După ce doi tineri au murit din cauza consumului de stupefiante la un festival de muzică electronică organizat la București, în weekend, Bogdan Voicu a fost eliberat din funcția de șef al Secției de combatere a traficului de droguri din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Șeful statului a semnat, luni, decretul în acest sens.
Documentul prevede, totodată, pensionarea lui Bogdan Voicu, pe care aceasta ar fi solicitat-o anterior festivalului.
Alți doi tineri sunt spitalizați în stare gravă după ce au consumat narcotice la Arena Națională.
La capătul celor 3 nopţi de distracție, s-au întocmit peste o sută de dosare penale și s-au dat câteva amenzi.
—
Aflat sub influența drogurilor, un tânăr s-a aruncat dintr-o maşină, luni seară, pe DN 1 – Centura Vest a Ploieştiului.
Bărbatul a fost transportat la spital, deoarece manifesta un comportament agitat. În autoturism, tânărul era pasager lângă șofer.
—
Procurorii cercetează în libertate condiționată 9 medici pentru că au făcut operaţii estetice și alte proceduri, fără autorizație, la o clinică din Bucureşti.
Membrii grupului sunt acuzați de înșelăciune şi exercitarea fără drept a unei profesii.
Lista include cinci stomatologi, doi rezidenți în Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, un rezident în Dermato-venerologie și un un fizioterapeut.
Patronii clinicii ar fi fost complici, punând la dispoziţie sala de intervenţie şi aparatura medicală și inducând în eroare mai mulţi pacienţi întrucât cunoșteau faptul că medicii nu deţineau autorizările şi specializările necesare prevăzute de lege pentru procedurile efectuate.
—
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a descoperit că unii furnizorii au majorat artificial costurile de achiziţie.
În consecință, sumele solicitate de aceștia de la stat pentru plafonarea și compensarea facturilor sunt mult mai mari.
Este în plină desfășurare verificarea documentelor justificative.
ANRE a primit mai mult de 200 de cereri de decontare de la 65 de furnizori şi a soluţionat un sfert dintre acestea, în valoare de 34 de milioane de lei, sumă aferentă facturilor din noiembrie şi decembrie anul trecut, precum şi pentru o parte din luna ianuarie.
În schimb, au fost respinse 35 de solicitări întrucât preţul de achiziţie a energiei a fost sub plafonul aprobat de lege.
Micii furnizori de energie au cerut, recent, grăbirea decontărilor pentru a nu ajunge în faliment.
—
Distribuţia voucherelor sociale va începe de săptămâna viitoare, a spus, luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Abia apoi, guvernul va încărca sumele pe cardurile aferente.
Statul va oferi o dată la 2 luni câte 250 de lei persoanelor aflate în prag de sărăcie, al căror număr este estimat la mai mult de 2 milioane și jumătate.
Invitat luni seară la Europa FM, consultantul economic Adrian Negrescu a opinat că voucherele sunt “o afacere bănoasă” a procesatorilor de carduri. Potrivit expertului, ar trebui să ne pregătim “de supraviețuire economică”, întrucât ‘“inflația și dobânzile vor crește și nu ne rămâne decât să strângem cureaua”.
—
Indiferent de destinaţie, vacanţa de vară ar putea fi cea mai scumpă din ultimul deceniu, potrivit unei analize. Majorarea prețurilor pentru alimente și energie se va regăsi în costul concediului.
Stațiunea turcă Antalya, insula spaniolă Mallorca şi destinațiile din Grecia sunt la mare căutare.
Nici confortul nu va fi același ca în anii trecuți. După modelul Italiei şi Spaniei, Grecia ar putea limita utilizarea aparatelor de aer condiţionat din dorința de a controla consumul de electricitate.
—
Marți este ultima zi în care mai sunt valabile actele care au expirat în perioada stării de alertă. Potrivit autorităților, mai mult de un sfert de milion de persoane sunt în această situație.
Ministerul de Interne invită cetăţenii să se prezinte la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, pe raza cărora îşi au domiciliul, pentru schimbarea cărţii de identitate.
Pentru evitarea aglomerației, se recomandă accesarea platformelor de programare on-line şi/sau telefonic existente la nivelul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor.
—
Noile legi ale securității continuă să provoace reacții. Asociațiile de magistrați reclamă prevederea prin care ofițerii serviciilor de informații ar urma să poată fi anchetați doar de o secție specială, după modelul celei pentru procurori și judecători.
Ideea poate reprezenta un atac la independența justiției, criteriu pentru care România rămâne sub monitorizarea Comisiei Europene.
De altfel, asociațiile de magistrați amenință că vor sesiza Curtea Europeană de Justiție dacă legile securității vor trece de Parlament în forma scursă în presă.
Nemulțumire a stârnit și ideea ca cetățenii să fie obligați să sprijine, la cerere, anchete ale serviciilor de informații. În plus, Curtea de Conturi n-ar mai putea verifica modul în care acestea cheltuie banii publici.
