Șeful statului nu se grăbește să dezamorseze tensiunile politice actuale, care au culminat, marți, cu demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului. Consultări vor avea loc “abia” săptămâna viitoare. “Trist, dar adevărat… Cuvântul criză caracterizează România de astăzi”, a admis Klaus Iohannis.
Fără să își asume vreo responsabilitate pentru eșecul politic al guvernării, președintele a arătat cu degetul spre USR, criticând ceea ce a numit “politicieni cinici, purtând masca reformismului, alții clamând grija pentru români”.
Înainte să plece la un summit european informal, găzduit de Slovenia, Klaus Iohannis a transmis că România “trebuie să fie guvernată”, iar criza sanitară și problema scumpirii energiei trebuie rezolvate. Se impun “decizii mature”, a adăugat el.
După o dezbatere de 2 ore, moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de liberalul Florin Cîțu a fost adoptată cu 281 de voturi de la PSD, USR și AUR, ceea ce reprezintă un scor istoric. PNL, UDMR și minoritățile s-au abținut.
Cabinetul a fost demis, așadar, la mai puțin de 10 luni de la învestire.
În aplauze și huiduieli, Florin Cîțu s-a declarat mândru de realizările sale ca premier și i-a acuzat de trădare pe foștii aliați de guvernare din USR, ceea ce pune sub semnul întrebării scenariul unei refaceri a coaliței.
PNL ar urma să îl nominalizeze pe același Florin Cîțu pentru postul de premier. Deocamdată, 41 de liberali au semnat o scrisoare prin care cer conducerii partidului ca Ludovic Orban să încerce refacerea coaliției.
Repetând că nu îl acceptă pe Florin Cîțu ca premier, USR a anunțat că vrea ca liberalii să își asume și un calendar de reforme.
PSD insistă doar pe varianta alegerilor anticipate, care să fie pregătite de o guvernare tehnocrată. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu a exclus susţinerea unui guvern minoritar al PNL. Social-democraţii nu s-au hotărât dacă vor merge la consultările de la Cotroceni, săptămâna viitoare, întrucât precedentele discuții cu președintele Klaus Iohannis au fost unele “formale”.
La Europa FM, editorialistul Cristian Tudor Popescu a remarcat “telenovela politică sinistră” care se joacă, la momentul actual, în România. Gazetarul consideră că, prin învinovățirea USR pentru criză, președintele face improbabilă refacerea coaliției.
Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, cel mai probabil, PNL va căuta să colaboreze cu PSD. În plus, Florin Cîțu a reușit să trezească “un val de antipatie populară pe care numai Liviu Dragnea l-a avut la începutul anului 2019”.
Cristian Tudor Popescu a ținut să menționeze că, tehnic, această criză a fost generată de Florin Cîțu, prin demiterea intempestivă a lui Stelian Ion de la conducerea Ministerului Justiției. Dar și USR “s-a acoperit de ridicol, lipindu-se de AUR” printr-o moțiune de cenzură uitată la sertar.
Tot la Europa FM, analistul Cristian Preda a amintit că cetățenii respectă promptitudinea deciziilor adoptate în situații de criză. În opinia sa, într-un moment atât de previzibil, cum a fost căderea guvernului, a amâna deznodământul pentru “deliberări” se poate dovedi un “calcul prost” al președintelui.
Agenţiile internaționale de presă au relatat despre căderea guvernului de la București. Potrivit jurnaliștilor străini, adoptarea moţiunii de cenzură, în plină criză sanitară, marchează începutul unei perioade de instabilitate politică în România. Potrivit France Presse, Florin Cîţu, un fost bancher în vârstă de 49 de ani, a devenit “oaia neagră” atât a dreptei, cât şi a stângii politice.
Eventuala prelungire a instabilităţii politice și măsurile restrictive asociate crizei sanitare generează incertitudini şi riscuri crescute, au avertizat experții Băncii Naționale. Preocupare stârnesc și coordonatele recentei rectificări bugetare. În încercarea de tempera inflaţia, care a crescut peste aşteptări, alimentată mai ales de scumpirea energiei, BNR a decis majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, cu 0,25 de puncte procentuale mai mult. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an.
