Comunitatea internațională este în alertă după ce un incendiu a izbucnit, în noaptea de joi spre vineri, la cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată în orașul ucrainean Zaporojie, în contextul bombardamentelor armatei ruse în zonă.
Flăcările au cuprins o clădire anexă și au fost stinse. Instalațiile atomice nu au fost afectate, potrivit unui anunţ făcut de angajaţii centralei. Nivelul radiațiilor a rămas neschimbat, au adăugat aceștia.
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a făcut apel la încetarea ostilităților în zona centralei şi a avertizat asupra pericolului evident în cazul în care reactoarele ar fi lovite.
Preşedintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au făcut apel la responsabilitate după discuții avute cu președintele ucrainean.
Ulterior, într-o înregistrare video, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că recurge la “teroarea nucleară”.
Londra a cerut întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Joi, președintele ucrainean solicitase Occidentului să suplimenteze sprijinul militar. În opinia sa, doar instituirea unei interdicții de zbor peste teritoriul ucrainean ar preveni noi victime. Occidentul se opune unei asemenea măsuri.
Ar fi “un pas prea departe”, a opinat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
“Dacă nu puteți închideți cerul, măcar dați-ne avioane”, a insistat liderul de la Kiev.
Dacă Ucraina va fi cucerită, consideră Volodimir Zelenski, Rusia își va extinde invazia spre alte țări aflate pe lista invadatorului “până la Zidul Berlinului”.
Potrivit lui, familiile soldaților ruși care au murit pe frontul ucrainean trebuie să le recupereze trupurile neînsuflețite.
—
Într-o discuție telefonică de o oră și jumătate avută joi cu omologul francez, președintele rus a transmis că intenționează să continue “fără compromis” operațiunea militară împotriva “naționaliștilor” ucraineni, pe care îi acuză că folosesc civilii ca scuturi umane. Vladimir Putin i-a spus lui Emmanuel Macron că vrea demilitarizarea și neutralitatea Ucrainei, astfel încât să nu mai prezinte riscuri la adresa securității Rusiei.
Liderul de la Paris s-a arătat pesimist că războiul va înceta prea curând. De altfel, în scopul “descurajării” Rusiei, portavionul francez Charles-de-Gaulle a părăsit Ciprul și a fost poziţionat într-o zonă din estul Mării Mediterane pentru a fi bază a “misiunilor NATO de recunoaştere”.
Joi, prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, s-a oferit să medieze discuţiile pentru pace.
La finalul unei runde secunde de negocieri, Ucraina şi Rusia au convenit să organizeze ”culoare umanitare” pentru evacuarea civililor din zonele de război.
Cele două părţi au convenit, de asemenea, asupra livrării de alimente şi medicamente în sectoarele unde se desfăşoară cele mai grele lupte.
O nouă etapă de negocieri, a treia, care ar urma să se desfăşoare la începutul săptămânii viitoare.
Ostilitățile intră în cea de-a 9-a zi. Analiștii militari observă, totuși, că progresele armatei ruse întârzie pe front.
Port la Marea Neagră, Odessa se pregătește de un asalt maritim și terestru. Navele ruse de desant făceau aseară exerciții pentru debarcare. Pe străzile Odessei au fost ridicate baricade din cauciucuri uzate.
La Mariupol, locuitorii au rămas fără energie electrică. Rezervele de apă și hrană sunt epuizate.
La Herson, militarii ruși patrulează pe străzi, dar steagul ucrainean a rămas arborat.
O echipă a Curții Penale Internaționale a ajuns în Ucraina pentru o anchetă la fața locului după sesizarea primită despre crime de război comise de armata rusă.
Moscova nu recunoaște autoritatea instanței cu sediul la Haga.
În timp ce Rusia pune în scenă cel mai mare asalt asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Pentagonul a stabilit o nouă linie telefonică directă cu Ministerul rus al Apărării pentru a preveni ”erorile de calcul, incidentele militare şi escaladarea” în regiune. Dezvăluită presei, sub protecţia anonimatului, de un înalt oficial american din domeniul apărării, măsura este doar cel mai recent efort de a reduce tensiunea în creştere dintre Washington şi Kremlin, unde preşedintele Vladimir Putin – într-un avertisment clar adresat Occidentului – a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că îşi pune forţele nucleare în stare de alertă maximă.
