Situația este incertă la combinatul siderurgic Azovstal din portul ucrainean Mariupol, luat cu asalt de militarii ruși. Preocupare stârnește mai ales soarta civililor adăpostiți de bombardamente în buncărele fabricii, al căror număr este estimat la câteva sute.
Un electrician i-ar fi trădat pe luptătorii rezistenței ucrainene și le-ar fi permis accesul rușilor în oțelărie.
Invadatorii şi-au intensificat asaltul asupra Azovstal pentru a putea raporta la Moscova că întregul Mariupol se află sub controlul lor.
Ucrainenii cred că trupele ruse ar vrea să organizeze, în prima zi a săptămânii viitoare, o „paradă a prizonierilor”, ținuți acum în lagăre. La 9 mai, Rusia marchează „Ziua Victoriei” împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
După o discuție telefonică avută joi, premierul israelian a declarat că președintele rus a promis asigurarea unui coridor umanitar. Potrivit lui Naftali Bennett, Vladimir Putin a cerut scuze pentru recente comentarii ale ministrului său de externe. Serghei Lavrov a susţinut că dictatorul nazist Adolf Hitler ar fi avut origini evreieşti, scandalizând atât Israelul, cât și alte cancelarii.
Pe frontul de război, zeci de civili au fost răniți în atacuri ce au vizat blocuri de locuințe la Kramatorsk. În schimb, armata ucraineană a recâştigat controlul asupra mai multor aşezări din jurul oraşelor Mikolaiv şi Herson din sudul ţării.
Ucraina ar putea lansa o contraofensivă împotriva Rusiei după mijlocul lui iunie. Până atunci, Kievul speră să primească mai multe arme de la aliaţi. Potrivit șefului armatei ucrainene, este crucială furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă, care le-ar permite trupelor din teren să se apere împotriva rachetelor de croazieră ruseşti.
Citând oficiali americani de rang înalt, cotidianul New York Times a scris că Statele Unite au furnizat informaţii care au ajutat forţele ucrainene să lichideze mulţi dintre generalii ruşi care au participat la războiul din Ucraina. Washingtonul ar fi oferit Kievului detalii despre mişcările preconizate ale trupelor ruseşti, precum şi locaţia şi alte detalii despre cartierele generale militare mobile ale rușilor, iar Ucraina a combinat acest ajutor cu propriile sale informaţii pentru a efectua lovituri nimicitoare.
Kievul susține că au ucis aproximativ 12 generali ruşi pe câmpul de luptă.
La Marea Baltică, Rusia a exersat atacuri cu rachete cu capacitate nucleară în enclava vestică Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.
La apelul Națiunilor Unite, donatorii internaţionali au promis să ofere 6 miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Varşovia. Banii vor veni de la guverne din întreaga lume, precum şi de companii şi bănci.
La conferința donatorilor, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că România, care va contribui la asistența umanitară a Ucrainei cu alte 3,2 milioane euro, este pregătită să participe la reconstrucția țării vecine.
Potrivit Poloniei, care a primit cei mai mulți dintre refugiați, Ucraina are nevoie zilnic de 12.000 de tone de ajutor umanitar, dar în prezent sunt asigurate doar 3.000 de tone. Agenţiile internaţionale estimează că aproape jumătate din populaţia Ucrainei are nevoie de sprijin umanitar.
Administrația de la Kiev a lansat o platformă online de finanţare participativă. Într-un mesaj online, preşedintele Volodimir Zelenski a făcut apel la donații și a precizat că fondurile vor fi alocate pentru apărare, deminare, asistenţă medicală şi reconstrucţia Ucrainei.
—
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adus un omagiu jurnalistului Oleksandr Makhov, ucis în luptele date în afara oraşului Izium, în regiunea Harkov. Ziaristul avea 36 de ani și era tatăl unui băiat. Până acum, cel puţin 20 de jurnalişti au căzut victime în războiul din Ucraina.
—
Anatoli Șarîi, un vlogger ucrainean suspectat de trădare, a fost reținut de poliția spaniolă și eliberat provizoriu în baza unui ordin judecătoresc. Se crede că bărbatul a acționat “la ordinele unor structuri străine”.
