—
Ministrul Apărării declară că legea stagiului militar voluntar este “în pregătire”. Potrivit lui Vasile Dîncu, proiectul va fi supus avizării altor instituţii şi va fi gata “în foarte scurt timp”.
Ministrul invocă numărul mare al celor interesaţi de a face stagiu militar voluntar, dar şi al tinerilor care sunt interesaţi de o carieră militară.
MApN a primit peste 1.400 de cereri, a precizat Vasile Dîncu. Plata lunară pentru voluntarii din Armată se ridică la aproape 3.000 de lei, în funcţie de grad și de studii, de modul în care sunt încadraţi.
—
Armata rusă a lovit, marți seară, ținte din oraşul Liov, situat în vestul Ucrainei. Autoritățile locale au raportat întreruperi în furnizarea electricității după bombardamente. Primarul Andrii Sadovii a îndemnat populaţia să se adăpostească.
În vestul Ucrainei s-au refugiat mulţi dintre locuitorii celorlalte zone invadate.
După evacuarea a 150 de civili, armata rusă a reluat asaltul asupra oțelăriei Azovstal din Mariupol, acuzându-i pe militarii ucraineni că au profitat de armistițiul de duminica trecută pentru a-și asuma ”poziții de tragere”.
Uzina, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din acest oraș, a fost lovită de la sol, din aer și de pe apă pe tot parcursul nopții trecute. Comandantul gărzii naționale ucrainene a spus că, în prezent, mai sunt circa 200 de civili în buncăre.
Adjunctul ministrului Apărării din Ucraina a admis că eliberarea localităților din jurul Harkovului s-a făcut cu pierderi grele.
În cadrul unei alocuţiuni susținute prin videoconferință în legislativul de la Kiev, premierul britanic a anunţat un nou ajutor militar pentru Ucraina, a cărui valoare se ridică la 300 de milioane de euro.
Pachetul de asistenţă va include o flotă compusă din 13 vehicule blindate, pentru a evacua civilii din regiunile asediate din estul Ucrainei, alături de ”radare pentru a identifica artileria care bombardează oraşele, drone de transport greu, mii de dispozitive de vedere nocturnă”, rachete antinavă şi sisteme antiaeriene.
Boris Johnson a admis că statele occidentale au comis o greşeală colectivă în 2014, când Peninsula Crimeea a fost cucerită de Rusia şi a început războiul în Donbas, deoarece nu s-au grăbit să aplice sancţiuni regimului de la Kremlin.
Într-o convorbire de peste 2 ore avută marți, preşedinte rus i-a comunicat omologului său francez că Uniunea Europeană ”ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene şi bombardamentele masive asupra Donbasului”. De asemenea, Vladimir Putin i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova ”rămâne deschisă unui dialog”.
În schimb, liderul de la Paris a cerut încetarea ostilităților, exprimându-și îngrijorarea cu privire la ameninţarea securităţii alimentare globale ca efect al războiului, însă liderul de la Kremlin consideră că sancţiunile occidentale sunt, de fapt, principala cauză.
Emmanuel Macron și Vladimir Putin au avut 8 discuții de la începutul războiului, pe 24 februarie, fără ca acestea să aducă pacea.
Avionul care i-ar permite liderului de la Kremlin să continue să conducă Rusia dacă izbucneşte un război nuclear a fost văzut zburând în apropiere de Moscova. Unele surse spun că aparatul va fi prezentat la parada de Ziua Victoriei, de pe 9 mai, când ar urma să fie declarat oficial războiul împotriva Ucrainei.
La momentul actual, invazia este descrisă în Rusia doar ca o “operațiune militară specială”.
Liderul de la Moscova a semnat un decret prin care ar urma să fie interzise exporturile de produse și materii prime către state și organizații considerate ”neprietenoase”. Decizia lui Vladimir Putin apare în așteptarea unei hotărâri a Uniunii Europene privind un embargo asupra țițeiului rusesc.