Fără să ofere dovezi, șeful diplomației ruse a declarat, joi, că are informaţii potrivit cărora Statele Unite sunt îngrijorate de perspectiva pierderii controlului asupra a ceea ce Serghei Lavrov a descris ca fiind “laboratoare chimice şi biologice” din Ucraina, acuzând Marea Britanie că a construit baze militare în această țară.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură a condamnat, “în mod ferm” atacurile ruseşti contra unor școli din Harkov şi Cernigău.
UNESCO susține că a identificat, cu ajutorul imaginilor satelitare, mai multe edificii distruse. Închiderea şcolilor şi universităţilor ucrainene a afectat 6 milioane de elevi şi mai mult de un milion și jumătate de studenţi.
De asemenea, UNESCO a condamnat şi atacul din apropiere de Memorialul Holocaustului Babi Yar, “sit al unuia dintre cele mai mari masacre cu gloanţe asupra evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Un adolescent a cântat la pian într-un hotel din Harkov, oraș lovit de câteva zile de bombardamentele armatei ruse. Imaginile s-au viralizat pe internet. În hotel se află refugiați care nu au adăposturi în blocurile lor.
View this post on Instagram
Aproape 150 de posturi de radio publice din 25 de țări europene vor difuza simultan, vineri, melodia “Give Peace a Chance” (“Daţi păcii o şansă!”), un cântec compus de legendarul John Lennon și lansat în 1969.
“Ororile războiului împotriva Ucrainei sunt tot mai evidente cu fiecare zi ce trece. Sunt necesare solidaritatea, umanitatea şi sprijinul nostru”, au transmis inițiatorii.
Cu sediul la Geneva, Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune este cea mai mare alianţă media din lume și organizează concursul muzical Eurovision.
—
Alianţa Nord-Atlantică are programată, vineri, la sediul din Bruxelles ,o reuniune extraordinară la nivel de miniştri de Externe, pe tema invaziei ruse. Întâlnirea va fi prezidată de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Reuniunea are rolul analizării evoluţiilor din Ucraina. Vor fi analizate măsuri de consolidare a apărării pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.
—
Aflată la București joi, șefa Comisiei Europene a mulţumit României pentru solidaritatea manifestată în contextul conflictului din Ucraina prin primirea a aproape 150.000 de refugiaţi şi prin găzduirea unui centru de distribuire a asistenţei umanitare.
“România nu doar că primeşte refugiaţi, ci ajută şi ţări vecine, precum Moldova. Aţi furnizat generatoare de electricitate, spre exemplu, extrem de importante pentru Moldova. România a furnizat medicamente Ucrainei. Sunteţi un exemplu strălucitor de solidaritate europeană şi vreau într-adevăr să vă laud şi să vă mulţumesc. Întreaga Uniune Europeană este alături de oamenii care fug de acest război. În primul rând, ne vom asigura că le oferim protecţie rapidă şi eficientă, de aceea, Comisia Europeană a propus activarea mecanismului temporar de protecţie; acest lucru înseamnă că putem furniza cetăţenilor ucraineni care fug de război protecţie şi drepturi de rezidenţă, acces la locuri de muncă şi la locuinţe şi cred că acesta nu este doar un act de compasiune în vremuri de război, este şi datoria noastră morală ca europeni. În paralel, am emis directive privind gestionarea frontierelor, pentru a simplifica formalităţile vamale, pentru a le permite oamenilor să primească mai rapid adăpost. În al doilea rând, oferim asistenţă umanitară pentru a face faţă consecinţelor acestui război, atât în interiorul ţării, cât şi pentru vecini şi refugiaţi. Vom oferi cel puţin 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru asistenţă umanitară şi sigur că va fi mai mult, în condiţiile în care trebuie să ne pregătim pentru consecinţe devastatoare ale acestui război atroce”, a declarat Ursula von der Leyen.
“Înfiinţăm împreună cu România un centru de protecţie civilă şi sunt cu adevărat recunoscătoare pentru acest lucru, este ceva remarcabil, deoarece ne permite să direcţionăm asistenţa pe care o primim din întreaga Europă aici, în România, la anumite puncte de trecere a frontierei. Vă mulţumesc foarte mult, este un ajutor imens. De asemenea, oferim asistenţă Republicii Moldova, care are un număr mare de refugiaţi veniţi din Ucraina”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a lăudat curajul poporului ucrainean şi a reafirmat determinarea Uniunii Europene de a sancţiona puternic regimul de la Moscova şi de a deveni, totodată, independentă energetic față de Rusia.
