Naționala de fotbal a României a suferit, marți seară, a doua înfrângere în grupele Ligii Naţiunilor, învinsă fiind cu 1-0 pe terenul Bosniei și Herțegovina. Selecționerul Edward Iordănescu este de părere că elevii săi au avut o evoluție mai bună decât în cel împotriva Muntenegrului.
“Am avut momente bune şi foarte bune. Clar meritam cel puţin un punct!”, a spus tehnicianul, care și-a reafirmat încrederea în tricolori.
Edward Iordănescu a mai anunțat că atacantul Denis Alibec s-a accidentat pe teren, deși a continuat să joace.
Fundașul Andrei Burcă a admis că atât el, cât şi colegii au ratat ocazii bune de a înscrie. “Am simţit că putem să facem mai mult. Din păcate, nu a fost aşa”, a adăugat atacantul George Puşcaş. Dezamăgit la rându-i, mijlocașul Alexandru Maxim a declarat că este dispus să facă un pas în spate de la prima reprezentativă dacă acest lucru va ajuta echipa.
Săptămâna trecută, România a fost învinsă de Muntenegrenu cu 2-0.
Marți seară, muntenegrenii au pierdut cu același scor în fața finlandezilor, următorii noștri adversari.
Sâmbătă, România va primi vizita Finlandei pe stadionul Giuleşti din Bucureşti. Săptămâna viitoare, pe 14 iunie, aceeași arenă va găzdui returul România – Muntenegru.
—
În Elveția, miercuri începe procesul foștilor capi ai fotbalului internațional.
Francezul Michel Platini – care a condus UEFA – şi elveţianul Sepp Blatter – fost șef al FIFA – sunt judecați pentru escrocherie, “gestiune neloială”, “abuz de încredere” şi “fals în înscrisuri”.
—
Cele dintâi contracte finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență au fost semnate marți.
Unul dintre acestea prevede construirea primilor 29 de kilometri din Autostrada A7, pe tronsonul Mizil – Pietroasele. Șantierul ar urma să fie deschis în această vară.
La momentul actual, procedurile de licitație sunt într-un stadiu avansat doar până la Focșani. Urmând să lege Muntenia de Moldova, autostrada este unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură rutieră, o alternativă la DN2, cel mai periculos drum din România.
Cei 320 kilometri ai autostrăzii trebuie să fie gata până la finalul anului 2026 pentru ca România să nu fie nevoită să returneze finanțarea comunitară.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cel al Internelor, Lucian Bode, și însuși șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au mers la ceremonia organizată, cu acest prilej, la Buzău.
Alte contracte finanțate prin PNRR vizează reabilitarea și modernizarea unor unități de învățământ şi primării, creşterea eficienţei energetice și termice a unor sedii administrative.
Potrivit ministrului Dezvoltării, Attila Cseke, până la 30 mai au fost depuse peste 1.400 de cereri de finanțare, iar fondul total de peste 2 miliarde de euro a fost accesat integral și depășit.
Premierul spune că derularea apelului de proiecte s-a făcut într-o manieră “cât se poate de transparentă” şi de modernă, într-un sistem digital, oferind şanse egale de finanţare tuturor comunităţilor locale, indiferent de regiune sau de apartenenţa politică a primarului. Cetăţenii au posibilitatea de a vedea cum sunt alocate fondurile publice naţionale şi europene, a punctat Nicoale Ciucă.
Șeful executivului a ținut să precizeze că, “într-o perioadă scurtă de timp, Guvernul a reuşit să îndeplinească toate jaloanele şi ţintele asumate prin PNRR”.
În acest moment, Guvernul pregătește cea de-a doua cerere de finanțare pe care o va expedia la Bruxelles, astfel încât – până la sfârşitul anului – România să beneficieze de întreaga sumă alocată prin PNRR în 2022, adică aproape 10 miliarde de euro.
—
Pus să comenteze ideea unei renegocieri cu oficialii Comisiei Europene despre pensii, președintele s-a declarat convins că guvernul va veni cu un “plan serios”. “E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari”, a spus Klaus Iohannis, potrivit căruia sunt necesare “soluții pe termen mediu și lung”.
