Explozii puternice au zguduit, marți dimineață, portul ucrainean Odessa, aflat sub asalt. Lansate din larg, mai multe rachete ale armatei ruse au fost doborâte de antiaeriana orașului, considerat un punct strategic în acest război.
Autoritățile regionale din Sumî au anunțat că mai multe bombe au lovit, peste noapte, zone rezidențiale ale orașului.
Rușii au continuat să atace capitala Kiev și orașul Harkov.
Lovite au fost, de asemenea, depozite de carburant din Zitomir.
Sute de localități ucrainene nu au apă și electricitate.
Într-un comunicat, Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că generalul rus Vitaly Gherasimov a fost ucis în apropiere de Harkov. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente.
Într-un mesaj video publicat online, în noaptea de luni spre marți, preşedintele ucrainean, Volodirim Zelenski, a transmis că rămâne în biroul său din Kiev.
Pentagonul susține că Rusia a recrutat mercenari de pe frontul sirian pentru a-i trimite în Ucraina.
La a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene organizată la frontiera dintre Belarus și Polonia luni, cele 3 ore de discuții s-au concentrat pe asigurarea coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor.
“Mici paşi pentru îmbunătăţirea logisticii”, a anunțat negociatorul ucrainean. Partea rusă și-a exprimat speranța că noi tratative vor avea loc curând.
Coridoarele anunțate de Moscova, luni, duceau fie spre Rusia, fie spre aliatul Belarus. De aceea, ucrainenii și occidentalii au descris soluția drept o “scamatorie imorală” și “cinică”.
În weekend, voluntarii Crucii Roșii au încercat să scoată civilii din Mariupol pe ruta care fusese anunțată ca agreată, dar au realizat rapid că drumul era minat.
Cel puţin 400 de civili au fost ucişi în Ucraina de la startul invaziei ruse, a anunţat Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Printre victime se numără aproape 30 de copii. Alţi 800 civili au fost răniţi în confruntări.
Criza umanitară se adâncește.
Invazia rusă a provocat cel mai mare aflux de refugiați în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, numărul acestora apropiindu-se de două milioane.
De frica bombardamentelor, mii de ucraineni încearcă să ajungă cât mai repede la granițe.
Situat în vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia, oraşul Liov a atins limita capacităţii de a ajuta cei 200.000 de refugiaţii strămutaţi. Situația pune o presiune uriaşă asupra resurselor municipalității.
Turcia s-a angajat în medierea conflictului. Ambele părți beligerante și-au dat acordul pentru o întâlnire, joi, în stațiunea Antalya.
Într-un apel comun, Franța și Germania vor cere Chinei, marți, să intervină diplomatic pe lângă Rusia. Regimul de la Beijing refuză să condamne Moscova aliată pentru invadarea Ucrainei.
Kremlinul a acuzat, fără dovezi, că laboratoare de biocercetare din Ucraina ar fi făcut experimente cu agenți patogeni care cauzează ciumă, antrax și bruceloză.
Ucraina completează lista ţărilor afectate de războaie, deplânge conducerea Băncii Mondiale. Numărul statelor în conflict s-a dublat în ultimul deceniu, afectate fiind 850 de milioane de persoane. Războiele subminează eforturile de a pune capăt sărăciei în lume.
Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a aprobat, luni, un program suplimentar de asistenţă imediată pentru Ucraina, denumit “Finanţarea redresării după o urgenţă economică în Ucraina” sau “Eliberaţi Ucraina”, cu o plată imediată de 489 de milioane de dolari.
—
În contextul conflictului militar din Ucraina, Guvernul de la București pregătește un proiect de lege pentru gestionarea rapidă a situațiilor de criză.
Definiția acestora include amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.
În funcție de acestea, la propunerea ministrului Apărării și cu avizul premierului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate emite o hotărâre privind declararea stării de criză.
În stare de stare de asediu, de mobilizare sau de război, pot fi mobilizați toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani.
