit CNN, după atac paza ambasadei SUA în Irak a fost întărită. Relațiile dintre Washington și Teheran s-au degradat în timpul administrației lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a retras SUA din acordul internațional pentru controlul programului nuclear iranian, stârnind îngrijorare internațională. Înțelegerea fusese parafată de Barack Obama, fostul președinte american.
Teheranul a promis să răzbune moartea acestuia, calificând gestul președintelui american drept un „act de război”.
Barilul de țiței s-a scumpit până la cel mai ridicat nivel al ultimelor 3 luni și jumătate.
Iranul este al 6-lea exportator de petrol al lumii.
