Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă, la scurt timp după ce s-a încheiat și ședința de Guvern, în condițiile instituirii stării de alertă.
Președintele a mulțumit românilor pentru efortul depus în ultimele două luni, pe timpul stării de urgență, și a făcut apel la aceștia să respecte în continuare măsurile impuse de autorități.
Șeful statului a subliniat că distanțarea socială, munca de acasă, respectarea normelor de igienă, purtatul măștii sunt esențiale pentru a continua lupta anti-epidemică.
“Dacă situația se va înrăutăți și datele vor arăta un număr în creștere de infectări, nu voi ezita să declar din nou stare de urgență”, a adăugat președintele.
Totodată, Iohannis a făcut referire și la informațiile din spațiul public potrivit cărora, până la publicarea în Monitorul Oficial a decretului privind starea de alertă, nu va mai fi în vigoare nicio restricție de circulație: “Politicieni iresponsabili alimentează ideea de vid legislativ. Nu vor urma trei zile fără reguli”.
Principalele declarații:
“Suntem la finalul a două luni dificile, în care cei mai mulți dintre dvs. ați respectat cu strictețe măsurile impuse de autorități.
Printr-un efort național, am reușit să încetinim răspândirea epidemiei. Mulțumesc românilor pentru sacrificiile făcute.
Acum, după două luni de stare de urgență, putem spune: Împreună am salvat vieți. Așa arată o națiune unită. La fel de uniți trebuie să fim și în lunile următoare. Lupta cu virusul este departe de a se fi terminat.
România a acționat rapid, am luat primele măsuri înainte de cazuri confirmate. Era obligatorie instituirea acestor măsuri. Deși numărul de îmbolnăviri era mic, la 16 martie țara a intrat în stare de urgență, printre primele țări.
Fiecare viață pierdute a însemnat o înfrângere în bătălia începută în februarie. Știm sigur că fără aceste măsuri, unele foarte dure, precum carantinarea unor localități, restricții de circulație, închiderea școlilor, numărul victimelor ar fi fost mult, mult, mai mare.
Unde se află România la finalul stării de urgență?
România are 16.247 de cazuri de îmbolnăvire, cu 245 de cazuri noi, ceea ce arată un trend în ușoară scădere. Numărul de cazuri vindecate, 9.053 este mai mare decât cel al cazurilor active, 6.148.
Menționez că pe toată durata stării de urgență nu s-au înregistrat depășiri de capacitate în sectorul de îngrijire intensivă. Am ajuns la 10.643 de teste pe zi.
România a fost foarte puțin pregătită pentru criză. Rezerva statului nu a fost așa cum era normal cu toate materialele necesare. A trebuit să identificăm rapid soluții.
Un obiectiv ambițios este reconstrucția statului, obiectiv care nu poate fi făcut în patru ani, dar e obligatoriu să începem resetarea. Sănătatea, Educația, Administrația, sisteme ignorate și căpușate trebuie să fie prioritățile noastre.
Guvernul trebuie să se adapteze permanent, în timp ce în Parlament politicieni vechi și retrograzi au încercat să dărâme și ce aveam la dispoziție.
De mâine, o nouă etapă. Finalul stării de urgență nu este și finalul epidemiei. Trebuie să conștientizăm cu toții că pericolul reprezentat de virus este departe de a fi trecut. Ce am făcut până acum a fost eficient. În continuare, sunt necesare măsuri pentru o viață apropiată de normalitate, dar în condiții de maximă siguranță. Astăzi, Comitetul pentru Situații de Urgență decretează stare de alertă.
Politicieni iresponsabili alimentează ideea de vid legislativ. Nu vor urma trei zile fără reguli. Virusul nu ține cont de administrație. Renunțarea la toate regulile ce s-au dovedit bune ar însemna o mare eroare. Avem un cadru legal în vigoare.
Distanțarea socială, munca de acasă, respectarea normelor de igienă, purtatul măștii sunt esențiale pentru a continua lupta anti-epidemică. Fără aceste măsuri și reguli lucrurile pot ușor degenera. Dacă situația se va înrăutăți și datele vor arăta un număr galopant de infectări, nu voi ezita să declar din nou stare de urgență.”
Reamintim, în debutul ședinței de guvern, premierul a anunțat că își asumă conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care va declara, joi, starea de alertă.
„Nimic nu ne va împiedica să luăm toate deciziile necesare pentru a face față în continuare provocării generate de epidemie”, a anunțat Ludovic Orban.
Potrivit șefului executivului, prin modificarea Ordonanței 21, va fi întărită autoritatea Comitetului.
“Va trebui să adoptăm ordonanța de urgență ce reglementează măsurile necesare pentru trecerea la starea de alertă, în special acele măsuri ce vizează drepturi ale cetățenilor, facilități acordate în perioada stării de urgență și pe care le vom prelungi”, spunea premierul Orban.
Legea care stabilește restricțiile pentru starea de alertă a fost votată de parlamentari, miercuri seara, cu 258 de voturi „pentru”.
Procedural, actul normativ urmează să ajungă pe masa șefului statului pentru promulgare.
Spre deosebire de starea de urgență, pe perioada stării de alertă nu vor mai fi închise mall-urile mai mici de 15.000 de metri pătrați, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.
De asemenea, autoritățile vor putea face achiziții prin încredințare directă, fără licitație, și vor putea interzice mitingurile, demonstrațiile, concertele sau a alte tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și întrunirile de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.
Vor putea fi luate măsuri privind restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în anumite locuri, ieșirea sau intrarea din sau în anumite zone, restrângerea sau interzicerea transporturilor, închiderea frontierei, limitarea sau suspendarea unor activități economice.
Nu în ultimul rând, poate fi luată măsura evacuării temporare a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată.
Ordonanţa stării de alertă, constituţională dacă nu restrânge drepturi și libertăți
Miercuri, Curtea Constituţională a stabilit că ordonanţa de urgenţă a Guvernului care reglementează starea de alertă respectă legea fundamentală dacă nu restrânge drepturi și libertați.