“Scopul nostru este să blocăm capacitatea Kremlinului de a purta un război împotriva vecinilor. De aceea, introducem sancţiuni ample, la o scală fără precedent, iar aceste sancţiuni sunt aplicate şi de aliaţii şi partenerii noştri din întreaga lume. Cele trei serii de sancţiuni aplicate deja produc efecte asupra economiei ruse şi asupra eforturilor de război ale lui Putin. Şi vom trece la acţiuni suplimentare, dacă situaţia se deteriorează pe teren”, a punctat preşedinta Comisiei Europene.
Un punct de vedere împărtășit de președintele Klaus Iohannis.
“Ne aflăm într-o situaţie fără precedent generată de agresiune armată, nejustificată, ilegală şi neprovocată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar şi cea transatlantică este puternic ameninţată. Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean care luptă pentru libertate şi rezistă sub tirurile ucigaşe ale unui invadator. Am discutat în acest sens intensificarea sprijinului, mai ales umanitar către Ucraina. Vrea să-i mulţumesc preşedintei Comisiei Europene pentru susţinerea acordată pentru înfiinţarea pe teritoriul României a unei facilităţi logistice, un aşa numit hub umanitar, un centru care să permită colectarea şi în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui centru”, a spus președintele.
Klaus Iohannis a dat asigurări că România va depune toate eforturile posibile pentru a acorda ajutor oricărei persoane care fuge din calea războiului din Ucraina. “România intenţionează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de refugiaţi din Ucraina, respectiv Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză. De asemenea, ne vom coordona şi cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu alţi parteneri şi organizaţii internaţionale”, a adăugat șeful statului.
Liderul PSD vrea sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru România şi celelalte state aflate în „prima linie” a crizei refugiaților din Ucraina.
“Am discutat cu preşedintele Socialiştilor Europeni, Sergei Stanishev, despre coordonarea la nivelul familiei noastre politice europene în contextul situaţiei din Ucraina, a valului de refugiaţi şi a consecinţelor economice şi sociale asupra cetăţenilor noştri. În acest context, una dintre acţiunile comune trebuie să fie în direcţia solicitării unui sprijin financiar din partea UE pentru România şi celelalte state membre aflate acum în prima linie”, transmite Marcel Ciolacu. Potrivit lui, se impune un nou mecanism de rezilienţă pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre în urma aplicării sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse, dar şi a crizei din energie.
“PSD va continua să promoveze activ aceste obiective la nivel european, prin europarlamentarii săi şi prin intermediul familiei sale politice europene, astfel încât gestionarea eficientă a crizei refugiaţilor să se facă concomitent cu accesarea unui pachet financiar solid pentru compensarea pierderilor economice, în special în domeniul energetic”, a adăugat Marcel Ciolacu.
—
În contextul valului de refugiați din Ucraina, Autoritatea Vamală și-a intensificat verificările la punctele de frontieră.
Șeful Vămii Siret a fost schimbat întrucât nu s-a implicat suficient în gestionarea aglomerației.
Pentru a răspunde actualei crize umanitare, personal suplimentar din cadrul Direcției Generale a Vămilor a fost detașat la granița nordică.
Între riscurile de sănătate publică care apar odată cu fluxul refugiaţi se numără cel al poliomielitei, boală care a fost eradicată în România în urmă cu 4 decenii, dar care continuă să fie semnalată în Ucraina.
Pe aeroporturi, dată fiind creșterea numărului de pasageri, se reorganizează spațiile de așteptare.
Un tren cu o mie de refugiați azeri a intrat ieri în România. După ce vor fi cazați temporar la Romexpo București, muncitorii își vor continua călătoria spre Azerbaidjan.
Cei doi ucraineni îngrijiți la Spitalul Militar din Galaţi sunt în stare stabilă. Răniți prin împușcare și operați inițial în Republica Moldova, ambii – mamă și fiu – au fracturi de membre, urmând să continue tratamentul în România.
Organizaţia Salvaţi Copiii România pune la dispoziţia tuturor celor care vor să contribuie la Fondul de asistenţă umanitară pentru copiii refugiaţi din Ucraina şi mamele lor numărul de SMS 8827. Donaţiile singulare valorează 2 euro.
Sprijinite de voluntari, echipele de teren ale Salvaţi Copiii România acordă asistenţă umanitară pentru copiii refugiaţi din Ucraina în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiuleşti şi Isaccea şi în Centrele pentru solicitanţi de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrari din Maramureş, Suceava şi Galaţi.
