Fostul președinte Ion Iliescu şi-a exprimat convingerea că preşedinţia României la Consiliul UE va fi un succes, pentru că ”avem demnitatea de a arăta că nu de puţine ori am fost judecaţi greşit”, el precizând că nu confruntarea, ci consensul face ca lucrurile să progreseze în sensul dorit.
“Sunt convins că preşedinţia României va fi un succes, pentru că avem şi mândria, şi demnitatea de a arăta că nu de puţine ori am fost judecaţi greşit, că românii pot oferi Europei valori şi proiecte, cu faţa la viitor”, a scris duminică, pe blogul personal, seniorul social-democrat.
Potrivit acestuia, aderarea la UE a fost marele proiect strategic al României, după ieşirea din totalitarism. “Acest proiect s-a încheiat joi, simbolic, la Ateneul Român. Pentru România trebuie să înceapă un nou capitol: cel al integrării europene. Adică un nou proiect, în care ţara noastră să contribuie pe deplin, cu idei şi soluţii, la reforma Uniunii, la progresul ei. Ar fi trebuit să ne definim, deja, profilul nostru, ca ţară, în concertul european. Preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European ne pune la încercare capacitatea administrativă, viziunea politică şi solidaritatea, ca naţiune. Vom vedea care ne sunt punctele tari, care ne sunt slăbiciunile. Sper că vom realiza, în sfârşit, că nu confruntarea, ci consensul face lucrurile să progreseze în sensul dorit de noi toţi”, a spus Iliescu.
În opinia acestuia, România nu este nici eurosceptică şi nici deziluzionată de aderare.
“Este doar realistă, s-a maturizat politic şi social, abordează critic realitatea, şi asta este bine. Va rămâne susţinătoare a proiectului european atâta vreme cât el va genera bună guvernare, prosperitate, va reduce decalajele de dezvoltare şi polarizarea economică şi socială. Criza prin care trece acum Uniunea nu are cum să nu aibă ecouri şi în România. Dar putem alege să fim parte a soluţiei pentru problemele Uniunii şi nu generatori de noi probleme, cum este cazul Brexit-ului. Pentru asta noua generaţie de politicieni din România trebuie să dovedească responsabilitate şi angajament în slujirea interesului public şi a binelui comun. Uniunea Europeană nu poate fi ţap ispăşitor pentru neputinţele noastre, pentru eşecurile noastre, pentru egoismul şi iresponsabilitatea unora sau altora dintre liderii politici, de la Bucureşti sau de la Bruxelles”, a menţionat fostul şef de stat.
El consideră că este nevoie de solidaritate şi de democraţie în funcţionarea instituţiilor politice şi economice ale naţiunilor şi ale Uniunii.
“Criza proiectului european, reală, este înainte de toate o criză a democraţiei. Şi nu poate fi rezolvată cu măsuri de forţă, cu reducerea la tăcere a vocilor critice, cu etichetarea celor care au o altă viziune despre Uniune şi despre problemele ei. Un populism nu poate fi combătut tot cu un populism, fie el şi de sens opus. Iar reforme de genul Europa cercurilor concentrice nu pot creşte susţinerea cetăţenilor pentru Europa. Cred că a venit vremea să ne întoarcem la politică, să ne vindecăm de iluzia ‘tehnocrată’. Pentru că politicul poate fi controlat democratic de popor, tehnocraţii, nu, ei nu-şi asumă erorile şi deciziile greşite, nu răspund în faţa nimănui”, a susţinut Iliescu.
Potrivit acestuia, alegerile europene constituie o altă încercare pentru preşedinţia României la Consiliul UE.
“Demnitatea de europarlamentar nu este, nu poate fi o recompensă pentru nişte politicieni sau clienţi ai lor, ci o împlinire pentru cariere politice exemplare, în slujba cetăţenilor şi a naţiunilor europene. Este momentul ca elitele politice să se întâlnească din nou cu cetăţenii, pe agenda publică, şi cu un proiect comun, acela al integrării europene, de care să se bucure toţi membrii Uniunii”, este de părere Iliescu.
România a parcurs în trei decenii drumul de la totalitarism la preşedinţia Consiliului UE, “o realizare incredibilă” pentru poporul român, a adăugat el.
“Poate că unora li se pare că ne-a luat prea mult timp să ajungem aici. Timpul istoric ne spune altceva. Este o realizare incredibilă pentru poporul român, după o schimbare radicală de sistem politic şi economic, în condiţii de instabilitate geo-politică, de reaşezare a raporturilor de forţe la nivel global. Ea a fost posibilă în primul rând prin acceptarea de către cetăţenii români a costurilor economice şi sociale ale tranziţiei şi îmi place să cred că manifestările de joi seara, de la Ateneul Român, au fost, înainte de orice, un omagiu adus simplilor cetăţeni, care au făcut posibilă împlinirea acestui proiect naţional. A fost, cred, şi un omagiu adus tuturor celor care – politicieni, intelectuali publici, oameni din societatea civilă – au contribuit la definirea proiectului strategic al României, imediat după Revoluţie: aderarea europeană şi euroatlantică”, a menţionat Ion Iliescu.
El a amintit şi de prietenii României, fără de care crede că nu s-ar fi reuşit în acest demers. “Este vorba în primul rând de preşedintele Franţei, François Mitterrand, şi de cancelarul Germaniei, Helmut Kohl. Viziunea lor despre viitorul Europei, tenacitatea cu care au urmărit aducerea Estului european fost comunist în rândul familiei europene, ajutorul dat României rămân un punct de reper în istoria post-comunismului. Este vorba şi de aliaţii noştri americani, care, prin Parteneriatul pentru Pace, au oferit României nu doar perspectiva aderării la NATO, ci şi garanţii de securitate, care ne-au ajutat în procesul de aderare”, a mai spus fostul preşedinte.
