Contestatarii restricțiilor antiepidemice au ieșit în stradă, pentru a 3-a seară la rând, în mai multe orașe. Amploarea manifestațiilor a scăzut însă. După violențele de luni seară, prezența forțelor de ordine a fost sporită atât în Capitală, cât și în alte orașe. Ministrul Internelor, Lucian Bode, a anunțat că s-au dat peste 1.200 de sancțiuni și amenzi, din care peste 200 la București.
Marți seară, mai mult de o mie de persoane au protestat la Guvern și, mai apoi, la Palatul Cotroceni. Deși consideră protestele “fireşti”, “legitime” şi “parte din structura oricărei democraţii funcţionale”, șeful statului a calificat drept “inacceptabile” manifestările violente, extremismul şi xenofobia, ascunse în spatele manifestațiilor de stradă. Într-un comunicat, Klaus Iohannis a notat că măsurile adoptate de autorități sunt menite să protejeze viaţa şi sănătatea tuturor, întrucât singurele căi de stopare a pandemiei sunt restricţiile şi vaccinările. Totodată, preşedintele a condamnat “orice încercare de a captura politic protestele”. În opinia sa, politicienii – indiferent de partidul din care provin – au o responsabilitate uriaşă în “aceste momente dificile”. După ce unii protestatari au scandat împotriva cadrelor sanitare, ministrul Sănătății a opinat că s-a ajuns “prea departe cu violenţa şi agresivitatea la adresa medicilor şi a personalului din spitale”. “Lucrul acesta este inacceptabil”, a subliniat Vlad Voiculescu. Potrivit ministrului, România are în continuare restricții mai relaxate decât în alte țări. Social-democrații insistă că, de vină pentru actualele tensiuni, sunt bâlbele guvernanților. Liderul PSD consideră protestele îndreptățite, întrucât strategia actualei guvernări a lăsat români fără locuri de muncă și fără afaceri, iar copiii nu mai pot merge la şcoală. Potrivit lui Marcel Ciolacu, se impune o “regândire” a restricţiilor. În fine, lider al Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion a anunţat că formațiunea este solidară cu protestatarii, dar nu îşi va asuma organizarea manifestaţiilor.
Numărul noilor contaminări cu SARS-CoV-2 a revenit peste pragul de 6.000, la peste 40.000 de teste efectuate. Ziua de marți a consemnat două recorduri negative, anume 175 de decese asociate Covid, cele mai multe de la începutul anului, și 1.400 de pacienți la Terapie Intensivă, cel mai grav bilanț de la debutul crizei sanitare de coronavirus. Secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andreea Moldovan a anunţat că aproape 90 de copii sunt internaţi în spitale Covid, iar cinci dintre ei sunt intubaţi.Incidenţa infectărilor este în creştere. La nivel naţional, media ultimelor 2 săptămâni a depăşit 4 cazuri la mia de locuitori. Ilfovul continuă să aibă cel mai ridicat scor (peste 9 la mie), iar Capitala se menţine peste pragul de 7. Alte 11 judeţe sunt zone roşii, adică depăşesc media de 3 infecții la mie.
În schimb, s-a consemnat un record de 64.000 de vaccinări zilnice. 2 milioane de persoane au primit cel puțin o doză. Mai mult de un milion au făcut și rapelul. România ar urma să primească, în aprilie, alte peste 3 milioane de vaccinuri anti-Covid, între care primele 160.000 din serul Johnson&Johnson, administrat într-o singură doză. Tot de luna viitoare, se vor crea centre suplimentare de imunizare, vor fi activate cele mobile, iar medicii de familie ar urma să fie implicați în campanie.
Avocatul Poporului i-a cerut premierului motivele pentru care cele 20 de hotărâri adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, de la începutul anului și până în prezent, nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Renate Weber amintește că, prin această operaţiune, se asigură accesul publicului la conţinutul unui act normativ.
