Crește de la o zi la alta numărul bolnavilor Covid care luptă pentru viață în secțiile de Terapie intensivă. Potrivit raportării de joi, numărul acestor pacienți a ajuns la 1.556, un nou record negativ. România se numără printre cele mai îndoliate țări de pandemie, raportat la populație.
În schimb, suntem codași la vaccinare în Europa și am ajuns în situația în care se afla regiunea italiană Lombardia în urmă cu un an, a spus medicul militar Valentin Gheorghiță, șeful campaniei de imunizare.
Alte 280 de decese au fost asociate Covid și au fost consemnate, joi, peste 14.000 de noi infecții.
Presiunea este tot mai mare pe echipajele de Salvare, în fața avalanșei de apeluri la 112. Ambulanțele așteaptă la cozi să predea pacienții. Procedurile de decontaminare a mașinilor îngreunează răspunsul la solicitări.
Situația este alarmantă în jurul Bucureștiului. Jumătate din localităţi au rata de infectare peste pragul de 10 cazuri la mia de locuitori. În Capitală, s-a depășit incidența de 11 la mie.
Ritmul vaccinării zilnice a ajuns la aproape 63.000 de doze. Aproape 28.000 de persoane s-au vaccinat pentru prima dată. Alte 32.0000 și-au făcut supra-rapelul joi, între care președintele Klaus Iohannis.
Până se vaccinează suficientă populație, șeful statului recomandă purtarea măștii sanitare “tot timpul”.
Klaus Iohannis a admis că lipsurile din spitale erau cunoscute, iar soluţiile pentru a garanta siguranţa pacienţilor se găsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi în fondurile europene.
Situaţia este tot mai dificilă la Spitalul Judeţean Suceava, ale cărui saloane s-au umplut de pacienţi Covid. Managerul unității a cerut ajutorul Direcției de Sănătate Publică pentru a putea trata şi pacienţii cu alte boli, întrucât spitalul are secţii unice în judeţul Suceava.
Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş este spitalizat după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2. Potrivit medicilor, colonelul Lucian Mihoc are plămânii puternic afectați. În vârstă de 43 de ani, comandantul pompierilor timișeni nu se vaccinase împotriva coronavirusului.
La Iași, moaștele Sfintei Parascheva vor fi scoase spre închinare, vineri, în curtea Catedralei Mitropolitane. Pelerinii trebuie să poarte mască sanitară în aer liber.
Primăria Bacău organizează, în acest sfârșit de săptămână, prima ediţie a unui “Oktoberfest Moldovenesc”. Municipalitatea băcăuană celebrează 613 ani de atestare documentară a oraşului. Accesul la eveniment va fi permis cu certificat sanitar, în limita a cel mult o mie de persoane simultan. Purtarea măştii va fi obligatorie.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor și teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Slovacia, Insulele Feroe, Singapore şi Leshoto au fost incluse în zona roșie.
După Suedia şi Danemarca, şi Finlanda limitează vaccinările anti-Covid cu serul Moderna, ca urmare a informaţiilor despre un rar efect secundar cardiovascular. Statul nordic le va oferi, în schimb, vaccinul Pfizer bărbaţilor născuţi în 1991 şi mai târziu. Finlanda imunizează persoanele peste 12 ani.
În Germania, cele mai multe dintre persoanelor vaccinate care s-au infectat totuși cu varianta Delta a SARS-CoV-2 au primit serul Johnson&Johnson. Experţii cer pentru acestea, de aceea, un rapel cu un vaccin ARNmesager, respectiv Pfizer sau Moderna.
După o călătorie de 16.000 km pe patru continente, un transport special de vaccinuri AstraZeneca a ajuns la baza britanică Rothera din Antarctica, unde se află un grup de cercetători. 23 de persoane îşi vor petrece iarna la Polul Sud.
România va începe, săptămâna viitoare, campania anuală de vaccinare antigripală gratuită. Potrivit Ministerului Sănătății, prioritate la imunizare vor avea vârstnicii, persoanele cu boli cronice, în special afecțiuni respiratorii şi cardiovasculare sau metabolice, copiii, personalul medical, precum şi femeile gravide.
—
Banii din Fondul de rezervă sunt măr al discordiei. Guvernul a alocat peste un miliard de lei pentru primării și consilii județene.
Atât USR, cât și PSD critică modul în care au fost distribuite sumele, fiind omise orașe conduse de edili ai acestor partide. În schimb, ar fi fost avantajați primarii care și-au dovedit fidelitatea față de Florin Cîțu și noua conducere a PNL.
Scandalizați, social-democrații au anunțat că vor depune plângere penală.