Contestatar al protestelor EuroMaidan din Ucraina, Anatoli Șarîiactiv s-a implicat activ în campania de discreditare a disidentului bielorus Roman Protasevici după ce acesta a fost arestat la Minsk, anul trecut, în urma deturnării unui zbor al companiei Ryanair.
—
Agenția pentru Siguranţa Aviaţiei din Uniunea Europeană (EASA) a avertizat asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le are asupra companiilor aeriene. Avioanele acestora pot deveni ținte ale combatanților.
“După cum au arătat războaiele anterioare, identificarea greşită este simplă în teatrele de război confuze”, se precizează într-un document. ”Dronele şi aeronavele militare care operează în zona de conflict pot încălca din neatenţie spaţiul aerian civil adiacent”, adaugă agenția. În plus, atacurile cibernetice s-au înmulțit.
—
Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii efectuează o vizită în România, urmând să se întâlnească, vineri, cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Sâmbătă, Jill Biden va fi la București pentru întrevederi cu oficialități, membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi și voluntari.
Dincolo de semnificația strategică, vizita Primei Doamne a Statelor Unite în România are o componentă umană, a spus aseară analistul politic Radu Magdin într-un interviu pentru Europa FM. În opinia sa, în gestionarea crizei refugiaților ucraineni, efortul voluntarilor a compensat absența liderilor politici autohtoni de la acțiuni și gesturi umanitare.
—
Până pe 17 iunie, Armata face angajări de voluntari. Contractele sunt pe perioadă determinată, de 4 ani. Candidații trebuie să fi absolvit cel puțin 10 clase. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a spus, săptămâna aceasta, că angajările din sursă externă se fac pentru “expertiză civilă”.
—
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi face o anchetă după ce, la o grădiniţă, o lampă cu ultraviolete a fost uitată în priză într-o sală de curs. 6 copii s-au plâns de dureri oculare. Dus la spital de părinți, unul dintre micuți fost diagnosticat cu o conjunctivită la ambii ochi, după expunerea la ultraviolete.
—
Continuă să apară mesaje de solidaritate cu actrița Viorica Vodă, care a dezvăluit, pe scena Galei Gopo, că a fost victimă a abuzurilor sexuale din sistem. Pentru că au luat în derâdere mărturisirea în seara evenimentului, colegii săi de breaslă Mara Nicolescu și Marius Vizante sunt aspru criticați de internauți. Actorul Tudor Chirilă este de părere că se impune o discuție despre hărţuirea şi abuzurile la care sunt supuse studentele de la actorie în facultate.
—
Perioada în care o persoană fizică autorizată (PFA) desfăşoară activităţi economice va fi considerată vechime în muncă. Legea care prevede acest lucru a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează a fi publicată în Monitorul Oficial.
—
Instituțiile și autoritățile publice vor obligate să accepte și plata cu cardul online pentru impozite, taxe, contribuții și amenzi. Legea care prevede acest lucru a fost promulgată de șeful statului. “E un pic bizar că în 2022 avem nevoie de un text de lege care să oblige autoritățile și instituțiile publice să accepte plăți online”, spune Irina Zamfirescu, de la organizația ActiveWatch.
Instituțiile și autoritățile publice obligate să accepte și plata cu cardul online au la dispoziție 6 luni ca să implementeze sistemul electronic pentru plățile la distanță. În caz contrar, riscă amenzi de până la 50.000 de lei.
—
Procedura prin care s-au eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituțională. CCR subliniază, într-un comunicat, că nu a analizat fondul legii, ci doar pașii prin care a fost adoptat proiectul în luna februarie a anului trecut.
Dacă parlamentul nu adoptă o nouă lege, 200 de foști aleși ar putea primi banii retroactiv pe ultimele 15 luni. Peste 70 de foşti parlamentari, între care Petre Roman sau Gabriel Oprea, au acţionat în justiţie pierderea pensiilor speciale şi au avut câştig de cauză la mai multe instanţe din ţară.
Eliminarea pensiilor speciale este un angajament înscris în Planul Național de Redresare, asumat la Bruxelles.
PSD anunţă că este nu de acord cu pensiile speciale pentru parlamentari. „Vom repeta procedura ori de câte ori va decide CCR că este nevoie, dar, în final vom ajunge la rezultatul dorit”, au transmis social-democraţii într-un mesaj online.