Dacă proiectele de legi vor fi aprobate în formele actuale, vor transforma serviciile secrete într-o “super-putere”, într-un stat care oricum este “semi-militarizat”, a spus jurnalistul Dan Tăpălagă în emisiunea România în direct.
—
Organizația Greenpeace îl contrazice pe ministrul Mediului. Barna Tzancos a spus, zilele trecute, că vremea defrişărilor masive “a apus”. Potrivit activiștilor de mediu, în doar 24 de ore, se taie aproximativ 13 hectare, din care “jumătate dispar fără acte din pădure”.
—
Liberalii au depus la Parlament un proiect prin care directorii unităţilor de învăţământ vor fi obligaţi să cunoască limba română.
Inițiativa legislativă a obținut semnăturile unor aleși social-democrați.
—
În ultimul an, încrederea românilor în președintele Klaus Iohannis a scăzut cu 15 procente, de la 44 la numai 29%. Doar președintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a mai înregistrat un declin similar de popularitate.
Sondajul încrederii în președinți (GLOBSEC) a mai fost realizat în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria și țările baltice, pe eșantioane reprezentative ale populației din cele 9 țări.
6 din 10 români ar prefera un lider autoritar, cel mai ridicat procent din regiune.
România este, totodată, singura țară din zonă în care sprijinul populației pentru orientarea prooccidentală a scăzut în ultimul an, de la 43 la 27%.
—
Nava-şcoală Mircea a plecat în al doilea marş de instrucţie din acest an. La bordul vasului se află o sută de studenţi din România, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie şi SUA.
Bricul Mircea va opri în 5 porturi de la Mediterana.
—
Premierul britanic Boris Johnson a supraviețuit, luni seară, unei moțiuni de neîncredere inițiate de contestatarii săi din Partidul Conservator.
Șeful executivului de la Londra a fost vehement criticat pentru petrecerile organizate la reședința sa oficială în timpul carantinei. Cu toate acestea, Boris Johnson a obținut susținerea pentru a rămâne la putere. Înainte votului, el a anunțat că, săptămâna viitoare, va prezenta un plan ambițios de redresare economică.
Joia trecută, premierul a fost huiduit la ceremoniile dedicate Jubileului de platină al Reginei Elisabeta a II-a.
Din opoziție, laburiștii consideră că rezultatul votului ignoră cetățenii.
În ultimele săptămâni, în încercarea de a repara din imaginea șifonată, Boris Johnson s-a poziționat ca un aprig susținător al Ucrainei invadate.
—
Armata rusă a continuat bombardamentele pe linia frontului estic. Moscova reclamă dotarea Ucrainei cu arme occidentale a căror rază de acţiune este una lungă.
Regimul de la Kiev susține că, pe măsură ce sprijinul militar întârzie, riscul de a pierde teren în Severodonețk crește. Orașul este un punct strategic pentru controlul Donbasului. O eventuală victorie a rușilor ar face ca mii de soldați ucraineni mobilizați în zonă să devină prizonieri.
Recuperate din ruinele oțelăriei Azovstal, zeci de trupuri neînsuflețite ale unor combatanți au fost transferate la Kiev, unde se efectuează teste ADN pentru identificare.
Batalionul Azov s-a predat rușilor, luna trecută, în încercarea de a-i salva pe răniții din combinat după 80 de zile de rezistență în fața atacurilor lansate din aer, de pe mare și de pe uscat.
În discursul susținut la Consiliul de Securitate al ONU, șeful Consiliului European a deplâns că “tancurile, bombele şi minele Rusiei împiedică Ucraina să planteze şi să recolteze”.
Potrivit lui Charles Michel, Kremlinul – pe care l-a acuzat de “lașitate” – atacă depozite de cereale şi fură recolte din zonele pe care armata sa le-a ocupat.
—
În statul american Florida, un băieţel de 2 ani şi-a ucis accidental tatăl, trăgând cu o armă încărcată lăsată nesupravegheată. Mama micuțului a fost pusă sub acuzare.
5 membri ai familiei, printre care o fetiţă de 5 luni, se aflau în cameră unde a avut loc tragedia.
“Proprietarii de arme care nu le depozitează în siguranţă sunt doar la o fracţiune de secundă distanţă de aceste tragedii”, a deplâns comitatului Orange, John Mina.
SUA au fost, în ultima perioadă, scena unor incidente sau atacuri armate sângeroase.
Luna trecută, un adolescent a deschis focul într-o școală din Texas, ucigând 19 copii și doi adulți.
—
Un britanic a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Irak pentru că a furat artefacte antice din această ţară.
James Fitton a fost prins în martie, pe Aeroportul Internaţional Bagdad, cu mici fragmente de ceramică antică în bagaj.
—
La Paris, 8 bărbaţi vor fi judecaţi pentru că au furat, în 2019, ușa sălii de concerte Bataclan, pictată de misteriosul artist Banksy.
