În discursul susținut prin videoconferință în Parlamentul de la București și perturbat de probleme tehnice, luni seară, președintele ucrainean le-a mulțumit românilor pentru sprijinul oferit refugiaților.
Volodimir Zelenski s-a angajat la un viitor dialog bilateral pe tema protecției minorităților de ambele părți ale graniței.
Liderul ucrainean a comparat dăruirea compatrioților săi cu cea a românilor la Revoluţia din 1989, când poporul s-a ridicat împotriva dictaturii ceaușiste.
“Acum se decide dacă, în acest război, va câștiga libertatea sau tirania! Se decide soarta Europei! Viitorul nostru este unul împreună, într-o familie europeană!”, a adăugat liderul de la Kiev în alocuțiunea sa rostită pe un ton ferm. Volodimir Zelenski a punctat că este “fundamentală” protejarea Republicii Moldova, care ar putea deveni următoarea țintă a lui Vladimir Putin dacă Ucraina “cade” în fața Rusiei.
Prin vocea președintelui său, Ucraina cere României să oprească tranzitul de mărfuri spre Rusia, care trebuie “privată de toate resursele economice și financiare”. De asemenea, Volodimir Zelenski a invitat România să participe la reconstrucția de după război a Ucrainei.
Discursul a fost completat de imagini ale masacrului de la Bucea.
Ucraina vrea recunoașterea genocidului din acest oraș, unde mai mult de 300 de cadavre ale unor civili au fost descoperite după ce trupele ruse s-au retras.
Aflat luni într-o vizită la Bucea, unde a îmbărbătat localnicii. Volodimir Zelenski a cerut tragerea la răspundere a celor responsabili.
Potrivit activiştilor pentru drepturile omului din cadrul organizației InformNapalm, masacrul a fost ordonat de colonelul rus Omurbekov Asanbekovici.
Liderii politici de la București au dat asigurări că România va sprijini o anchetă a crimelor de la Bucea.
Uniunea Europeană a anunțat crearea unei comisii de anchetă, care va funcționa cu sprijinului Europol.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, consideră că ororile din acest oraș “sunt doar un vârf de aisberg al tuturor crimelor comise de armata rusă”.
Președintele ucrainean se va adresa, marți, Consiliului de Securitate al ONU.
“Va veni vremea când fiecare rus va afla întregul adevăr despre concetăţenii care au ucis (în Ucraina). Cine a dat ordine și cine a închis ochii la crime.
Suntem în 2022 și avem mult mai multe instrumente decât cei care i-au urmărit pe nazişti după al Doilea Război Mondial”, a afirmat Volodimir Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.
De altfel, invazia rușilor le trezeşte amintiri dureroase vârstnicilor care au suferit ororile celui de-al Doilea Război Mondial. La 8 decenii de la Holocaust, zeci de ucraineni au ajuns în Germania, la Frankfurt, unde au primit refugiu.
Multă vreme un susţinător al apropierii Occidentului de Rusia, preşedintele german şi-a exprimat regretul pentru poziţia avută în trecut. Frank-Walter Steinmeier a admis că sprijinul acordat, ani la rând, gazoductului Nord Stream 2 a fost o “greşeală clară”.
Aflată la București luni, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la Organizația Națiunilor Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că, de îndată ce se va întoarce la New York, va cere – cu sprijinul altor țări partenere – suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Preşedintele american, Joe Biden, l-a numit din nou pe omologul rus, Vladimir Putin, drept “criminal de război”. “Trebuie să adunăm dovezi pentru a organiza un proces pentru crime de război (…) Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei armele de care are nevoie pentru a continua să lupte”, a spus liderul de la Casa Albă.
Moscova a negat că armata rusă ar fi responsabilă pentru atrocităţile de la periferia Kievului și a anunţat propria anchetă în acest caz, pe care îl consideră o nouă încercare de discreditare prin – citez – “falsificarea imaginilor”.
“Cerem comunităţii internaţionale să nu tragă concluzii pripite şi măcar să asculte argumentele Rusiei”, a subliniat Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului.
SUA susțin că imagini satelitare infirmă teoria că Ucraina ar fi pus în scenă masacrul.
Trupele ruseşti s-au retras din toată regiunea nordică Sumî, potrivit guvernatorului zonal. Surse americane din domeniul apărării cred că tancurile vor fi, probabil, trimise către estul separatist al Ucrainei.
Germania și Franța pregătesc expulzarea unui “ număr considerabil” de diplomați ruși, ca reacție la uciderea civililor din Bucea.
Moscova a anunțat că va riposta simetric.