Persoanele care se refugiază din Ucraina au nevoie de informaţii clare despre procedura de azil şi despre regimul de tranzit, de consiliere psihologică, atât la frontieră, cât şi în centre și de materiale de primă necesitate (pături, căciuli, mănuşi, medicamente, hârtie igienică, saci menajeri).
—
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică avertizează că ”o nouă tentativă de fraudă care foloseşte ca tematică situaţia Ucrainei se propagă în aceste zile pe adrese de e-mail. Textul mesajului face apel la strângerea de fonduri pentru refugiaţi printr-un așa zis fond (Ukraine Crisis Relief Fund), iar metoda propusă de transmitere a banilor este un portofel de Bitcoin.
Directoratul a fost notificat despre apariţia unei campanii de tip fraudă distribuită prin e-mail care este lansată de la adresa ukrarelief[@]unations[.]com. Domeniul unations.com apare în acest moment ca fiind de vânzare.
—
Ministerul Apărării a atras atenția că au revenit ştirile false despre așa-zise pregătiri pentru recrutarea cetăţenilor. Oficialii MApN invocă apariţia unui document care acreditează ideea că Primăria Capitalei ar realiza o listă a tuturor cetăţenilor care au obligaţii militare.
“Documentul citat nu reprezintă o dovadă a unor aşa-zise demersuri pentru identificarea bucureştenilor cu obligaţii militare, ci face referire doar la personalul din cadrul Primăriei Generale. Adresa în discuţie pune în aplicare o serie de prevederi legale, dispuse de Legea nr.477 din 2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare (art. 29), ale HG nr. 1204 din 2007, privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război (art. 1), precum şi ale Legii nr. 446 din 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (art. 21)”, precizează MApN.
Potrivit Ministerului, demersurile reprezintă obligaţii legale ale ministerelor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte instituţii publice şi operatorilor economici pentru asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de război. “De altfel, Primăria Generală a clarificat acest aspect, printr-un punct de vedere oficial transmis unora dintre publicaţiile care au tratat acest subiect. În mod evident, îndeplinirea acestor obligaţii legale nu are legătură cu situaţia actuală de securitate din Ucraina”, spun reprezentanţii MApN. Contextul generat de iminenţa unui conflict în ţara vecină şi, ulterior, de invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă a generat o serie de ştiri false şi acţiuni de dezinformare.
—
Polonia și România susțin embargoul pentru exportul de cărbune rusesc. Cele două țări au avut, la Varșovia, o ședință comună a guvernelor.
—
Uniunea Europeană se declară pregătită pentru momentul în care Rusia ar decide să întrerupă, total sau parțial, aprovizionarea cu gaze către blocul comunitar ca replică la actualele sancţiuni ce îi sunt impuse.
“Avem planuri de urgenţă”, a transmis comisarul pentru Energie, Kadri Simson. Cea mai mare parte a gazelor pe care le importă Uniunea Europeană provin din Rusia (43%).
Gigantul petrolier Lukoil a îndemnat, joi, la ”oprirea rapidă” a războiului în Ucraina. Este prima mare companie rusă care își exprimă public opoziția față de invazia militară.
Lukoil susţine “fără rezerve” soluţionarea conflictului printr-un proces de negociere şi mijloace diplomatice.
Peste 100 de companii și-au suspendat sau încheiat afacerile în Rusia în ultima săptămână, iar valul de boicot capătă amploare.
Agenţiile de rating financiar Fitch şi Moody’s au retrogradat Rusia cu 6 trepte, până la statutul de „junk”, ceea ce califică datoria țării drept o investiţie speculativă.
Săptămâna trecută, S&P coborâse ratingul Rusiei la statutul de „junk”.
Întrucât afectează cetățeni de rând, sportivi și artiști, strategia boicotului ar putea să nu își atingă scopul, a avertizat – la Europa FM – istoricul Mădălin Hodor.
De teamă, protestele sunt sporadice în Rusia.
Potrivit profesorului, planul Occidentului riscă, în schimb, să coalizeze poporul rus în jurul lui Vladimir Putin.
Guvernul Cehiei a decretat stare de urgenţă pentru 30 de zile. Autoritățile de la Praga se aşteaptă la un flux semnificativ de refugiaţi din Ucraina. “În niciun caz, măsura nu va afecta cetăţenii cehi”, a spus premierul ceh Petr Fiala.