Un guvern interimar nu poate decât să prelungească starea de alertă. Potrivit șefului Internelor, Lucian Bode, nu vor putea fi introduse noi măsuri sau restricții în următoarele 45 de zile. Ministrul interimar spune că se ia în calcul transferul unor bolnavi în străinătate.
România a consemnat, marți, recorduri negative absolute ale crizei sanitare, cu peste 15.000 de cazuri noi SARS-CoV-2 şi 252 de decese asociate Covid. Doar 7 judeţe din ţară nu sunt în scenariul roşu.
10 oraşe, inclusiv Bucureștiul, au ajuns la o incidență de peste 10 infecții la mia de locuitori. Cea mai îngrijorătoare situaţie este în comuna Zâmbreasa din județul Teleorman, de peste 20 la mie.
La momentul actual, nu mai sunt paturi libere în secțiile ATI pentru pacienţii Covid. Ca o consecință a înmulțirii cazurilor de Covid, medicii rezidenți sunt chemați de urgență în spitale.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat solicitarea de asistenţă internaţională pentru achiziţionarea a aproape 13.000 flacoane de Tocilizumab, medicament imunosupresiv folosit tratarea pacienţilor cu forme severe şi critice de Covid.
Ministerul Sănătăţii trebuie să încheie contractele de achiziţie în cel mai scurt timp posibil. România cere, de asemenea, 500 de concentratoare de oxigen.
Mai mult de 60.000 doze anti-Covid au fost administrate în decurs de 24 de ore. Peste 25.000 de persoane s-au vaccinat pentru prima dată. Alte aproape 32.000 și-au făcut supra-rapelul.
Medicul Amin Zahra de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara a transmis un mesaj în care explică dimensiunea actualului val al pandemiei: ”Dacă nu ştiţi cum arată iadul, mergeţi în UPU şi o să-l vedeţi. Totul este blocat, tot ce poţi să vezi sunt măşti şi butelii de oxigen!”. Doctorul mărturiește că a rămas marcat de imaginea unui cuplu nevoit să împărţă aceeaşi mască de oxigen.
Liderul protestelor anti-restricții sanitare din Zalău a ajuns pe patul de spital. Într-o postare online, în care apare cu o mască de oxigen pe față, Erno Kovacs îndeamnă oamenii să se vaccineze și regretă că nu a crezut în boala Covid. “Medicii sunt niște eroi”, scrie acesta.
—
Mai multe organizaţii neguvernamentale le cer autorităţilor să nu pună în pericol viaţa pacienţilor bolnavi cronic şi să revină asupra deciziei de suspendare, pentru 30 de zile, a internărilor şi intervenţiilor chirurgicale care nu sunt considerate urgente. ONG-urile avertizează că afecțiuni precum cancerul sau SIDA pot deveni urgenţe majore în situaţia în care nu primesc la timp îngrijirile necesare. În asemenea cazuri, decesele pot surveni în termen de doar câteva săptămâni.
—
2 pacienți evacuați din Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, cuprins de flăcări vinerea trecută, au murit în alte unități din județ, unde fuseseră transferați. Incendiul a ucis 7 persoane internate în secția Covid. Victimele s-au intoxicat cu fum, după cum au concluzionat legiștii.
—
Numărul cazurilor de Covid a scăzut brusc în Japonia, până la cel mai redus nivel al ultimelor 11 luni, în timp ce alte regiuni din Asia se confruntă cu creşteri ale numărului de infectări. După un start lent, arhipelagul nipon a făcut progrese rapide în campania sa de vaccinare, iar cele şase luni de stare de urgenţă şi de restricţii privind distanţarea fizică au contribuit la încetinirea răspândirii coronavirusului.
—
18 persoane erau audiate de procurorii timișeni, marți seară, într-un dosar de trafic de migranți. Trupele speciale au descins la mai multe adrese. Migranții erau ajutați să treacă ilegal granița din Serbia în România, fiind adăpostiți în Timișoara, înainte de a fi îmbarcați în camioane, fără ca șoferii acestora să știe.