Totodată, preşedintele mai consideră că taxa de solidaritate pentru firme, o idee avansată de social-democrați, “nu ar aduce rezultate”.
Șeful statului admite că mai sunt necesare “multe măsuri” pentru a fi siguri că în România nu va fi criză alimentară. Potrivit lui Klaus Iohannis, “în perioada următoare” executivul va veni cu soluții pentru sprijinirea producţiei şi asigurarea unor rezerve.
Președintele a precizat că există depozite pentru stocarea alimentelor, “doar că înăuntru e încă puţin”.
—
Somalia este în pragul foametei după precipitaţii insuficiente în cel de-al patrulea sezon ploios consecutiv. Recoltele sunt practic inexistente în statul african.
Sute de mii de persoane nu au ce mânca. Preţurile alimentelor au crescut brusc după invadarea Ucrainei de armata rusă, iar ajutorul umanitar soseşte cu întârziere în Somalia.
—
Șeful statului dă asigurări că “nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi” sau o încălcare a drepturilor cetăţeneşti.
Klaus Iohannis s-a arătat deranjat că o schiță de modificare a legilor în domeniu a ajuns în presă și a amintit că actele normative vor fi dezbătute în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și în Parlament înainte de a fi adoptate.
Draftul ajuns în spațiul public și care a scandalizat societatea civilă prevede o putere sporită pentru serviciile de informații, ai căror ofițeri ar urma să se bucure de imunitate.
Într-un comentariu pentru Europa FM, gazetarul Cristian Tudor Popescu a amintit că, în epoca ceaușistă, colaborarea cu Securitatea putea fi refuzată.
Draftul noii legi prevede însă că oricine va putea fi obligat să sprijine, la cerere, anchete ale serviciilor de informații.
Preşedintele Klaus Iohannis insistă că este nevoie de o legislaţie modernă în domeniul securităţii naţionale, întrucât prevederile actuale datează de la începutul anilor ’90, când democraţia făcea primii pași.
—
Cozile de tiruri la intrarea în România dinspre Ucraina se întind pe câțiva kilometri. Șoferii așteaptă și câteva zile să treacă frontiera. După ce porturile ucrainene la Marea Neagră au fost blocate de ruși, mărfurile pot fi transportate doar pe cale rutieră sau feroviară.
Unii șoferi de camioane i-au povestit corespondentului Europa FM Alexandru Neagu, aflat marți în Vama Siret, că blocajele sunt provocate și de unii vameși corupți.
Pentru a fluidiza circulația, autoritățile din Moldova și România încearcă să creeze un coridor special pentru traficul greu.
Ucraina și Rusia se acuză reciproc pentru riscul iminent al unei crize alimentare.
Kievul reclamă blocada impusă exporturilor sale. Un mare siloz de cereale a fost distrus, duminica trecută, zona orașului Nikolaiv.
La Mariupol, cu fiecare zi ce trece, sporește riscul izbucnirii unor epidemii din cauza apei infestate de gunoaie și cadavre care zac încă pe străzi.
Într-un interviu acordat Reuters, Peter Sands, directorul executiv al Fondului mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei, a atras atenția că scumpirea alimentelor, provocată în parte de războiul din Ucraina, ar putea ucide milioane de persoane atât direct, cât şi indirect.
„Penuria de mâncare funcţionează în două moduri” – a explicat expertul. “Mai întâi ai tragedia oamenilor care mor efectiv de foame. Mai apoi, oamenii prost hrăniţi sunt mai vulnerabili la bolile existente”.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice va veni în România săptămâna aceasta.
Jens Stoltenberg va participa, vineri, la un summit găzduit de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Formatul “Bucureşti 9” (B9) este o iniţiativă comună a României și Poloniei, reunind și alte statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei, anume Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria.
—
Fost director general al Oracle România, Sorin Mihai Mîndruţescu a încheiat un acord cu DNA în care recunoaşte că a primit o mită de peste o jumătate de milion de euro. Înțelegerea prevede condamnarea acestuia la 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare și termen de supraveghere de 4 ani.
