Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă, în care a vorbit despre relaxarea restricțiilor începând cu data de 15 mai.
Președintele spune că nu am atins maximul epidemiei în România, iar o relaxare prematură ar fi fundamental greșită.
“Pericolul nu a trecut”, a subliniat Klaus Iohannis, care a adăugat că data de 15 mai nu înseamnă revenirea la normalitatea pe care am cunoscut-o, argumentând că “experții spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală”.
Marile festivaluri probabil nu vor fi organizate în acest an, a mai adăugat Iohannis.
Despre amânarea alegerilor parlamentare pentru 2021, șeful statului spune că este prematur să spunem că vom avea alegeri în octombrie, noiembrie, decembrie: “Important e să le facem când nu va fi un pericol pentru populțaie. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia încă există.”
Principalele declarații ale președintelui:
“A trecut o lună și jumătate de la instituirea stării de urgență. Este mai mult de o lună și jumătate de când trăim cu această epidemie.
Putem trage destul de multe concluzii. Aș începe prin a remarca faptul că autoritățile, cu medici și românii, au obținut rezultate notabile. Românii au dovedit că au simț civic, echilibru.
Se discută despre măsurile de relaxare. După 15 mai, anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim atenți. Nu am atins maximul în România. O relaxare prematură ar fi fundamental greșită.
Am pregătit un grafic pe care îl puteți urmări. Ne permite comparații directe între state. Populațiile sunt foarte diferite. Am făcut un grafic care arată numărul de bolnavi dintr-un milion de locuitori.
Se observă foarte ușor că am ajuns la diferențe foarte mari între state. Sus, este Spania, aproape 5000 de spanioli dintr-un milion sunt coronapozitivi. Putem vedea în Italia, mai puțini, sub 3000 dintr-un milion. Date apropiate de Italia sunt în SUA.
România, putem vedea în datele cele mai de jos, triunghiurile galbene, sunt 600 de bolnavi la un milion de români.
Repet, pericolul nu a trecut! Este nevoie de maximă atenție. Nu este păcat să dăm cu piciorul? Sunt conștient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, să-și reducă viața. Sunt foarte conștient că personalului medical i-a fost extrem de greu și că îi e în continuare, dar pericolul nu a trecut.
Din 15 mai e posibil să relaxăm, dar acest fapt nu înseamnă că revenim la viața normală înainte de epidemie. În realitate, experții spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală.
Vor rămâne multe restricții în vigoare, ne vom întâlni maxim câte trei deodată. Nu vom putea ieși la restaurant, mall. Nu vom putea să plecăm din localitate decât din motive foarte serioase. În majoritatea unităților comerciale, la ușă va fi cineva care va lua temperatura.
Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem risca să avem un număr mare de persoane într-un singur loc. Competițiile sportive, dacă se vor relua, vor fi fără spectatori.
Când a început epidemia rezervele României au fost goale. Nu au existat rezerve de măști, biocide, au fost foarte puține medicamente. Toate acestea au fost procurate într-un timp record.
România are acces la 1,5 mld. euro care vor fi folosiți pentru achiziții de echipamente, medicamente și plata sporurilor.
În paralel, guvernul pune în practică reforme, promise și necesare. De exemplu s-a progresat în materie de digitalizare a administrației. Asta este partea pozitivă.
Nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei. Un contraexemplu mare cât Casa Poporului este Parlamentul. Un festival deplorabil, instrumentat de aceeași politicieni care, și înainte de criză, au lăsat România fără bani.
Banii României eu fost risipiți de guvernele pesediste. În plus, vin aproape zilnic cu inițiative care mai de care mai populiste, care este imposibil să fie puse în practică.
Din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem gestiona, dar nu se poate cu gesturi populiste. Dăm la toată lumea? Ok, de unde? Putem să dăm doar cât este. Acești politicieni nu au învățat nimic din greșelile trecutului.
Măsurile care s-au luat și sunt în pregătire sunt de bun simț. Trebuie să facem diferența între măsurile care ajută real recuperarea economică și cele care nu ajută pe nimeni.
Despre coordonarea între statele membre UE: Trebuie să recunoaștem că la început coeziunea a fost mai puțină. Multe abordări comune au rămas pe drum. Comisia Europeană a încercat să vină cu măsuri care să sprijine statele membre. Spațiul Schengen nu mai există de facto.
Despre românii plecați la muncă în Germania: În fiecare an, din păcate, mulți români au plecat la muncă în străinătate. După Revoluție, au plecat peste 4 milioane. Mulți sunt sezonieri, cu banii câștigați în străinătate își duc traiul în România. Plecările nu sunt organizate de stat. Este alegerea lor, trebuie să ne gândim cum să le oferim un viitor în România. La început, au existat probleme organizatorice.
Despre data alegerilor: Tot mai mulți experți ne spun că nu vom scăpa de virus. Cum în toți anii am avut bolnavi de gripă, sper să ajungem tot acolo. E prematur să spunem că vom avea alegeri în octombrie, noiembrie, decembrie. Important e să le facem când nu va fi un pericol pentru populțaie. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia încă există. Îmi doresc să avem în toamnă alegeri locale și parlamentare, dar dacă nu vor fi în siguranță, le vom amâna.
Despre redeschiderea școlilor: O legislație în vigaoare îi permite unui părinte să stea acasă dacă școala este închisă. Gândiți-vă ce problemă ar avea dacă copilul ar merge la școală și ar duce boala acasă, unde pot fi și persoane în vârstă, bătrâni. Legea sprijină și practic și financiar aceste cazuri.