Între timp, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia vor începe procesul de izolare completă de Rusia și Belarus, închizându-și rutele terestre pentru livrarea mărfurilor către aceste țări, în “următoarele două-trei zile”.
Rusia intenţionează să reia zborurile către şi dinspre ceea ce numește “țări prietene”. Pe listă se află, spre exemplu, Argentina sau Africa de Sud, care nu s-au raliat sancțiunilor economice impuse Kremlinului după invadarea Ucrainei.
Papa Francisc este de părere că actuala generație nu a învățat din lecțiile războaielor din trecut. Potrivit Suveranului pontif, conflictul armat contravine spiritului uman. Papa nu exclude o deplasare la Kiev.
—
Poliția cercetează moartea unui copil de 4 ani în localitatea brașoveană Ticușul Nou, care a căzut într-un bazin cu o substanță foarte toxică folosită, la o fermă, pentru deparazitarea oilor. Micuțul nu a putut fi salvat în ciuda manevrelor prelungite de resuscitare.
Anul trecut, 3 copii au murit în localitatea brașoveană Ungra după ce mama acestora i-a spălat cu aceeași substanță pentru că aveau păduchi.
—
Procurorii buzoieni fac anchetă într-un centru de plasament pentru minori cu handicap. Un băiat de 17 ani şi-a dat foc la haine în toaletă, fiind adus la București în stare gravă. Suferind de o afecțiune psihică, adolescentul are nevoie de monitorizare permanentă. Angajații centrului de plasament sunt cercetați pentru neglijență.
—
Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Silviu Creţu este urmărit penal de procurorii anticorupţie sub acuzaţia de luare de mită şi trafic de influenţă. Liberalul a fost prins în flagrant pe când primea 40.000 de euro de la un afacerist care dorea un contract public pentru infrastructură rutieră.
—
Jurnalista Emilia Șercan susține că a fost amenințată, hărțuită, intimidată și discreditată după articolul prin care a dezvăluit, în ianuarie, că premierul Nicolae Ciucă a plagiat mai multe pasaje în teza sa de doctorat.
Potrivit acesteia, o probă pe care a furnizat-o Poliției Române, pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private, “a fost scursă din dosar în aceeași zi”. Emilia Șercan adaugă că, deși a reclamat situația în februarie, nu a fost nici măcar audiată ca parte vătămată.
—
Ministerul Mediului a dat startul, luni, unei ample campanii naționale de curățenie sub sloganul “Vrem o țară fără deșeuri abandonate”. Prin Administraţia Fondului pentru Mediu vor fi puse la dispoziţia primăriilor sume între 3.000 şi 30.000 de lei, în funcţie de numărul de locuitori ai oraşelor sau comunelor, bani cu care se va putea deconta o parte din cheltuielile de ecologizare.
—
Pe litoral, au început pregătirile pentru sezonul estival. Atât hotelierii, cât și operatorii de plaje vor să întâmpine cum se cuvine turiștii de sărbătorile pascale. Agențiile de turism spun că, odată cu eliminarea restricțiilor sanitare, rezervările pentru vacanțe în stațiuni au crescut considerabil.
—
Elevii claselor a VIII-a vor simula, marţi, proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.
Luni s-a desfășurat proba la Limba română. Rezultatele vor fi comunicate pe 14 aprilie.
—
Structura viitorului an școlar a fost publicată în Monitorul Oficial. Semestrele sunt înlocuite cu 5 module separate de 4 vacanțe.
Cursurile vor începe la 5 septembrie. “Şcoala altfel” şi “Săptămâna verde” sunt incluse în calendarul educațional.
—
Distribuirea pastilelor de iod nu va fi făcută până când autoritățile nu sunt convinse că “toată lumea ştie despre ce este vorba”, a anunțat ministrul Sănătății. Alexandru Rafila a atras atenția că “administrarea intempestivă” a acestor tablete “poate să pună probleme”.
Ministrul și-a reafirnat speranța că distribuția se va putea face prin cabinetele medicilor de familie, care se opun demersului.
Pastilele de iod li se pot administra persoanelor tinere doar în primele ore de după un incident nuclear.
—
Ministerul Sănătății a raportat peste 1.300 de noi cazuri de Covid, în scădere cu mai mai mult de 600 faţă de prima zi a săptămânii trecute. Alte 12 decese au fost asociate Covid în România. În spitale sunt internaţi aproape 2.500 de pacienţi cu SARS-CoV-2. În jur de 400 se află la Terapie Intensivă.