—
În dezbaterea despre victimele consumului de narcotice de la recentul festival de muzică electronică de la București, psihiatrul Eugen Hriscu a atras atenția – la Europa FM – că România nu are, la momentul actual, nici măcar un spital care să se ocupe exclusiv de tratarea copiilor care se droghează.
Familiile acestora pot apela la câteva servicii ambulatorii sau la spitalele de Psihiatrie.
Medicul Eugen Hriscu îi sfătuiește pe părinți să discute deschis cu minorii despre efectele dramatice ale consumului de droguri, iar școlile ar trebui să invite la clasă specialiști care să prezinte efectele acestui flagel.
—
O organizație ce reprezintă interesele adolescenților protestează, miercuri, la Inspectoratul Școlar al Capitalei, reclamând abuzurile sexuale care se comit în instituțiile de învățământ.
Potrivit ONG-ului “Girl Up” Romnia, elevii și studenții sunt victime ale hărțuirii, intimidării și violurilor de care s-ar face responsabile cadre didactice.
Tinerii vor afișa la protest peste o sută de mărturii scrise.
Organizația speră să convingă autoritățile că este nevoie de mecanisme transparente pentru raportarea abuzului sexual.
De asemenea, se impune tragerea la răspundere a directorilor și inspectorilor școlari care mușamalizează asemenea cazuri.
De rușine, prea puține victime au curaj să depună plângere, după cum arată statisticile Poliției.
—
În Germania, Biserica Catolică a concluzionat că un preot excomunicat a abuzat sexual un copil de-a lungul mai multor ani, între 1986 și 1993. Victima a depus plângere în 2018. Ancheta internă a Bisericii a fost începută la ordinul Vaticanului.
Agresorul trebuie să plătească 10% din veniturile sale unei organizații caritabile care ajută victimele abuzurilor, a anunțat dieceza din Limburg.
Procurorii germani au refuzat să deschidă o anchetă deoarece faptele au depășit termenul de prescripție de 20 de ani.
—
Deputatul Andrei Lupu a fost exclus din Uniunea Salvați România după ce a criticat dur conducerea partidului. USR traversează o perioadă dificilă după plecarea lui Dacian Cioloș și a câtorva apropiați de-ai acestuia.
—
Iulian Câcău a demisionat a demisionat de la conducerea filialei AUR Satu Mare, lansând acuzații dure la adresa președintelui partidului. Potrivit lui, George Simion conduce formațiunea într-un stil autoritar și a organizat petreceri cu “acte de preacurvie”.
—
Instanța de contencios administrativ fiscal a decis că amenda contravențională aplicată contribuabililor pentru neplata impozitului aferent veniturilor realizate se prescrie în termen de 6 luni, şi nu de 5 ani, cum a susținut Fiscul. Echipa de avocați care a obținut sentința își exprimă speranța că organele de inspecție fiscală nu vor mai proceda abuziv la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale.
—
Confederația Cartel Alfa solicită Guvernului salvarea locurilor de muncă de la TMK Artrom. Potrivit sindicaliștilor, cei 2.600 de salariaţi riscă să fie concediați întrucât societatea din Slatina este în pericol iminent de a-şi sista activitatea.
—
Furnizor de apă caldă şi căldură în Bucureşti, compania Termoenergetica a semnat un contract de închiriere a unei centrale provizorii de termoficare. Unitatea va fi amplasată pe locul fostului CET Titan. Centrala va deveni funcţională în următorul sezon rece după obţinerea tuturor avizelor necesare.
—
România înregistrează un record negativ la Bacalaureat, anume cel mai mic număr de elevi înscrişi să dea examenul după Revoluţie.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, consideră că, pe lângă demografia în scădere, o posibilă cauză a fenomenului o reprezintă recenta criză sanitară de Covid, în care activitatea școlilor a fost perturbată.
Bacalaureatul a început luni, cu probele de evaluare a competenţelor, programate până pe 16 iunie.