Plafonarea prețurilor la energie este un al motiv de contre politice.
La o zi după destituire, Florin Cîțu a anunțat că va susține măsura dacă va primi un nou mandat de premier, chiar dacă înainte nu era convins de oportunitatea înghețării tarifelor.
Din opoziție, social-democrații au amintit că plafonarea pe timp de iarnă se regăsește într-un proiect care l-au inițiat și care așteaptă adoptarea rapidă în Parlament.
Invitatul serii trecute la Europa FM, liderul PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să fie pregătit să promulge această lege.
Anterior, Klaus Iohannis a admis că înghetarea prețurilor la gaze și electricitate poate să “ne treacă prin iarnă”.
Problema scumpirii energiei va fi dezbătută și într-un summit european, programat la sfârșitul acestei luni. Actuala criză a demonstrat dependența de gazul rusesc, dar și lipsa unor politici coordonate în acest domeniu între statele Uniunii Europene.
—
Șeful statului va organiza, în prima zi a săptămânii viitoare, cea dintâi rundă a consultărilor pentru formarea guvernului.
Klaus Iohannis se declară “total implicat” în dezamorsarea crizei pentru că este necesar un executiv cu puteri depline care să gestioneze probleme țării, dar nu se arată încrezător în rezultatul acestor discuții de tatonare.
De altfel, taberele politice își mențin pozițiile.
PNL insistă pe legitimitatea de a-l nominaliza din nou pe Florin Cîțu.
În schimb, USR nu acceptă un premier care a fost demis de curând și suspectează tratative care s-ar purta pe ascuns pentru refacerea defunctei Uniuni Social-Liberale.
La Europa FM, Marcel Ciolacu a exclus, totuși, ideea ca PSD să susțină un guvern minoritar, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în aceste ultime zile.
Întrucât sunt conștienți că nu pot construi o majoritate pentru a prelua guvernarea, social-democrații consideră că alegerile anticipate sunt soluția pentru actualul impas. Un punct de vedere împărtășit de AUR. În fine, UDMR dorește refacerea coaliției cu PNL și USR.
—
Membri ai Comunității Declic au protestat la Ministerul Muncii, provocându-l pe ministrul interimar Raluca Turcan să se descurce cu salariul minim de 1.524 de lei. Manifestanții au cerut ca formula de calcul a acestuia să includă valoarea coșului de consum pentru un trai decent, așa cum prevede legea.
—
Cel mai mare avion comercial din lume, Antonov AN-225 Mriya, a aterizat în premieră pe Aeroportul Otopeni. Lungă de 84 de metri și lată de 88 de metri cu tot cu deschiderea aripilor, aeronava de transport de marfă a venit din Austria şi va decola, vineri dimineață, spre Arabia Saudită pentru a transporta mai multe structuri metalice de mari dimensiuni. Zborul inaugural al acestui avion a fost realizat în decembrie 1988, iar durata de viaţă a fost extinsă până cel puţin în 2033.
—
Comisia Europeană este preocupată de abuzurile la care sunt supuși migranţii ajunși la frontierele Croaţiei şi Greciei. O anchetă realizată de jurnaliști din şapte ţări, timp de 8 luni, a dezvăluit astfel de practici inumane. Conform dreptului umanitar internaţional, migranții au dreptul de a solicita azil şi este interzis ca aceștia să fie respinși, iar vieţile lor să fie în pericol.
—
Poliția din Belarus a arestat mai mult de 200 de disidenţi sub acuzaţia de critici aduse guvernului. Regimul de la Mink a fost deranjat de comentarii negative făcute pe reţele sociale după un raid al structurilor de forță fidele dictatorului Aleksandr Lukașenko. Numărul disidenților aflați acum în închisorile din Belarus se apropie de o mie.
—
Kremlinul a criticat expulzarea a 8 diplomaţilor ruşi de la sediul NATO, bănuiți de spionaj. Moscova consideră că gestul subminează complet posibilitatea dialogului cu Organizaţia Nord-Atlantică.
—
Agenţi ai serviciului israelian de informaţii externe (Mossad) au reluat eforturile de a da de urma lui Ron Arad, un militar dispărut în 1986, când a fost capturat de mişcarea şiită libaneză Amal. Potrivit unor surse militare, un general iranian a fost răpit, recent, şi interogat de spioni israelieni. În paralel, aceștia s-au dus la un cimitir din Liban, de unde au prelevat probe ADN, în încercarea de a elucida misterul.