USR consideră decizia Curții Constituționale reprezintă “o palmă pe obrazul românilor care după o viaţă întreagă de muncă cinstită şi de contribuit la sistemul de pensii cu greu îşi duc traiul de la o zi la alta”.
—
Aproape 500 de angajați de la Societatea de Transport Bucureşti au protestat la sediul companiei, nemulțumiți că peste 200 de colegi, şoferi şi vatmani, au fost concediaţi în urma grevei din ianuarie. Declarat ilegal de instanţă, protestul a paralizat transportul public de suprafaţă timp de mai multe zile.
Liderul sindical Vasile Petrariu a calificat drept “abuzive” concedierile.
Potrivit lui, 1.500 de angajați ai STB au fost sancționați la salariu în ultimele 3 luni pentru că au susținut protestul.
Conducerea societății a invocat pierderile masive suferite în perioada în care autobuzele, troleibuzele și tramvaiele nu au circulat decât cu foarte puține excepții.
Sindicaliștii STB reclamă condiţiile grele de muncă şi parcul învechit de vehicule.
Comentând situația, liderul PSD Marcel Ciolacu l-a atacat pe primarul general Nicuşor Dan, a cărui administraţie ar fi “incompetentă, dar revanşardă”. “Răzbunarea nu rezolvă siguranţa transportului zilnic a sute de mii de oameni!”, a adăugat social-democratul.
—
Procurorii Antimafia cercetează mai multe persoane care ar fi falsificat înscrisuri și au determinat o bancă să le facă plăți în numele unui offshore. Prejudiciul este estimat la 16 milioane de dolari.
Printre suspecți se numără Corneliu Ladin, furnizor de echipamente pentru evenimentele muzicale.
DIICOT suspectează, totodată, că gruparea spăla bani pentru mafia rusă.
—
Șefa Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate este urmărită penal pentru abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor anticorupție, Cornelia Nagy a atribuit nelegal achiziţia de măşti sanitare în pandemie în valoare de peste 50 de milioane de lei.
—
Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a condamnat la 2 ani, 5 luni şi 10 zile de închisoare, cu suspendare, pe medicul care i-a reproşat unei paciente că i-a dat o sumă prea mică pentru o intervenţie chirurgicală.
Femeia a povestit că doctorul militar Radu Viorel Vrăcioiu i-a spus că, pentru doar 200 de lei, nici nu urcă în sala de operaţii.
Instanța de apel a menținut sentința Tribunalul Militar Bucureşti, care a devenit definitivă. În noiembrie 2018, medicul a fost prins în flagrant, în timp ce lua mită 500 de lei de la soțul pacientei.
Judecătorii au stabilit ca Radu Viorel Vrăcioiu să se afle sub supraveghere 3 ani, perioadă în care este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile.
De asemenea, colonelul nu poate exercita funcţia de medic în sistemul public de sănătate pe o durată de 2 ani.
—
Cetăţenii Uniunii Europene pot să dea în judecată guvernele, şi să solicite despăgubiri financiare, dacă poluarea atmosferică le afectează sănătatea, a decis Curtea de Justiţie a blocului comunitar. În ultimii ani, 10 state membre, între care și România, au fost găsite vinovate că nu au reușit să controleze calitatea aerului.
Un guvern ar putea să evite plata despăgubirilor dacă dovedește că a adoptat, la timp, planuri privind calitatea aerului care să satisfacă cerinţele directivelor europene.
—
6 provincii ale Irakului au fost măturate, joi, de o nouă furtună de nisip. Afectată a fost inclusiv capitala Bagdad.
Un singur deces a fost anunțat, dar mii de persoane au întâmpinat dificultăți respiratorii. Autoritățile irakiene le-au cerut cetățenilor să evite deplasările. Noi furtuni de nisip sunt așteptat în următoarele săptămâni.
—
Salvatorii chinezi au recuperat în viață o femeie care a rămas blocată timp de 6 zile sub dărâmăturile unei clădiri prăbușite în orașul Changsha. Pereții locuinței au format un triunghi salvator deasupra capului femeii. Prin bătăi repetate cu un obiect dur, aceasta a reușit să se facă auzită în exterior.
