Directorul executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, spune că ancheta în dosarul revoltei anticomuniste din 15 noiembrie 1987 de la Braşov decurge foarte greu, nefiind făcute progrese.
“Răul are un chip, un nume, un CNP, o pensie. Sunt victime, torţionari şi securişti încă în viaţă“, a subliniat Preda.
“Ceea ce mă revoltă şi mai mult decât problematica Revoluţiei care cred eu, e pe mâini bune, este cea de astăzi. Noi astăzi marcăm 30 de ani de la Revoluţia de la Braşov. Sunt personaje în viaţă. Celebrul Ristea Priboi e printre noi foarte vioi. Nu s-a făcut niciun pas, nici la nivel de anchetă, nici la nivel de proces. Ar trebui rapid redeschis dosarul Braşov ’87. Sunt personaje, şi victime, şi torţionari, şi securişti în viaţă, sunt 30 de ani, nu 70, ca de la Rezistenţa în munţi şi, după părerea mea, ar trebui făcut imediat procesul acestui moment, un moment de mare tensiune şi de mare prostie a statului şi a Securităţii, pentru că pentru prima dată după 10 ani din ’77, când Ceauşescu a fost nevoit să ajungă în mijlocul minerilor din Valea Jiului, iată, regimul se confrunta nu cu revolta dezidenţilor, intelectualilor, Europei libere, ci cu a propriei clase muncitoare”, a declarat Radu Preda.
Directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului a spus că statul s-a mişcat foarte greu în ceea ce priveşte acest caz, pentru că există o rezistenţă la fiecare încercare de a descoperi abuzurile.
Întrebat care este opinia sa referitor la cererea lui Alexandru Vişinescu de a fi eliberat din închisoare pe motive de sănătate, Radu Preda s-a declarat revoltat, însă a spus că este un lucru bun că statul oferă o astfel de posibilitate chiar şi unui torţionar.
“Nu ştiu dosarul, ce boală are, dacă spitalul îi ofera îngrijirea potrivită. Dar faptul că astăzi inclusiv un torţionar se poate bucura de toate căile de atac şi toate formele de contestaţie în sine, e o veste bună. (…) Sigur că moral sunt revoltat, dar faptul că statul meu de drept, aşa cum este el în construcţie, dă această posibilitate inclusiv unui Vişinescu să ceară eliberare pe motiv de sănătate, este un indiciu că nu mai suntem în anii ’50”, a afirmat Preda.
Directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului a fost prezent la conferinţa de lansare a proiectului “Protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în faza de urmărire penală”, organizată de Ministerul Public, unde le-a atras atenţia procurorilor că este important ca statul să repare şi faptele rele din trecut, nu doar cele din prezent.
“Să nu uităm că, prin durata în timp, prin întinderea geografică şi, mai ales, prin numărul de victime, peste 100 de milioane în toată lumea, prin brutalitatea metodelor, prin efectele pe termen lung, comunismul rămâne în continuare cel mai sângeros experiment social din istoria scrisă a umanităţii. Este foarte important pentru statul român de astăzi să conştientizeze că, pe lângă lupta anticorupţie, are nevoie şi este obligat să aibă o luptă şi pentru restaurarea, fie şi parţială, fie şi cu întârziere, a unei minime dreptăţi în raport cu cetăţenii pe care statul i-a deposedat de bunuri, le-a răpit tinereţea, le-a ruinat sănătatea, le-a deturnat destinul”, a mai spus Radu Preda.
Procurorii Parchetului instanţei supreme au transmis, marţi, că în dosarul “Crimele comunismului”, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii desfăşurate de regimul comunist împotriva participanţilor la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987, au fost audiate majoritatea victimelor, fiind făcute cercetări şi pentru identificarea angajaţilor de la miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală pentru manifestanţi.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spunea, într-un comunicat de presă transmis marţi, că în dosarul “Crimele comunismului”, instrumentat de procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare, se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate de regimul comunist împotriva participanţilor la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987.
Potrivit Parchetului, în acest dosar au fost audiate majoritatea victimelor care au fost cercetate şi condamnate în anul 1987 pentru participarea la revolta anticomunistă de la Braşov. De asemenea, au fost făcute cercetări pentru identificarea lucrătorilor de miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală privind pe participanţii la revolta anticomunistă de la Braşov sau care au dispus măsuri de urmărire informativă a acestora pe întreaga perioadă în care, în mod nelegal, după publicarea Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infracţiuni şi reducerea unor pedepse, s-a menţinut obligaţia de a nu părăsi domiciliul obligatoriu, stabilit în diverse judeţe ale ţării.
