Premierul Viorica Dăncilă s-a întîlnit cu omologul său israelian.
Benjamin Netanyahu a salutat intenția Guvernului PSD-ALDE de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Plecarea în Israel a doamnei Dăncilă și a lui Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost confirmată oficial abia miercuri, în prima zi a vizitei.
Joia trecută, Liviu Dragnea a anunţat pe cont propriu că reprezentanţa diplomatică se mută: el spusese că hotărîrea era gata luată.
Intervievat între timp de cotidianul Adevărul, fostul premier Adrian Năstase a criticat intenţia Guvernului, pentru că ea ar încălca prevederile de drept internaţional şi rezoluţiile ONU.
“Poate că şi Parlamentul trebuia consultat în chestiunea mutării ambasadei la Ierusalim. Nu putem accepta o stiuaţie de fapt ca o situaţie de drept. S-ar putea să vină ruşii şi să spună: «De ce nu acceptaţi situaţia de fapt din Crimeea?».
“Decizia nu are justificare din punct de vedere al dreptului internaţional. Sunt 13 rezoluţii ale Consiliului ONU şi ale Consiliului de Securitate.
România, ca şi SUA, nu mai poate să invoce statutul de mediator în relaţia dintre arabi şi israelieni, ci a devenit parte în acest conflict, ceea ce ne pune într-o situaţie de adversitate cu lumea arabă.
Mai e şi poziţia Uniunii Europene. Noi vrem să preluăm cu succes preşedinţia U.E., dar care va fi situţia preşedintelui la Consiliul European c]nd el va trebui să se prezinte cu o situaţie complet diferită faţă de ceilalţi lideri europeni?
E nevoie de o analiză foarte seriosă de riscuri versus beneficii: n-am văzut o asemenea analiză”, a mai declarat Adrian Năstase cotidianului Adevărul.
Fostul premier a mai amintit că, în materie de politică externă, e mereu loc de tensiuni între premier și președinte.
Adrian Năstase crede că nu ar mai trebui ca rolul de arbitru sau de “a treia cameră a Parlamentului” să fie jucat de Curtea Constituțională.
Soluția sa: amendarea Constituției.
“Noi avem o formulă de decizie duală în forma Executivului: preşedintele şi premierul.
Este o soluţie care va produce tensiuni şi incapacitatea de formulă politică consensuală.
Avem două variante extreme: fie republică prezidenţială, fie republică parlamentară. Altfel, din aceste ciocniri nu va ieşi nimic bun“.
