În această lună se împlinesc 80 de ani de când peste 200 de nave de război au fost scufundate în fluviu în mod deliberat de forțele naziste. Solicitați – încă din 2020 – de partea sârbă să se angajeze în acest proiect, specialiștii de la Institutul de Geologie și Geoecologie Marină au lucrat în zona Prahovo, o localitate situată pe malul sârbesc al Dunării.
Au folosit metoda magnetometrică, după cum ne-a declarat în exclusivitate cercetătorul Radu Dimitriu – șeful echipei de geofizicieni.
Șeful echipei de geofizicieni, Radu Dimitriu: „O metodă geofizică foarte eficientă în cazul în care căutăm proiectile, nu mai vorbesc de epave”
„Este o metodă care urmărește determinarea variațiilor câmpului magnetic care, în mod evident, sunt influențate de prezența sau nu a maselor de fier. De aceea, magnetometria este o metodă geofizică foarte eficientă în cazul în care căutăm proiectile, nu mai vorbesc de epave. Deci este extrem de eficientă, mai ales atunci când aceste epave sunt acoperite de sedimente și ele nu pot fi observate cu ajutorul altor metode, a celor acustice, de exemplu. Ceea ce a fost cazul și la Prahovo”, a declarat șeful echipei de geofizicieni, Radu Dimitriu.
Cea mai mare parte a flotei germane de război care se retrăgea de la Marea Neagră, precum și flotila de la Dunăre, erau concentrate în momentul insurecției din august 1944 în zona Brăila-Galați.
Cercetătorul Radu Dimitriu: „S-a încercat străpungerea apărării și pătrunderea în defileu de la Porțile de Fier. Au fost patru încercări din aceștia nereușite”
„Comandamentul german a decis atunci, pe data de 25 august, retragerea acestei flote în amonte, spre zone controlate de germani. Iar acest marș lung de câteva sute de kilometri, de la Brăila până la Prahovo, aproape de Turnu Severin, s-a făcut în câteva zile, iar această flotilă care avea peste 100 de nave – nave de război, nave utilitare, foarte multe remorchere transformate în dragoare de mine și o navă-spital cu câteva sute de răniți la bord. Toată această flotilă a urcat pe Dunăre până în zona Prahovo și au ajuns în noaptea de 1 septembrie în zona Prahovo, în jur de 200 de nave. Apoi s-a încercat străpungerea apărării și pătrunderea în defileul de la Porțile de Fier. Au fost patru încercări din acestea nereușite. Și abia în final, după ce au observat că nu pot să navigheze în amonte, s-a decis scufundarea intenționată a tuturor acestor nave, dintre care cea mai mare parte, în jur de 60-80 sunt pe cinci kilometri de Dunăre, în zona localității Prahovo. La doar un kilometru aval de Porțile de Fier II – Hidrocentrala de acolo”, a spus la Europa FM șeful echipei de geofizicieni, Radu Dimitriu.
Ulterior, în primii ani după război, o parte din nave au fost scose la suprafață de sovietici, sârbi și români.
Cercetătorul Radu Dimitriu: „Ele au fost scufundate în așa fel încât să creeze un baraj care să împiedice avansul trupelor sovietice în amonte, pe Dunăre”
„Sovieticii au încercat și au pus în funcțiune o parte din aceste nave. Alte câteva au fost prin anii ’70-’80 îndepărtate de români, atunci când s-a amenajat brațul Gogoșu, în vederea construirii Hidrocentalei de la Porțile de Fier II. Pe partea lor, sârbii au tras câteva dintre aceste epave cât mai aproape de mal, pentru a elibera șenalul, dar cea mai mare parte a rămas a lor. În jur de 60-80. Sunt pe cinci kilometri de Dunăre în zona localității Prahovo, la doar un kilometru aval de Porțile de Fier II. Ele au fost scufundate în așa fel încât să creeze un baraj care să împiedice avansul trupelor sovietice în amonte, pe Dunăre. De aceea, sunt situații în care epavele sunt așezate una peste alta și am observat și noi cazul acesta în urma aprofundării studiilor. Sub o epavă cunoscută s-a descoperit că mai e cel puțin încă una”, a relatat Radu Dimitriu.
Multe din aceste epave sunt încărcate cu muniție neexplodată.
Echipa GeoEcoMar a evaluat și riscul pentru navigație din cauza muniției aflate la bordul navelor
„Fiind nave militare, ele aveau la bord arme și muniție. În lucrările de extragere a acestor epave trebuie să se țină cont de toate aceste aspecte. La prima dintre epavele scoase, ipoteza acestui risc a fost confirmată. Sunt pe internet imagini cu muniție găsită la bordul acestor epave. Și planul inițial era să se extragă în jur de 22 de epave. De patru s-au ocupat deja, mai rămân în continuare 18, pentru care, probabil, pe viitor vom fi solicitați să venim să facem un studiu al sitului după îndepărtarea epavei respective”, a adăugat cercetătorul.
Autoritățile sârbe au anunțat că – odată scoase la suprafață și îndepărtat explozibilul – epavele vor fi expuse publicului larg.
Pe unele încă se mai văd turelele, puntea de comandă, catargele rupte și carenele răsucite, în timp ce altele zac îngropate sub bancurile de nisip.
Sursa foto: GeoEcoMar / Radu George Dimitriu