Italia consideră că blocul comunitar trebuie să renunţe la principiul unanimităţii pentru a putea lua decizii rapide. În plenul legislativului european, premierul Mario Draghi a invocat modificarea cât mai rapidă a tratatelor Uniunii, astfel încât să fie introdusă regula majorității calificate.
“O Europă capabilă să ia hotărâri rapid este o Europă mai credibilă în faţa cetăţenilor săi şi în faţa întregii lumi”, a punctat liderul guvernului de la Roma. Mario Draghi a deplâns dependenţa Europei față de gazele și petrolul Rusiei, pledând pentru orientarea către surse alternative, inclusiv pentru cele regenerabile.
—
La București, Romgaz a luat locul companiei americane ExxonMobil în proiectul extracției de gaze din perimetrul Neptun al Mării Negre. Termenul asumat pentru începerea extragerii gazelor este sfârșitul anului 2026. Valoarea tranzacției este estimată la un miliard de euro.
Romgaz va extrage gaze din larg în parteneriat cu OMV Petrom.
Estimat la cel puțin 42 miliarde de metri cubi, zăcământul ar urma, în următorii ani, să asigure României independența energetică, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiecțiile oferă “garanţii că există cantităţi suficient de mari să putem să asigurăm gaz şi pentru vecinii noştri atât din regiune cât şi din UE”.
Dezbătută în Parlament, Legea offshore a primit aviz de la Consiliu Economic și Social, dar și numeroase observații din partea patronatelor nemulțumite de prevederi.
—
Poliția britanică a arestat un român suspectat de implicare în atacurile cibernetice din ultimele zile asupra unor site-uri din țara noastră.
Autoritățile de la București au emis mandatul de reținere a individului, suspectat că le-a fost complice hackerilor ruși, indicându-le acestora ce pagini să vizeze, anume ale unor instituții publice și redacții de presă.
Specialiștii ne recomandă să fim cu mare băgare de seamă pe internet și să nu accesăm link-uri suspecte, care ne pot compromite dispozitivele.
—
Israelul așteaptă scuze oficiale după ce șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că dictatorul nazist Adolf Hitler “avea sânge evreiesc”, iar “cei mai înfocaţi antisemiţi sunt de obicei evrei”.
În opinia omologului său israelian, declaraţia este “atât impardonabilă şi scandaloasă, cât şi o eroare istorică teribilă”. “Evreii nu s-au sinucis în Holocaust”, a punctat Yair Lapid.
Oficialul de la Moscova și-a atras critici în cancelariile occidentale, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, consideră că Rusia “a uitat lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial”.
Adâncind disputa, Serghei Lavrov a spus, marți, că Israelul susține “regimul neonazist” de la Kiev.
—
Magistrații Curții de Apel București au amânat pentru săptămâna viitoare sentințele finale în dosarul incendiului din clubul bucureștean Colectiv. Instanța a depășit termenul legal de 120 de zile pentru pronunțarea verdictelor.
Judecătorii au invocat complexitatea cauzei, fiind obligați să publice motivarea la momentul comunicării pedepselor.
Condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare, primarul Cristian Popescu Piedone a fost împiedicat de procurorii anticorupție să plece din țară, săptămâna trecută, pentru a fi audiat într-un nou dosar în care este acuzat că a favorizat o firmă de salubrizare.
Edilul a dat asigurări, la acel moment, că nu este “un fugar”.
În primă instanță, ani grei de închisoare au mai primit cei trei patroni ai clubului Colectiv, localul mistuit de flăcări în 2015, și cei doi pompieri care au închis ochii la nereguli descoperite înainte de tragedie.
—
Opoziția a ataca la Curtea Constituţională numirea lui Bogdan Licu şi a Iuliei Scântei ca judecători la Curtea Constituţională. La votul din Parlament, cei doi s-au bucurat de susținerea coaliției PNL-PSD-UDMR.
