Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat, susținută în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” . Este ceea ce susține jurnalista Emilia Șercan în ancheta publicată marți, pe platforma PressOne, după 6 luni de cercetări.
În 2003, Nicolae Ciucă era comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom din Afganistan și apoi conducător al unui exercițiu tot în cadrul misiunii ISAF.
„În teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă am descoperit 42 de pagini, cel puțin, care au conținut plagiat. Teza de doctorat nu reprezintă o cercetare științifică, așa cum ar trebui să fie o teză de doctorat. Teza nu aduce nicio contribuție originală, nicio contribuție la cunoașterea comună, așa cum ar trebui să facă o teză de doctorat, este despre operațiile militare, altele decât războiul”, a spus Emilia Șercan.
Punctul de vedere al premierului Nicolae Ciucă apare în ancheta de presă realizată de Emilia Șercan
„În declarația pe care premierul mi-a transmis-o spune că a respectat regulile care erau în vigoare în 2003 și că a lucrat la teză cu bună-credință. Scrisesem o parte din text gândindu-mă că asta ar putea să fie una dintre scuze și anume că legislația de la momentul respectiv nu prevedea utilizarea ghilimelelor și atribuirea sursei. Am verificat legislația și am descoperit că hotărârea de guvern care reglementa studiile doctorale și susținerea tezelor de doctorat spunea foarte clar că teza de doctorat trebuie să fie un produs original.”
Premierul Nicolae Ciucă va cere Comisiei de Etică UNAp să analizeze teza sa de doctorat
Ulterior, premierul a transmis că va cere Comisiei de Etică UNAp să analizeze lucrarea sa de doctorat și să vină cu un răspuns.
„Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare.”
Premierul spune că teza sa se bazează pe experiența personală. În 2003, Nicolae Ciucă era comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom din Afganistan și apoi conducător al unui exercițiu tot în cadrul misiunii ISAF:
„Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002). Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, in mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborata.
Emilia Șercan spune că, într-o țară civilizată, în urma unor asemenea dezvăluiri, cel vizat și-ar da demisia dar nu se așteaptă ca Nicolae Ciucă să plece de la Palatul Victoria:
„În alte țări am văzut că decizia normală într-o astfel de situație este demisia, vorbim de demisia de onoare. Asta s-a întâmplat în trecut cu persoane care au ocupat funcții importante. (…) Problema la noi este că instituțiile statului nu fac nimic pentru a scoate impostura din universități”.
Ce ar putea face autoritățile academice în acest caz?
„Pe de o parte ar trebui ca Universitatea Națională de Autoapărare ar trebui să se autosesizeze pentru că în regulamentele lor există posibilitatea autosesizării pentru a verifica situațiile care apar reclamate în spațiul public. Cealaltă rută este în atribuția CNATDCU, iar CNATDCU ar trebui să facă o verificare, CNATDCU poate de fapt să facă o verificare doar în urma unei sesizări depusă de cineva”, a spus Emilia Șercan.
În ultimii ani, Emilia Șercan a publicat zeci de anchete despre plagiatul comis mai ales de către politicieni, iar uniu au rămas fără titlul de doctor.
Cele mai multe titluri au fost obținute la școlile instituțiilor de forță, inclusiv la Universitatea Ministerului Apărării: „Ei au dat și cele mai multe titluri de doctor începând cu 1990, sunt peste 1200 de titluri de doctori, însă în ultimii 2 ani au existat o serie de restructurări importante. De la un număr impresionant de locuri scoase la doctorat în fiecare an, de peste 100, chiar 200, 300 în anumiți ani, anul acesta au scos doar 13 locuri la concurs. Numărul îndrumătorilor de doctorat s-a redus de la aproape 100 acum 5 ani la doar 17 în momentul de față.”
Puteți asculta mai jos interviul integral
Autor: Anca Grădinaru