De asemenea, cetăţenii cehi care se vor alătura forţelor de apărare ale Ucrainei pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei se vor bucura de impunitate, fără teamă de a fi pedepsiți acasă, a precizat Petr Fiala. Conform legislaţiei din Cehia, este ilegal ca cineva să se alăture forţelor armate străine fără o exceptare de la restricţie din partea preşedintelui care este comandant-şef al armatei. În această săptămână, cel puţin 300 de persoane au căutat să obţină o exceptare de la restricţie pentru a răspunde apelului Ucrainei pentru voluntari străini care să lupte împotriva invaziei Rusiei.
—
După Ucraina și Georgia, Republica Moldova și-a formalizat cererea de aderare la Uniunea Europeană. “Dacă unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt și hotărât”, a declarat președinta Maia Sandu, care mizează pe sprijinul partenerilor europeni în demersul de alăturare a țării de dincolo de Prut la blocul comunitar.
—
Victime colaterale ale crizei actuale, atleții din Rusia şi Belarus nu vor putea concura la Jocurile Paralimpice de iarnă din de la Beijing. Întrecerile iau startul vineri.
Comitetul Paralimpic Internaţional (IPC) a fost aspru criticat după ce iniţial le-a permis sportivilor din cele două țări să concureze sub stindard neutru.
—
Ucraineanca Daiana Iastremska (140 WTA) s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de tenis de la Lyon, trecând în optimi de spaniola Cristina Bucşa (139 WTA), scor 6-2, 6-3. “Am fost foarte emoţionată pentru că vreau să câştig meciuri pentru ţara mea. Acest turneu este foarte emoţionant. Dar sunt fericită că am câştigat”, a declarat după meci Daiana Iastremska, jucătoare care a scăpat de curând din infernul războiului, ea plecând din Odessa spre Republica Moldova şi, după ce a trecut prin România, a ajuns în Franţa.
—
Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a anunţat, joi, că vine în sprijinul sportivilor ucraineni care vor să se pregătească în România, la baza olimpică de la Izvorani.
“Ca urmare a situaţiei grave şi a conflictului armat, a înrăutăţirii situaţiei şi a crizei umanitare după invazia Rusiei în Ucraina, COSR se află în permanentă legătură cu cei de la Comitetul Olimpic din Ucraina, cu preşedintele Sergei Bubka. COSR le-a transmis mesaje de susţinere şi le-a prezentat suportul prin deschiderea bazei olimpice de pregătire”, a precizat COSR pe Facebook.
Toate cheltuielile aferente pregătirii vor fi suportate de către forul sportiv autohton.
—
Condițiile meteo dificile, starea tehnică sau modul de gestionare a misiunii de salvare sunt pistele pe care merg anchetatorii în elucidarea circumstanțelor în care au murit cei 7 militari aflați în elicopterul prăbușit, miercuri seară, în Dobrogea.
“Continuă cercetările. Se studiază circumstanţele în care s-a produs această strategie. Evident că nu se poate să luăm în calcul alţi factori decât starea tehnică, starea vremii şi, evident, managementul acţiunii. Sunt trei dimensiuni pe care se face această anchetă şi sigur că vom avea un raport pe lângă ceea ce înseamnă criteriile juridice, după care parchetul militar stabileşte circumstanţele sau eventuale vinovăţii. Este clar, din prima apreciere, fără să avem rapoarte, că era vorba de un aparat de zbor MIG, care sunt vechi, cu peste patru decenii de funcţionare. Am avut şi în trecut asemenea evenimente cu MIG 21, iar în cazul elicopterului Puma aceste elicoptere uşoare care nu sunt potrivite pentru condiţii foarte grele de vreme”, a spus ministrul Apărării la Digi 24.
Vasile Dîncu a admis că avioanele MiG 21 sunt vechi şi nu mai corespund cerinţelor actuale.
„Evident, noi am riscat viaţa piloţilor noştri, a tinerilor noştri cu aceste avioane, pentru că aceste avioane nu corespund practic la ceea ce astăzi se întâmplă, la misiunile de care este nevoie astăzi. Dar aceasta era situaţia. Suntem într-o situaţie în care dotarea Armatei, fondurile pe care le-a avut Armata la dispoziţie nu au permis mai mult decât modernizarea acestor aparate de zbor. Şi totuşi, consecinţele se văd acum”, a spus șeful MApN.