Cererile pentru eliberarea de noi pașapoarte s-au înmulțit în România. La ghișee sunt cozi foarte mari, iar site-ul pentru programări online epasapoarte.ro funcționează greu.
Invitat al serii de luni la Europa FM, ministrul de Externe a dat asigurări că românii nu au motive de teamă. Bogdan Aurescu a subliniat că România este membră a Alianței Nord-Atlantice, organizație defensivă care oferă cea mai largă garanție de securitate din istoria țării noastre.
Rusia a inclus România între statele neprietenoase, către care datoriile vor fi plătite în ruble, puternic devalorizate în ultimele săptămâni.
Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, lista – care include toate țările occidentale – este rezultatul sancțiunilor economice impuse regimului de la Moscova, ca “reacție legitimă la actul de agresiune față de Ucraina”.
Uniunea Europeană pregătește o înăsprire a sancțiunilor.
Prin vocea vicepremierului Alexander Novak, Rusia a ameninţat, în schimb, că va întrerupe livrările de gaze naturale către Europa prin gazoductul Nord Stream 1, o decizie care ar putea provoca o nouă creşterea preţurilor de consum.
Kievul a solicitat un embagou al energiei și al altor produse de export rusești.
Comisia Europeană ar urma să își prezinte, marți, strategia prin care să își reducă dependența față de gazul rusesc.
La București, ministrul Energiei declară că România nu va avea probleme cu rezerva de gaze iarna viitoare. În plus, în cadrul strategiei de diversificare a surselor, importuri s-ar putea face din Azerbaidjan, Arabia Saudită, Qatar și Emirate, spune Virgil Popescu.
Analiștii spun că România ar trebui să grăbească asigurarea stocurilor, întrucât va începe o competiție acerbă pentru gaze.
La rândul său, ministrul Agriculturii spune că nu există risc pentru populație în ce privește aprovizionarea cu alimente. România poate să își asigure consumul intern, subliniază Adrian Chesnoiu.
Asociațiile de agricultori susțin că se impun măsuri urgente pentru evitarea unui colaps al sectorului agro-alimentar.
Cotația grâului a înregistrat o creştere cu 7% la bursa de cereale de la Chicago, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Traderii se tem că aprovizionarea pe plan global va fi perturbată până la rezolvarea conflictului ruso-ucrainean.
Ministrul Sănătății a anunțat că, în 2-3 săptămâni, România va avea cantitatea necesară de pastile de iod, care sunt utile în cazul unui accident sau atac nuclear. Alexandru Rafila a explicat că tratamentul se administrează doar în interval de câteva ore în eventualitatea în care norul radioactiv ajunge peste țara noastră, unor categorii de persoane, în principal copii, tineri și femei gravide, dar nu persoanelor cu vârste de peste 40 de ani.
Decizia de a crea stocuri de iodură de potasiu apare în contextul în care Rusia a preluat controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Ucraina. Bombardamentele au provocat un incendiu, la finalul săptămânii trecute, fără ca instalațiile să fie afectate.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române condamnă războiul din Ucraina. Într-un comunicat oficial, se arată că e vorba de „un război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent”. Patriarhul face, totodată, apel la ajutorarea refugiaților, dar și la întărirea rugăciunilor.
Experți în securitate informatică de la Bitdefender au detectat noi valuri de mailuri frauduloase care exploatează criza umanitară ucraineană. 4% din mesajele trimise de hackeri țintesc adrese din România.
Copiii refugiați din Ucraina se pot înscrie la școlile din România și vor avea același drepturi cu elevii autohtoni, a stabilit Guvernul. Până la acest moment, aproape 30.000 de minori au ajuns din Ucraina în România.
Numărul locurilor de cazare pentru refugiaţi a fost suplimentat cu 200 în Bucureşti, a informat Prefectura Capitalei. În altă ordine de idei, Consiliul General a decis furnizarea de materiale sanitare şi medicamente în valoare de 5 milioane de lei pentru Crucea Roşie Ucraina.
