Conducerea Inspecției Judiciare s-a gândit mai bine și își nuanțează entuziasmul cu care a primit ieri ipoteza trecerii sub control politic, la Ministerul Justiției.
Una dintre cele mai controversate propuneri făcute de ministrul Tudorel Toader în noul pachet al legilor Justiției este aceea ca Inspecția Judiciară să fie transferată din coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii în subordinea Minsiterului.
Revenirea Inspecției Judiciare ca structură în Ministerul Justiției echivalează o întoarcere în timp înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, spun magistrații contactați de Europa FM. Inspecția Judiciară a fost direcție în cadrul Ministerului până în 2005. Deși decizia finală legată de sancționarea unui magistrat aparținea CSM, presiunile resimțite mai ales de procurori în timpul anchetelor grele erau enorme, susține judecătorul Cristi Danileț.
„Este evident, nimeni nu va cerceta un magistrat care soluționează o amărâtă de cauză cu un furt de biciclete. Dar în momentul în care ai o cauză cu un om politic sau cu un om de afaceri extrem de important în România și se declanșează o inspecție la ordinul unui ministru împotriva acelui magistrat, oricând vor exista suspiciuni că acea inspecție ese anume ordonată pntru a influența mersul cauzei. Eu am prins acest sistem din anul 1998, de când sunt magistrat. Vă spun că este mai bine ca inspecția judiciară să fie în afara Ministerului Justiției”, spune judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM.
Ruperea Inspecției Judiciare de Ministerul Justiției s-a decis la finalul lui 2004, ca urmare a insistenței Bruxelles-ului de a vedea în legislație o barieră între politic și Justiție.
Ministru al Justiției în timpul guvernării Năstase, Cristian Diaconescu explică în ce context a fost luată decizia:
„Cea mai sensibilă temă a fost aceea de a pune un gard legislativ între politic și Justiție. Sigur, pe cât posibil. Trecerea la CSM a autorității în ceea ce privește Inspecția Judiciară – deci, practic, a verificării sistemului judiciar – a reprezentat un gest cât se poate de necesar. Acum 13 ani, în mod explicit Uniunea Europeană ne-a cerut această garanție”, explică fostul ministru care a negociat în 2004 la Bruxelles capitolul Justiţie şi Afaceri Interne.
Neîncrederea oficialilor europeni i-a vizat atunci pe politicieni. Din acest punct de vedere, situația nu e cu mult diferită nici azi, dat fiind că Bruxelles-ul nu a renunțat la Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, în ciuda negocierilor din ultimii ani. În Raportul MCV din 2012 apare de altfel recomandarea ca autonomia IJ să fie totală.
După controversele stârnite pe tema revenirii la Ministerul Justiției, Inspecția Judiciară a nuanțat deschiderea cu care a primit propunerea lui Tudorel Toader. Contactat de Europa FM, inspectorul-șef Lucian Netejoru a refuzat să facă orice comentariu. Purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare spune, în schimb, că reacția de miercuri a fost înțeleasă greșit în spațiul public.
„Inspecția Judiciară va formula un punct de vedere cu privire la modificările care vor fi propuse în mod concret prin proiectele de lege numai după ce acestea vor fi date publicității. Comentariul nostru a venit doar în urma enunțării unor principii. Și ne bucurăm și salutăm orice inițiativă de consolidare a independenței”, susţine Alin Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvânt al inspecției Judiciare.
La scurt timp după conferința de presă a lui Tudorel Toader de la Ministerul Justiției, acesta își declarase aprecierea față de intenţia ministrului Justiţiei „de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii”, adăugând că „aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare”.