“În prima fază am fost anunţaţi că sunt cinci din echipajul normal de căutare şi salvare, apoi echipa operativă a stabilit că există posibilitatea ca avionul să fi căzut în Dunăre sau în mare şi atunci este nevoie şi de doi salvatori marini, deci de aici vine acest lucru. Până la urmă erau două instituţii care au propus membri în acest echipaj”, a explicat ministrul.
Vasile Dîncu a dat asigurări că spaţiul aerian al României nu este vulnerabil, pentru că în ultima vreme forţele NATO au îmbunătăţit prezenţa în ţara noastră.
—
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a ajuns la un pas de pragul a 4%. De la începutul săptămânii, indicele s-a majorat cu aproape o jumătate de punct procentual.
—
Rata şomajului în luna ianuarie a fost de 5,7%, menținându-se la nivelul din decembrie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul şomerilor cu vârste între 15 și 74 ani a fost de aproape 470.000.
—
Ministerul Dezvoltării a alocat noi fonduri primăriilor pentru compensarea costurilor legate de achiziţia gazelor necesare producerii energiei termice. Cele peste 17 milioane de lei vor ajunge în vistieriile municipiilor Constanţa, Rădăuţi, Bacău, Braşov, Constanţa, Sfântu Gheorghe şi Sibiu.
—
Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat la 30 de ani de închisoare, în primă instanță, un violator în serie. În vârstă de 46 de ani, individul agresat sexual zece copii. Sentinţa nu este definitivă.
—
Farul Constanţa şi-a asigurat prezenţa în play-off-ul Ligii 1 de fotbal, după ce a învins FC Botoşani cu 2-0, pe teren propriu, la Ovidiu, într-un meci din etapa a 29-a. Partida de la malul mării a început cu un moment de reculgere pentru victimele tragediei aviatice din Dobrogea.
FC Argeş a învins FCSB cu 1-0 şi păstrează şanse pentru play-off. În schimb, FCSB se află la 14 puncte de liderul CFR Cluj.
—
Confruntată cu mari probleme financiare, echipa Gaz Metan riscă să nu mai poată evolua în playout.
Clubul din Mediaș are programat, duminică, meciul contra Chindia Târgoviște. Suporterii se tem că va fi ultimul joc al grupării în Liga 1 și se îndeamnă să fie în număr cât mai mare în tribune.
—
În calificările Cupei Davis, Gabi Adrian Boitan îl va întâlni Roberto Bautista Agut, de la ora 13.00 (ora României), în primul meci de simplu al întâlnirii dintre echipele României şi Spaniei. Duelul se desfășoară la Marbella.
În al doilea meci de simplu, se vor înfrunta Marius Copil şi Carlos Alcaraz.
—
Se împlinesc 45 de ani de la cutremurul care a devastat sudul României.
Având magnitudinea 7.2, mişcarea telurică din seara zilei de 4 martie 1977 a distrus numeroase clădiri şi blocuri de locuinţe din București, sub ale căror dărâmături au murit aproape 1.500 de oameni. Mii de familii au rămas atunci fără adăpost.
Victime şi pagube au fost raportate şi în județele Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a fost refăcut în totalitate.
Cutremurul a afectat monumente de arhitectură, oferind pretext regimului ceaușit să le demoleze.
La 4 decenii și jumătate de atunci, Bucureştiul rămâne capitala europeană cu cea mai mare expunere seismică. Ritmul de consolidare a imobilelor care riscă să se prăbuşească este unul lent.
—
În nordul, centrul şi estul teritoriului nebulozitatea va persista, iar în rest cerul va fi temporar noros. În Transilvania şi Maramureş pe arii relativ extinse vor predomina ninsorile, în Moldova şi nordul Munteniei, local se vor semnala precipitații mixte, iar în celelalte regiuni doar pe arii restrânse vor fi ploi slabe sau lapoviță. În zonele montane va ninge, iar îndeosebi în Carpații Meridionali, stratul nou depus va fi pe alocuri mai consistent. Izolat vor fi condiții de polei. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperaturile maxime se vor încadra între 2 şi 11 grade. În zonele joase de relief, dimineața izolat se va semnala ceață.
Cerul va fi temporar noros, iar mai ales spre seară, trecător vor fi posibile precipitații slabe mixte. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade.
Vremea va fi rece, mai ales dimineața şi noaptea. Cerul va fi temporar noros şi va ninge, iar îndeosebi în Carpații Meridionali, stratul nou depus va fi, pe alocuri, mai consistent. Vântul va sufla slab şi moderat.