—
Starea de alertă sanitară va fi ridicată la aproape 2 ani după impunerea primelor restricții în România.
În martie 2020, era decretată starea de urgență, care a impus izolarea populației timp de două luni.
Ulterior, starea de alertă a fost prelungită cu regularitate, de-a lungul celor cinci valuri pandemice.
Bilanțul total se aproprie de 64.000 de decese asociate Covid în România. Raportarea de luni s-a menținut peste pragul a 30 de cazuri mortale.
Alte 3.000 de noi infecții au fost depistate la peste 25.000 de teste efectuate. 750 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă.
Autoritățile vor ca unele măsuri care s-au dovedit utile în pandemie, precum consultațiile medicale online, să fie menținute.
Odată cu încetarea stării de alertă, de miercuri elevii nu vor mai fi obligați să poarte masca la școală, dar aceasta rămâne o recomandare. Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, școlile și facultățile nu mai pot organiza cursuri sau examene online.
Studenții îl contrazic. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești susține că, în baza autonomiei universitare, „instituțiile de învățământ superior pot desfășura activități didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât și pe întreaga durată a anului universitar”.
Belgia a ridicat toate restricţiile sanitare, inclusiv prezentarea certificatului sanitar. Măştile vor rămâne obligatorii doar în transportul public, spitale sau centrele pentru vârstnici.
Bilanțul global al pandemiei, intrată în al treilea an, se apropie de 6 milioane de decese asociate Covid.
—
Curtea de Apel Ploieşti a redus pedeapsa dictată împotriva șoferiței care, în vara anului 2020, a lovit intenţionat cu maşina un poliţist pe motocicletă care o urmărea, la ieşirea din municipiul Buzău. Femeia trebuie să execute 8 ani şi 3 luni de închisoare. Inițial, Anda Vlădescu a fost condamnată de Tribunalul Buzău la 9 ani şi 10 luni de închisoare pentru ultraj calificat.
—
Consilierii generali au adoptat bugetul de 5,7 miliarde de lei al Primăriei Capitalei. Din total, 2 miliarde de lei vor merge pe subvenții și doar 670 de milioane de lei pentru investiții. Primarul Nicușor Dan spune că bugetul va permite realizarea unor proiecte de infrastructură.
—
Opoziția a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Comunicaţiilor. Textul permite un acces excesiv la informaţiile de pe servere, susţin reprezentanţii Uniunii Salvați România.
—
FC Argeș este ultima echipă din Liga 1 calificată în play-off după ce s-a impus în meciul decisiv de pe terenul FC Botoșani, scor 2-1. Argeșenii au urcat pe locul 5 în clasament. În play-off, vor mai evolua CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul și FC Voluntari.
—
Retras din circuitul ATP, Horia Tecău devine căpitan nejucător al naţionalei feminine de tenis, care reprezintă România în Billie Jean King Cup, fostul Fed Cup.
În vârstă de 37 de ani, Horia Tecău este unul dintre cei mai valoroşi şi titraţi jucători de tenis din istoria României.
Alina Cercel-Tecşor rămâne antrenoarea echipei feminine tricolore.
—
Vremea va fi rece pentru această perioadă. Cerul va avea înnorări și se vor semnala precipitații sub formă de ninsoare, iar trecător lapoviță și ploaie, pe arii relativ restrânse în regiunile extracarpatice și izolat în rest. În zonele de deal și munte local va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane, precum și în vest și nord-est. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 și 7 grade.
La București, vremea va fi mai rece decât în mod caracteristic datei. Cerul va avea înnorări și trecător se vor semnala precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 3…4 grade.
În regiunile de munte, vremea va fi rece pentru această perioadă. Cerul va avea înnorări și local va ninge, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe creste. Temperatura aerului va fi în scădere față de intervalul precedent.