Marea Britanie a anulat sute sute de zboruri după ce echipajele unor companii de transport au fost confirmate cu SARS-CoV-2. Perturbările din transportul aerian apar înainte de vacanța de Paști, prima de când s-au ridicat restricțiile.
Autoritățile din metropola chineză Shanghai au prelungit carantina tuturor celor 26 de milioane de locuitori până la o dată neprecizată. Doar persoanele cu urgențe medicale pot părăsi domiciliul. Se așteaptă rezultatele celei mai ample testări anti-Covid realizate, cu sprijinul armatei, în acest centru financiar.
—
Observatori electorali europeni au declarat că, deşi au fost bine organizate, alegerile din Ungaria au fost marcate de lipsa unor șanse egale pentru toţi candidaţii. În urma scrutinului de duminică, premierul naţionalist Viktor Orban a reuşit să obţină al patrulea mandat consecutiv la cârma executivului de la Budapesta.
Cele 6 partide de opoziție și-au recunoscut înfrângerea usturătoare.
Guvernul lui Viktor Orban se află în conflict cu executrivul comunitar, care acuză Ungaria că deraiază de la respectarea valorilor democratice.
În noul parlamentul de la Budapesta a acces formațiunea de extremă dreaptă “Patria noastră”, care a avut în campania electorală o retorică xenofobă, homofobă și antivaccinistă.
—
Numai o reducere drastică a emisiilor poluante va evita fenomenele climatice extreme, atrage atenția Organizația Națiunilor Unite în cel mai recent raport al său pe această temă.
Eliminarea combustibililor fosili și campanii susținute de împăduriri sunt doar câteva dintre acţiunile necesare în acest deceniu.
În ciuda avertismentelor privind schimbările climatice emise încă din 1990, emisiile globale au continuat să crească, atingând cel mai înalt nivel din istorie.
„Acum sau niciodată!”, a avertizat Jim Skea, lider al Grupului interguvernamental pentru schimbări climatice.
—
Antreprenorul american Elon Musk, proprietarul companiei Tesla, a achiziţionat 9% din acțiunile companiei de socializare Twitter. Miliardarul – cel mai bogat om al planetei – utilizează frecvent platforma online, unde are peste 80 de milioane de urmăritori.
După anunțul tranzacției, valoarea acțiunilor Twitter a crescut cu 25%.
—
Alpinistul Horia Colibăşanu va pleca spre Nepal, marţi, pentru o nouă expediţie pe Himalaya. Timișoreanul vrea să ajungă pe Kanchenjunga, singurul vârf de peste 8.000 de metri neatins până acum de români.
Expediţia va dura două luni.
—
Spadasinii juniori ai României au obținut medalia de argint la Mondialele de la Dubai.
Casian Cîdu, Mihnea Enache, Radu Nițu și Marco Șovar au urcat pe locul al doilea al podiumului. Aurul le-a revenit italienilor.
—
În ultimul meci din etapa a 3-a de play-off, CFR Cluj a învins FC Argeș cu 2-0. Cu 8 puncte avans în clasament, ardelenii sunt aproape de al 5-lea titlu consecutiv în Liga 1.
În play-out, Sepsi a câștigat fără drept de apel meciul cu Academica Clinceni, scor 6-0.
—
Irina Begu s-a calificat , marți dimineață, în turul secund al turneului de tenis de la Charleston.
În schimb, Gabriela Talabă Lee a fost eliminată.
—
Vremea va fi în general frumoasă și se va încălzi semnificativ în mare parte din țară, valorile termice situându-se în jurul celor normale datei în regiunile sudice. În nord-vest și nord vor fi unele înnorări și pe suprafețe mici precipitații slabe sub formă de ploaie, iar în zonele montane aferente, la altitudini mari, ninsori și lapoviță. În restul teritoriului cerul va fi mai mult senin. Vântul va avea intensificări susținute în Carpații Orientali, în special la altitudini mari unde rafalele vor depăși 80 km/h, dar local și temporar și în Carpații Occidentali și cu viteze mai mici în zonele joase din nord-vest, nord, centru și est. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 9 și 19 grade.
La București, vremea va fi frumoasă și se va încălzi, valorile termice devenind normale pentru această perioadă din an. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 18 grade.
În zonele de munte, vremea se va încălzi față de intervalul anterior. Cerul va fi variabil, cu înnorări îndeosebi în nordul Carpaților Orientali, unde, în a doua parte a intervalului, se vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări susținute în Carpații Orientali, în special la altitudini mari, unde rafalele vor depăși 80 km/h, dar local și temporar și în restul masivelor.