—
Supărat că platformele Facebook, Instagram și WhatsApp nu au funcționat luni seara, un bărbat din Reșița a sunat la 112. Angajații serviciului i-au atras atenția că apelul nu reprezintă o urgență și riscă să fie sancționat.
—
Fost şef al Poliţiei Mizil, Marius Rotaru a fost condamnat de Tribunalul Prahova la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de trafic de minori. În rechizitoriul întocmit de procurorii, acesta era acuzat că i-a favorizat pe membrii grupării infracţionale.
—
Fost primar al comunei ieșene Balş, Constantin Apostol a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de complicitate la fraudă cu fonduri europene. Timp de 3 ani, fostul edil ar fi pus la dispoziţia unei asociaţii de crescători de animale mai multe adeverinţe false.
—
La o săptămână de la licitația în care s-au vândut două obiecte care i-au aparținut compozitorului George Enescu, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor manuscrisul Operei Oedip este unul de categorie Tezaur, iar o vioară poate fi încadrată la categoria Fond. Cu alte cuvinte, Ministerul Culturii ar fi avut întâietate la cumpărarea celor două obiecte. Este neclar de ce comisia nu a încadrat cele două obiecte ca fiind de patrimoniu înainte ca licitația sa aibă loc. Peste 6.000 de persoane, printre care personalități culturale de marcă, au semnat o petiție publică pentru recuperarea tuturor manuscriselor enesciene.
—
Procurorul general al Republicii Moldova a fost reținut, marți seară, în clădirea instituției pe care o conduce. Alexandr Stoianoglo este suspectat că ar fi semnat acte care au facilitat spălări de bani și au sprijinit achitarea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Anterior, birourile Procuraturii au fost percheziționate de “mascați”. Alexandr Stoianoglo a denunțat „o răzbunare a președintelui” Maia Sandu.
—
Prețul petrolului a urcat la maximul ultimilor trei ani, după decizia OPEC+ de a nu spori livrările. Cotaţia barilului a trecut de 82 de dolari.
De asemenea, în prag de iarnă, contractele pentru gaze naturale au atins noi maxime în Europa, până aproape de 118 euro pe megawatt oră.
—
O comisie independentă a concluzionat că mai mult de 300.000 de minori au fost abuzați sexual de preoți și angajați ai Bisericii Catolice din Franţa. Cercetările au durat mai mult de doi ani, fiind adunate documente și mărturii. Cele mai multe dintre violențe au fost comise între 1950 și 1970. În majoritate, victimele miilor de agresori au fost băieți. Comisia a mai precizat că plângerile au fost ignorate de capii Bisericii.
—
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în 17 dosare distincte pentru violenţe ale poliţiei. CEDO a considerat că anchetarea acestor abuzuri a fost ineficientă.
—
45 de ţări, printre care Statele Unite, Canada şi membrii Uniunii Europene, au cerut marţi, în faţa Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, ca Rusia să ofere explicaţii după otrăvirea în 2020 a opozantului Aleksei Navalnîi. Moscova are la dispoziţie 10 zile pentru a răspunde la întrebările adresate, în conformitate cu regulile OIAC al cărei sediu se află la Haga.
—
În cel mai recent episod al rivalității cu Statele Unite ale Americii, Rusia plănuiește să realizeze primul film în spațiu. Un echipaj, în care se află un regizor şi o actriţă, a decolat, marți, spre Stația Spațială Internațională pentru acest proiect. Misiunea se va întinde pe durata a 12 zile, fiind mediatizată în stil patriotic de presa de la Moscova. Filmul va spune povestea unui medic, interpretat de actriţa Iulia Peresild, căreia i se cere să meargă pe ISS pentru a salva viaţa unui cosmonaut.
—
Coreea de Nord îşi continuă programele de dezvoltare a armamentului, a atras atenția Organizației Naţiunile Unite într-un raport. Mai multe serii de sancţiuni au fost impuse regimului de la Phenianul ca răspuns la activitățile sale nucleare şi testelor balistice, care au sporit sub actualul lider Kim Jong-un. Dictatorul nord-coreean a refuzat, săptămâna trecută, o nouă ofertă de dialog din partea Washingtonului, acuzând guvernul lui Joe Biden de ‘continuarea politicii ostile a precedentelor administraţii’ faţă de ţara sa.