Un tribunal din capitala franceză va analiza rolul fiecăruia în această afacere. Vara trecută, ușa a fost regăsită în Italia.
—
Naționala de fotbal a României dispută marți seară, pe terenul Bosniei Herțegovina, al doilea meci din grupele Ligii Națiunilor. Fluierul de start va fi dat la ora 21 și 45 de minute.
Sâmbăta trecută, selecționerul Edward Iordănescu a debutat cu o înfrângere pe banca tehnică a tricolorilor, care au fost învinși de muntenegreni cu 2-0. Antrenorul spunea, luni seară, că lotul pe care îl pregătește este “extrem de afectat emoţional şi mental”.
În weekend, sâmbătă, România va primi vizita Finlandei pe stadionul Giuleşti din Bucureşti. Marțea viitoare, aceeași arenă va găzdui returul România – Muntenegru.
Luni seară, Croaţia şi Franţa au remizat, scor 1-1. ”Les Bleus” nu au vreo victorie după două runde.
Iasen Petrov a demisionat, luni, din postul de Bulgariei după înfrângerea pe teren propriu cu Georgia, care s-a impus cu 5-2.
—
România s-a calificat în optimile de finală ale Campionatul European de minifotbal (EMF EURO 2022), găzduit de Slovacia. Echipa tricoloră a învins Albania cu 3-1, în Grupa B.
În alt meci disputat luni, Azerbaidjanul a surclasat Spania cu 5-1.
În grupa B, România ocupă primul loc (6 puncte), urmată de Azerbaidjan (3 p), Spania (1 p) și Albania (1 p).
—
Valoarea fotbalistului francez Kylian Mbappe este estimată la 205 milioane și jumătate de euro, ceea ce îl plasează în fruntea unui clasament (CIES). Jucătorul şi-a prelungit recent contractul cu Paris Saint-Germain.
Podiumul este completat de brazilianul Vinicius Junior (Real Madrid, 183 milioane de euro) și de norvegianul Erling Haaland (Manchester City, 152,6 milioane de euro).
—
Fotbalistul argentinian Juan Emmanuel Culio, care a făcut carieră în tricoul lui CFR Cluj, și-a anunțat retragerea din activitate. Jucătorul și-ar dori să revină în România pentru un meci de adio alături de foștii colegi, notează Gazeta Sporturilor.
—
Triplă campioană olimpică la Jocurile de la Atena, Cătălina Ponor a fost inclusă în Gymnastics Hall of Fame. 12 nume ale gimnasticii românești se află în acest panteon.
—
Handbalista Crina Pintea se desparte de ETO Gyor, echipă maghiară pentru care a jucat în ultimul an. Pivotul naționalei a mărturisit că, în ciuda sprijinului primit din partea colegelor, nu a reușit să se obisnuiască departe de familie.
Conducerea ETO Gyor a acceptat rezilirea contractului în schimbul unei taxe de transfer, a cărei valoare nu a fost făcută publică.
În weekend, Crina Pintea a marcat 3 goluri în finala Ligii Campionilor, pierdută de ETO Gyor în fața echipei norvegiene Vipers Kristiansand.
—
Andrei Toader a câştigat proba de aruncare a greutăţii în cadrul reuniunii internaţionale de la Praga, cu cea mai mai bună performanţă a sa din acest sezon, anume 21 metri. Atletul şi-a îndeplinit cu acest prilej baremul pentru Europenele de la Munchen şi a fost la doar 8 centimetri de cel pentru Mondiale.
—
Cea de-a 19-a ediţie a Festivalului “Johann Strauss” ia startul, marți, printr-un Concert Extraordinar susţinut de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti.
—
Chitaristul Brian May şi toboşarul Roger Taylor au dezvăluit, luni, că un cântec inedit al formaţiei britanice, considerat “pierdut” timp de mulţi ani şi a cărui partitură vocală este asigurată de regretatul solist Freddie Mercury, va fi lansat în luna septembrie.
—
Vremea va fi în general frumoasă și mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării. Cerul va avea temporar înnorări și pe arii restrânse vor fi averse și posibil descărcări electrice în regiunile sud-estice, iar după-amiaza și la munte. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala cu totul izolat, cu o probabilitate mai mare în vest. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în Dobrogea și în jumătatea estică a Munteniei. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 și 31 de grade.
La București, vremea va fi în general frumoasă și ușor mai caldă decât în mod caracteristic datei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade.
În zonele de munte, vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales după-amiaza, când se vor semnala averse și posibil descărcări electrice, pe arii restrânse în masivele sudice și vestice și izolat în rest. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în vestul Carpaților Meridionali. Valorile termice vor fi în ușoară creștere față de intervalul anterior.
Pe litoral, vremea va fi ușor instabilă. Cerul va fi temporar noros și trecător, vor fi averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare ziua (rafale de 40 -50 km/h). Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 21 și 24 de grade, iar cele minime între 16 și 19 grade.
Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 19 și 21 de grade.
