Inginerul Mihai Șercăianu, coordonatorul proiectului „Acasă în siguranță”, a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” de marți seara. Ce înseamnă risc seismic și unde putem interveni pentru a preveni o serie de pagube catastrofale. Sunt clădirile noi mai rezistente decât clădirile care au trecut prin cutremurul din 1977? Răspunsurile le aflăm de la Mihai Șercăianu, care ne explică și diferența dintre o clădire înaltă și una joasă în cazul unui cutremur.
Ce este riscul seismic?
„Riscul seismic este compus din trei componente, ne gândim la un triunghi:
- Hazard – acel cutremur care nu știm când vine, dar o să vină la un moment dat;
- Vulnerabilitate – aici este vorba despre vulnerabilitatea fondului construit și a persoanelor care locuiesc în fondul nostru construit;
- Expunere – expunerea construcțiilor și oamenilor la acel hazard.
Legat de cutremur, nu putem interveni, dar putem lucra la partea de vulnerabilitate”, a explicat inginerul Mihai Șercăianu la Europa FM.
În ce măsură ritmul și modul de consolidare țin pasul cu nevoile?
„Ritmul de consolidări… Într-adevăr, vorbim de perioada 1990 – prezent. […] Cu cât consolidăm mai multe clădiri, cu atât vulnerabilitatea fondului construit scade. Deci, suntem în siguranță. Problema este că nu trebuie să consolidăm absolut toate clădirile. Trebuie să consolidăm tocmai acele clădiri – în special construcțiile interbelice și cele construite înainte de anii 1970-1977. Pentru că ele surprinzător au m recut printr-un cutremur. Practic, este unul dintre cele mai mari cutremure cu care România s-a confruntat – 1940. Acel cutremur din 1940 a fost destul de important (7,7 ca și magnitudine) – deci putem să-l comparăm cu ce se întâmplă în momentul de față în Turcia”, a mai explicat Mihai Șercăianu.
„Magnitudinea unui cutremur – de exemplu de la 6 la 7 este de 1000 de ori mai mare ca intensitate. Este de 1000 de ori mai puternic. Și de aceea, cutremurele de 4 sau 5 nu au fost așa importante pentru București sau pentru România. În schimb, un cutremur de 6 magnitudine este de 1000 de ori mai mare”, a mai spus Mihai Șercăianu.
Mihai Șercăianu: „O clădire mai nouă este mult mai rezistentă cu condiția ca tot ce înseamnă proiect de execuție să respecte normele în vigoare”
„În 1978 a apărut primul cod de proiectare elaborat pe baza unor măsurători reale. Deci, în 1978 avem primul normativ matur – cât de cât matur la acea vreme – pe baza unor măsurători din 1977. A venit după aceea 80-ul, 90-ul și avem ultimul cod de proiectare din 2014 – și cod de evaluare al clădirilor existente T100, partea a III-a în 2019.
Deci pe măsură ce timpul trece, cunoașterea, capacitatea de calcul a programelor structurale este mai mare. Deci o clădire mai nouă este mult mai rezistentă cu condiția ca tot ce înseamnă proiect de execuție să respecte normele în vigoare”, a explicat Mihai Șercăianu.
Este vreo diferență de rezistență la cutremur între blocurile mai mici – cu mai puține etaje – și cele cu mai multe etaje?
„Depinde de normativ și de anul construcției, dar trebuie ă ne uităm foarte mult la flexibilitatea unei clădiri. Comparăm o clădire cu un om: o persoană foarte înaltă este mult mai flexibilă. O persoană de înălțime mică este mult mai rigidă și mai puțin flexibilă. Cu cât clădirea e mai înaltă și flexibilă, totul este în regulă. Important este ca acea clădire să nu fie foarte rigidă. Deci clădirile înalte să nu le facem foarte rigide pentru că în momentul în care noi, inginerii, le proiectăm a fi foarte rigide sigur în zona etajelor 1, 2, 3 – dacă vorbim despre o clădire P+5 – o să aibă fisuri. O să aibă rupturi de elemente structurale”, a mai explicat Mihai Șercăianu.
„Arhitectul se ocupă de volume, de aspect. Inginerul trebuie să respecte codul de proiectare. Vorbim de proiectantul, de expertul tehnic, de verificator care verifică proiectele. Acești experți tehnici și verificatori obțin acel drept de semnătură la 10 ani după ce au profesat în domeniu în zona de proiectare, deci pe cât expertul este mai bătrân, are experiență mai mare în spate și cunoaște și verifică toate lucrurile. Dacă inginerul respectă codul de proiectare – și este obligatoriu prin lege să respectăm acest lucru – lucrurile sunt în regulă”, a mai spus inginerul.
Care ar fi cauza pentru care unele clădiri din Turcia s-au prăbușit foarte ușor?
„Am văzut din imagini și chiar din experiență – am fost acum ceva timp în zona respectivă – acele clădiri, marea majoritate a clădirilor care au intat în colaps la parter aveau magazine sau parcaje.
Gândiți-vă că la parter, pentru a organiza un magazin ai nevoie de spații deschise, deci mai elimini o serie de pereți de rezistență. În schimb, la etajele superioare singurele goluri pe care le vedem sunt golurile de ferestre, de uși pentru balcon. Cu cât elementul structural are mult mai multe deschideri, mai puțin elemente și toată clădirea se bazează pe 4 sau 6 stâlpi.
Aici vorbim și despre experiența proiectantului pentru că este posibil ca o clădire cu spații comerciale la parter să iasă perfect în modelul de calcul, dar comportarea în realitate să fie puțin diferită. Dar în general pentru aceste spații comerciale nu mergem doar pe stâlpi perimetrali, introducem în structura respectivă o serie de diafragme verticale – pereți de rezistență – tocmai ca să crească rezistența clădirii respective”, a mai explicat Mihai Șercăianu.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Cum ar arăta Bucureștiul în cazul unui cutremur similar cu cel din Turcia? „Mai rău ca în 1977” | AUDIO