—
Nobelul pentru Fizică este împărțit în 2021 de 3 oameni de știință, un japonez, un german și un italian, acestora fiindu-le recompensate studiile dedicate unor fenomene haotice şi aparent aleatorii. Cercetărilor lor au pus bazele înţelegerii noastre despre clima Pământului şi despre felul în care omul o influenţează. Sezonul Nobel continuă, miercuri, distincția pentru Chimie.
—
Sorții au decis optimile de finală ale Cupei României. FCSB va întâlni FC Voluntari. Deţinătoare a titlului, Universitatea Craiova se va duela cu Minaur Baia Mare, grupare de ligă a treia. Celelalte 5 confruntări sunt FC Argeş – Dinamo, FC Buzău – Dunărea Călărași, FC U Craiova 1948 – Sepsi Sfântu Gheorghe, Politehnica Timișoara – FC Rapid şi Gaz Metan Mediaş – Chindia Târgovişte.
—
Fără căpitanul Cristina Neagu, naționala de handbal feminin începe campanie de calificare pentru Europeanul de anul viitor. Primul meci, cu Insulele Feroe, este programat miercuri seară, în noua Sală a Sporturilor din Mioveni, de la 18 și 30 de minute. Duminică, România luptă contra Austriei, principalul test pentru trupa pregătită de selecţionerul Adi Vasile, înaintea Mondialului din Spania, programat în luna decembrie.
La Campionatele Mondiale de lupte de la Oslo, Alina Vuc va evolua, miercuri, în meci pentru medalia de bronz la categoria 50 kg. Românca a pierdut semifinala cu japoneza Remina Yoshimoto.
—
Tatăl înotătorului David Popovici a explicat transferul acestuia. Potrivit lui Mihai Popovici, clubul Steaua n-a fost interesat de prelungirea contractului, iar tânărul de 17 ani s-a înțeles cu echipa Dinamo.
—
Cântăreaţa americană Britney Spears le-a mulţumit fanilor care i-au sprijinit eforturile de a se elibera de tutela tatălui său. Mișcarea #FreeBritney a protestat, ani la rândul, față de controlul impus impus asupa vieții și carierei artistei. Britney Spears nu a mai concertat din 2018.
—
Cel mai recent lungmetraj din seria James Bond a stabilit un nou record în box-office-ul britanic. Lungmetrajul – cel de-al cincilea și ultimul în care actorul englez Daniel Craig îmbracă haina agentului 007 – a obţinut încasări de 21 de milioane de lire sterline.
—
În fiecare an la 6 ctombrie, este marcată Ziua mondială a paraliziei cerebrale, pentru a fi alături de cele 17 milioane de persoane care suferă de această afecţiune în întreaga lume. În semn de respect, suntem invitați să purtăm un obiecte de vestimentație sau un accesoriu de culoare verde.
—
Vremea se va răci faţă de ziua precedentă. Miercuri, cerul va avea înnorări, mai accentuate în estul, vestul şi sudul ţării. Va ploua local în Banat şi pe litoral şi izolat, mai ales în Crişana, Dobrogea şi la munte, în rest. Vântul va sufla moderat şi cu intensificări în majoritatea regiunilor, dar cu precădere în Banat, Dobrogea, nordul Moldovei şi zona înaltă de munte, unde vor fi rafale, în general, de 60…75 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 13 şi 21 de grade, cu cele mai ridicate valori în nord-vest. Izolat, vor fi condiţii de ceaţă.
La București, o zi cu vreme răcoroasă. Cerul va avea înnorări, mai accentuate în a doua parte a zilei, iar vântul va sufla în general moderat, trecător cu rafale în jurul a 40 km/h. Temperatura maximă va fi de 17…18 grade.
La munte, vremea se va răci faţã de intervalul precedent. Cerul va fi variabil în prima parte a zilei, apoi se va înnora treptat şi va ploua local în Carpaţii Meridionali şi de Curburã şi izolat în restul zonei montane. La altitudini de peste 1600 m, trecător, vor fi posibile precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele înalte. Dimineaţa şi noaptea, izolat, pe văi şi în depresiuni, vor fi condiţii de ceaţă.