—
În Austria, cancelarul Sebastian Kurz, anchetat pentru presupuse fapte de corupţie, se bucură de susținerea colegilor din Partidul Poporului. Anterior, Verzii, partenerii conservatorilor la guvernare, au pus sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a mai rămâne în fruntea executivului. Cancelarul a negat că ar fi plătit, din fonduri publice, publicitate electorală într-un ziar austriac.
—
Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, Donald Trump nu se mai regăsește în clasamentul Forbes al celor mai bogaţi 400 de americani. Cu afaceri în domeniul imobiliar, fostul lider de la Casa Albă a pierdut aproape 600 de milioane de dolari de la debutul pandemiei.
—
18 foşti jucători din NBA au fost arestați pentru fraudarea cu milioane de dolari a sistemului de asigurări de sănătate al ligii profesioniste americane de baschet. Conform rechizitoriului, din 2017 până în 2020, aceștia au depus declaraţii false pentru a primi rambursări de cheltuieli pentru îngrijiri medicale la care nu aveau dreptul.
—
Naționala de fotbal a României întâlnește Germania, de la ora 21 și 45 de minute, la Hamburg, în preliminariile europene pentru Cupa Mondială. Selecționerul Mirel Rădoi se așteaptă la un meci greu. Germania este liderul grupei. Luni seară, pe Stadionul Steaua, România primește vizita Armeniei.
—
Deși condusă de Belgia cu 2-0, Franţa a întors rezultatul, joi seară, şi s-a calificat în finala Ligii Naţiunilor, scor 3-2. Duelul final dintre Franţa și Spania este programat, duminică seară, la Milano. Tot duminică, la Torino, în finala mică se vor întâni Belgia și Italia.
—
Simona Halep și Gabriela Ruse s-au calificat în optimile de dublu ale turneului de tenis de la Indian Wells după ce au învins perechea formată din croata Darija Jurak și slovena Andreja Klepa. Pe tabloul de simplu al competiției californiene, Simona Halep (17 WTA) o va avea ca adversară, vineri, pe ucraineanca Marta Kostyuk (58 WTA). Tot la debut, Sorana Cîrstea (40 WTA) va evolua contra japonezei Misaki Doi (108 WTA).
Jaqueline Cristian (111 WTA) a primit un wild card pentru Transylvania Open, turneu care se va disputa luna aceasta la Cluj. Pe taboul principal se mai află Simona Halep şi Irina Begu (61 WTA). Printre jucătoarele aşteptate la Cluj-Napoca este şi recenta campioană de la US Open, britanica Emma Răducanu.
—
Se anunță un record de participare la etapa finală din Campionatul Național de Viteză în Coastă, programată în weekend la Brașov. 94 de piloți s-au înscris la start.
—
Scriitorul tanzanian Abdulrazak Gurnah a obținut, în mod neașteptat, Nobelul pentru Literatură, recompensat fiind pentru “înţelegerea sa, plină de compasiune, a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor prinşi la intersecţia dintre culturi şi continente”. Tema dezrădăcinării refugiaţilor se regăseşte în opera sa literară, care ne deschide ochii către o Africă de Est diversă din punct de vedere cultural şi complet necunoscută celor care trăiesc în alte părţi ale lumii, după cum a argumentat Comitetul Nobel. Vineri, vom cunoaște laureatul Premiului pentru Pace.
—
Trupa engleză Tears For Fears pregătește lansarea primului său album din ultimii 17 ani. “Tipping Point” va fi al şaptelea album de studio al duoului (format din Roland Orzabal şi Curt Smith).
Grupul britanic Deep Purple a anunţat lansarea, luna viitoare, a celui de-al 21-lea album. “Turning to Crime” va fi un disc de cover-uri.
—
Vremea va deveni deosebit de rece pentru această dată, cu precădere în regiunile extracarpatice şi va fi în general închisă. Temporar va ploua în sud-vest, local în sudul şi sud-estul ţării şi cu totul izolat în rest. La munte, în general la altitudini de peste 1500 m, precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări mai ales în sudul şi sud-estul teritoriului, precum şi în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 şi 17 grade, cu cele mai ridicate valori în nord-vest.
La București, vremea va deveni deosebit de rece pentru această dată şi va fi în general închisă. Trecător, mai ales spre seară va ploua slab, iar vântul va avea intensificări temporare cu viteze la rafală de până la 45…50 km/h. Temperatura maximă va fi de 11…13 grade.
La munte, vremea va fi deosebit de rece. Va ploua pe arii relativ extinse în masivele sudice şi cu totul izolat, posibil în restul zonei montane. La altitudini în general de peste 1500 m, vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla în general moderat şi cu intensificări îndeosebi în prima parte a intervalului, viteze mai mari urmând a se înregistra pe creste.