—
Poliția spaniolă a arestat un fost angajat al poștei din Alicante, în a cărui locuință au fost găsite peste 20.000 pe care acesta nu le-a distribuit pe când muncea. Unele dintre depeșe datează de acum 10 ani.
Bărbatul și-a vândut recent casa, iar echipa de muncitori trimisă de noii proprietari a descoperit sacii cu scrisori.
Toate acestea vor rămâne la dispoziţia autorităţilor judiciare pe durata anchetei, până când un judecător va stabili expedierea acestora către destinatari.
—
Marți a început recenzarea din ușă în ușă la cetățenii care nu și-au oferit datele online. Tabletele le-au fost distribuite recenzorilor cu întârziere.
În prima zi de recensământ în teren, la nivel național au fost completate în jur de 70.000 de chestionare, potrivit TVR.
Persoanele care refuză participarea riscă o amendă ce poate ajunge până la 3.000 de lei.
—
Până în toamna anului 2024, aproape toate dispozitivele inteligente vândute în Uniunea Europeană vor trebui să aibă un singur tip de încărcător.
Țările blocului comunitar au ajuns ieri la un acord în acest sens. Modelul unic ales este cel tip USB-C.
Doar în cazul cazul laptopurilor răgazul oferit va fi de aproape 3 ani și jumătate.
Planul european a nemulțumit mai cu seamă gigantul american Apple, ale cărui produse au propriile modele de încărcătoare.
—
—
—
FC U Craiova a anunţat, marți seară, că nu a putut ajunge la o nouă înţelegere cu antrenorul italian Nicolo Napoli. Cu acesta pe banca tehnică, gruparea din Bănie a încheiat sezonul pe locul 4 în play-out (10 la general).
—
Foştii atacanţi Jerrel “Jimmy” Floyd Hasselbaink şi Alberto Gilardino, alături de antrenorul Cesare Prandelli, vor fi prezenţi la meciul de retragere al lui Adrian Mutu, care se va desfăşura duminică 12 iunie, de la ora 19.00, pe Cluj Arena, în cadrul Sports Festival.
Cu o carieră impresionantă la naţionala României, Adrian Mutu a fost desemnat cel mai bun jucător străin din Italia în 2008 şi este considerat o legendă a clubului Fiorentina.
—
Veteranul pilot spaniol Fernando Alonso va intra în istorie duminică, la Marele Premiu de Formula 1 al Azerbaidjanului din acest weekend. Ibericul va celebra 21 de ani, trei luni şi opt zile de la debutul său în Marele Circ.
Dublu campion mondial, Fernando Alonso se află în al doilea an de contract cu echipa Alpine şi are în palmares trei clasări în top 10 în acest sezon (Bahrain, Spania şi Monaco).
—
Regizat de Bogdan George Apetri, thrillerul psihologic “Miracol” se bucură de critici elogioase după recenta lansare în America de Nord.
În România, “Miracol” va putea fi văzut joi la București, în cadrul Serii Filmului Românesc, și la Cluj-Napoca în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania.
—
Vremea se va menține în general frumoasă, cu valori termice peste mediile multianuale în cea mai mare parte a țării. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 de grade în sudul litoralului și 32 de grade în Câmpia de Vest.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse și descărcări electrice, pe arii restrânse în vest și sud-vest și doar pe alocuri în rest, cu o probabilitate mai mare în sud și la munte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului și în vestul Carpaților Meridionali, iar de scurtă durată și în timpul ploilor.
La București, vremea va fi în general frumoasă și apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 27… 28 de grade.
În zonele de munte, vremea se va menține în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse și posibil descărcări electrice, pe arii restrânse în masivele sudice și vestice. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în vestul Carpaților Meridionali, dar de scurtă durată și în timpul ploilor. Valorile termice nu vor avea variații semnificative.
Pe litoral, vremea va fi ușor instabilă și relativ normală termic. Cerul va fi temporar noros și cu precădere în timpul zilei, trecător vor fi averse slabe și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în timpul averselor. Temperaturile maxime se vor situa între 21 și 24 de grade, iar cele minime vor fi de 16 și 18 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 20 și 24 de grade.