Decizia de a nu deschide școlile nu s-a bazat pe exemplul francez, ci pe faptul că distanțarea nu se poate face în școlile de România, elevii se pot infecta și pot duce boala acasă, unde pot trăi bunici, din grupul vulnerabil. De aceea redeschidem școlile pentru clasele terminale, fără a obliga elevii, care se pot pregăti în continuare altfel. În Italia, s-a luat aceeași decizie, de a nu deschide școlile până în septembrie. În Danemarca s-au deschis, dar probabil acolo condițiile sunt puțin altele decât la noi.
Despre cum va ajuta statul cetățenii în revenirea socială și economică: La momentul acesta, nu putem spune decât ce vom prevedea peste maxim 2 săptămâni. În toamnă, vom ști dacă va exista un al doilea val de infecții. Sunt oportunități în piața muncii, pentru noi afaceri. Întreaga societate va constata că sunt valori despre care am discutat, dar nu le-am trăit.
Despre accesul elevilor “școala online”: Foarte mulți din fericire au acces online, mulți nu au. Ministerul va veni cu soluții, probabil, posibil cu achiziții de tablete. Cei ce nu au notă în semestrul doi probabil vor fi invitați la școală, vor da un răspuns, o lucrare de control. Am discutat detaliat despre ce trebuie să facă ministerul în timpul verii. Am pretenția ca până în septembrie să găsim soluții.
Am pretenția să fie elaborate ghiduri și pentru dascăli, care acum improvizează. Trebuie să se facă material auxiliar online. Ținta este întreaga populație școlară și dascălii, pentru a garanta o școală performantă.
Despre instituirea stării de alertă: Decizia privind prelungirea stării de urgență sau instituirea stării de alertă o vom lua, probabil, săptămâna viitoare, când avem alte date despre epidemie. Vreau să avem legislația clară, să avem rezerve semnificative pentru situația al doilea val sau o altă boală. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei.
Guvernul trebuie să țină cont că pensionarii sunt categorie dazavantajată.
Despre discuția cu Donald Trump: Discuția cu Donald Trump a fost foarte caldă, foarte bună, am discutat despre măsurile luate în pandemie. SUA au decis să trimită, cât se poate de repede, ventilatoare în România.
Despre declarația pe propria răspundere: Nu putem să stăm la infinit blocați cu toată țara. Relaxarea se face în pași, nu dintr-odată. Fiecare măsură trebuie analizată în funcție de rezultate. Dacă vom avea un număr mare de infecții, trebuie reevaluată măsura care a dus la această situație, de asta relaxăm în pași. Solidaritatea nu poate fi o măsură de coerciție, nu poate fi forțată, dar sunt foarte bucuros să constat că avem foarte mult din acest sentiment în societatea românească.
Despre informările SRI, înainte de a începe epidemia: Sigur că au existat informări, nu doar de la servicii. Cele mai multe și importante au fost de la OMS sau acele informări publice. Guvernul Orban a luat primele măsuri foarte concrete, cu mult timp înainte să avem vreun caz.
Despre IMM-uri și deschiderea unor afaceri precum cabinete de stomatologie și frizerii: Măsuri s-au luat și se vor lua. Trebuie să fim realiști, să așteptăm să se așeze praful, să tragem linie, să vedem cum putem veni cu măsuri care ajută economia. Vor fi sectoare unde e nevoie de anumite măsuri.
Privind când se deschide una și alta vom lua decizii care privesc primele sectoare unde vom avea o redeschidere. Unele se vor redeschide. Ține de nevoia socială, dar și de riscul epidemiologic.
Despre situația din Suceava și un mesaj pentru suceveni: Am fost în Suceava nu doar o dată, orașul este în plină dezvoltare, oamenii harnici, care vor să ducă o viață bună. Această epidemie nu a fost bine manageriată. Au avut foarte mulți români veniți din afară, chestiune care iarăși a contribuit. Le spun atât: respectați indicațiile!
Despre reluarea activității în turism: Toate aceste detalii vor fi lămurite de săptămâna viitoare. Este mai ușor să deschidem hotelurile, dar fără restaurante. În camera de hotel e ușor să se cazeze o persoană, o familie, nu sunt probleme de distanțare socială.
Dar cu restaurantul nu va fi posibil la început. Pot înțelege problemele antreprenorilor, dar prioritară este siguranța.
Toți oamenii care pleacă la lucru, sezonierii, au contract unde este prevăzută și partea de sănătate. Angajatorul este răspunzător.
La începutul crizei, unii au fost pur și simplu lăsați pe drumuri. MAE a organizat transporturi speciale pentru a-i aduce acasă. A fost pentru noi și pentru cei vizați o mare dezamăgire că o țară care i-a chemat acolo i-a lăsat pur și simplu pe stradă.
Guvernul lucrează la măsuri, astfel încât persoanele care nu își permit măști să le primească din partea statului.
Capacitatea de testare se apropie de 10.000. OMS spune că nu prea are rost să facem testări în masă, testările trebuie făcute la persoana suspectă de infecție, nu la tot poporul.
Avem la momentul acesta două feluri de teste, unul rapid, care nu este foarte sigur, și cel molecular, profund, care nu se face pe loc.
Tudor Mușat și Cătălin Striblea au analizat, alături de invitații lor, declarațiile și răspunsurile președintelui.
Reamintim, Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că, după data de 15 mai, când expiră actuala stare de urgență, toată populația va fi obligată să poarte mască de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun.
Totodată, președintele a subliniat că după data de 15 mai nu va mai fi nevoie de declarația pe proprie răspundere pentru a ieși în spațiile publice.
Totalul cazurilor de coronavirus raportate a ajuns la 11.616 în România.
3.404 persoane s-au vindecat.
La ATI, în acest moment, sunt internați 243 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 11.631 de persoane. Alte 22.406 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 150.309 de teste.