10 persoane au supraviețuit dezastrului. Alte 26 au fost găsite fără suflare.
Poliția a arestat 9 suspecți în anchetă.
În China, corupția din administrație și standardele precare de siguranță în ridicarea de blocuri au fost cauze în alte prăbușiri similare.
—
Organizația Mondială a Sănătății estimează la 15 milioane numărul persoanelor răpuse de Covid pe glob de la începutul pandemiei. OMS consideră că majoritatea țărilor au subraportat decesele și, de accea, bilanțul oficial mondial este de 5 milioane și jumătate.
—
Suverana Marii Britanii va lipsi de la petrecerile din grădina regală de anul acesta. Alţi membri ai Familiei îi vor ţine locul Elisabetei a II-a, a anunţat Palatul Buckingham.
În vârstă de 96 de ani şi cu probleme de mobilitate, aceasta şi-a redus mai multe angajamente în ultimele luni.
Prima petrecere în grădină din anul Jubileului de Platină al Reginei va avea loc miercurea viitoare la Palatul Buckingham.
—
Glasgow Rangers şi Eintracht Frankfurt s-au calificat, joi seară, în finala Ligii Europa.
—
Presa engleză îl condamnă pe antrenorul Pep Guardiola pentru eşecurile repetate ale echipei Manchester City de a câştiga Liga Campionilor. “Fiecare încercare a fost un dezastru”, a notat Daily Mail. După ce a reușit “remontada”, Real Madrid va juca finala cu Liverpool pe 28 mai, pe Stade de France din Paris.
—
În penultima etapă a play-out-ului Ligii 1 de fotbal, Gaz Metan Mediaş se duelează cu Academica Clinceni vineri, de la ora 17 și 30 de minute. 3 ore mai târziu, este programat meciul dintre FC Botoşani și Dinamo.
Bucureștenii trag speranțe în apropiatul baraj pentru menținerea în primul eșalon.
Având stadionul în renovare, FC Voluntari a propus să joace pe stadionul Giuleşti meciul cu FCSB, programat la 14 mai. Echipa din Capitală s-a opus și insistă să evolueze doar pe Arena Națională.
—
În liga de handbal masculin, Dinamo Bucureşti a devenit campioană cu două etape înainte de finalul sezonului, în pofida înfrângerii suferite, joi, pe terenul vicecampionei Potaissa Turda, care s-a impus cu 32-29.
Dinamo ar urma să primească medaliile pe 11 mai, după meciul cu Steaua.
—
În Superliga Naţională de polo, campioana en-titre Steaua şi vicecampioana CSM Oradea se vor duela şi în finala actualei stagiuni. În schimb, Dinamo şi Rapid se vor lupta pentru medaliile de bronz ale sezonului. Meciurile vor începe săptămâna viitoare.
—
Peste 100 de tineri muzicieni din 32 de ţări s-au înscris la Concursul Internaţional „George Enescu” în cele patru secţiuni dedicate, anume violoncel, vioară, pian şi compoziţie. Cei mai mulți artiști sunt din România. Cel mai tânăr are 13 ani.
—
După modelul Facebook, WhatsApp va include opțiunea de a reacționa instantaneu prin emoji la un mesaj primit. Implementarea va fi una treptată. Facebook și WhatsApp sunt parte a gigantului Meta, deținut de Mark Zukerberg.
—
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, vremea va fi caldă în jumătatea de vest a țării și în general normală termic în rest. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și spre seară, când se vor semnala averse, posibil torențiale, și descărcări electrice, pe spații restrânse în zonele de deal și munte și doar izolat în nord-vest și centru. Vor fi condiții de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sud-vestul teritoriului, iar trecător și în sud-est și pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între 14…16 grade pe litoral și 26…27 de grade în zona de câmpie a Banatului.
La București, vremea va fi frumoasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 22…23 de grade.
În zonele de munte, cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara, când, pe arii restrânse, se vor semnala averse, posibil torențiale, descărcări electrice și vor fi condiții de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe creste. Temperatura aerului va fi în creștere ușoară față de ziua anterioară.
Pe litoral, vremea va fi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil la senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare, ziua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 și 16 grade, iar cele minime între 7 și 11 grade.Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 12 și 16 grade.