USR reclamă că nu au fost respectate condițiie legale și constituționale.
Bogdan Licu şi Iulia Scântei își vor prelua funcțiile în iunie, când le vor expira mandatele de judecători constituţionali lui Valer Dorneanu și Monei Pivniceru.
La final ajunge și mandatul lui Daniel Morar, președintele Klaus Iohannis urmând să nominalizeze un înlocuitor.
—
În Statelor Unite, preşedintele Joe Biden a făcut apel la menţinerea hotărârii care permite avortul.
Curtea Supremă de la Washington ar urma să interzică întreruperile de sarcină, după cum a dezvăluit presa de dincolo de Atlantic, citând un document confidențial, a cărui autenticitate a fost confirmată ulterior de instanță.
Decizia finală a judecătorilor în această speţă delicată este aşteptată în aproape două luni.
Avortul reprezintă, de aproape jumătate de secol, un motiv de dezbinare în Statele Unite. Cel mai recent sondaj de opinie realizat în urmă cu un an, arăta că 6 din
10 adulți americani cred că avortul ar trebui să rămână legal în majoritatea situațiilor.
—
FC Liverpool s-a calificat în finala Ligii Campionilor după ce s-a impus pe terenul Villarreal cu 3-2 (0-2), în manşa secundă a semifinalelor. Englezii au câștigat şi în tur, cu 2-0.
FC Liverpool s-a calificat pentru a zecea oară în istorie în finala Champions League, câștigând trofeul de 6 ori.
A doua finalistă va fi cunoscută miercuri seară. Se luptă Real Madrid și Manchester. În tur, englezii au avut 4-3.
Finala Ligii Campionilor se va disputa pe 28 mai, la Paris, pe Stade de France.
—
La turneul de tenis de la Madrid, Simona Halep luptă pentru un loc în semifinale cu Ons Jabeur. Tunisianca a devenit principală favorită la câștigarea competiției după eliminările din rundele precedente. Partida este programată miercuri, după ora 13.00.
Cele două se vor întâlni pentru a patra oară în circuitul de tenis profesionist, românca având 2-1 în meciurile directe.
Simona Halep este dublă campioană la Madrid, cucerind trofeul la edițiile din 2016 și 2017.
În schimb, Ons Jabeur este cea mai bună jucătoare de tenis pe care a dat-o vreodată lumea arabă.
Britanica Emma Răducanu și canadianca Bianca Andreescu au fost eliminate.
În competiția masculină, Novak Djokovic l-a eliminat pe Gael Monfils în turul secund. Sârbul, lider ATP, ajuns la 18 victorii împotriva francezului, stabilit astfel un record în circuit.
În prezența a 800 de invitați reuniți în Sala Mare a Teatrului Național București, marți seară, Gala Gopo și-a desemnat laureații. În regia lui Radu Jude, “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a obținut premiul pentru cel mai bun film de lungmetraj.
—
Vremea va fi normală din punct de vedere termic și în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara în zonele montane și submontane, precum și în Maramureș și Transilvania, unde vor fi averse, descărcări electrice și izolat grindină. Astfel de fenomene vor fi pe arii restrânse și în restul teritoriului.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși pe suprafețe mici 15…20 l/mp, în special la munte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime, în creștere față de ziua precedentă în jumătatea de sud a țării, se vor încadra în general între 17 și 24 de grade.
În zonele montane, gradul de instabilitate atmosferică va fi ridicat. Cerul va avea înnorări temporar accentuate după-amiaza și în prima parte a nopții vor fi averse, descărcări electrice și izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși pe suprafețe mici 15…20 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperatura aerului va avea valori comparabile cu cele din intervalul anterior.
Pe litoral, vremea se va încălzi ușor. Cerul va prezenta înnorări temporare dar condițiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va bate mai tare spre seară. 18 grade, la orele amiezii. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 14 și 16 grade.