Ministrul Muncii a răspuns criticilor primite pentru că nu a purtat mască de protecţie la o acţiune de împădurire care a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, în zona Sibiului. ”Condiţia pentru participarea la acţiunea de împădurire a fost ca fiecare participant să facă un test antigen. De asemenea, la locaţia din aer liber, situată pe deal, au fost disponibile măşti şi dezinfectanţi. Cea mai apropiată localitate se află la 6 km, unde rata de infectare era de 0,33. Fotografiile invocate nu au fost reprezentative pentru ansamblul celor aproximativ 5 ore petrecute în aer liber. Măştile au fost purtate, cu puţine excepţii, de regulă când se făceau fotografii, se servea masa sau când se consumau băuturi răcoritoare (…) Rămân o adeptă a măştii de protecţie şi a vaccinării şi cred în continuare, cu tărie, în nevoia respectării măsurilor”, a scris Raluca Turcan, marți seară, pe Facebook.
În Republica Moldova, guvernul interimar a cerut parlamentului instituirea stării de urgenţă. Premierul Aureliu Ciocoi a invocat agravarea situației epidemiologice. Dincolo de Prut se prelungește, totodată, criza politică. Săptămâna aceasta, președintele Maia Sandu a cerut Curții Constituționale să aprobe dizolvarea legislativului, plan care nu poate fi pus în aplicare dacă se instituie starea de urgență. În Moldova, au fost raportate, marți, peste 900 de infecții cu SARS-CoV-2.
Igor Matovic a demisionat de la conducerea guvernului slovac. Decizia acestuia de a cumpăra doze de vaccin rusesc Sputnik V a fost dezaprobată de partenerii săi de coaliţie şi de preşedintele Zuzana Caputova, pe motiv că planul intră în contradicţie cu apartenenţa Slovaciei la Uniunea Europeană, unde serul nu este aprobat. Actual ministru de Finanţe, Eduard Heger a fost însărcinat să formeze noul executiv de la Bratislava.
Austria poartă negocieri cu Rusia pentru vaccinul Sputnik V. Viena ar putea primi, luna viitoare, prima tranșă de doze. Unii analiști atrag atenția că Moscova folosește vaccinul anti-Covid ca instrument de influență politică.
Marea Britanie a depășit pragul a 30 de milioane de persoane vaccinate. Ca răspuns oferit unor organizații umanitare, Regatul Unit a comunicat că nu va exporta seruri produse pe teritoriul său până nu își va imuniza întreaga populație, de 67 de milioane de cetățeni.
Numele vaccinului AstraZeneca devine ”Vaxzevria”, la solicitarea laboratorului farmaceutic suedezo-britani. Modificarea a fost aprobată de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). Formula serului, ce a stârnit incertitudini în privința reacțiilor adverse, rămâne însă neschimbată. Personalul medical trebuie să fie ”conştient de schimbare, deoarece informaţiile despre produs, etichetare şi ambalare pot fi diferite.
Comitetul de vaccinare din Germania recomandă administrarea vaccinului AstraZeneca doar pentru bărbații și femeile cu vârsta de peste 60 de ani. Persistă îngrijorările față de cheagurile de sânge apărute în urma inoculării, ca posibil efect secundar extrem de rar.
Măştile de tip FFP2, cu un grad ridicat de protecţie, devin obligatorii, de miercuri, în multe locuri publice din capitala Germaniei, precum mijloace de transport publice, magazine, cabinete medicale, spitale, centre de îngrijire şi instituţii culturale din Berlin. Potrivit experților germani, măştile chirugicale nu mai asigură o protecţie suficientă în fața noilor tulpini.
Experții Organizației Mondiale a Sănătății consideră “puţin” probabil ca răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 să fi fost consecinţa unui accident de laborator. În raportul final, echipa OMS care s-a aflat în China susține că, cel mai probabil, infecția a trecut din regnul animal la om, dar rămâne neclar cum s-a întâmplat acest lucru. Coronavirusul responsabil pentru actuala pandemie este “mai înrudit cu cel descoperit la lilieci şi pangolini, fapt ce arată că aceste mamifere ar putea fi considerate drept rezervoare naturale”. Totuşi, “niciunul dintre virusurile identificate la aceste specii nu este suficient de asemănător cu SARS-CoV-2 pentru ca acestea să poată fi considerate progenituri directe”. De asemenea, faptul că în perioada de pandemie şi alte diferite mamifere – precum pisici sau nutrii – au fost mai predispuse la contagiere arată că nu poate fi exclus ca un alt animal să fi servit drept intermediar. Statele Unite ale Americii şi 13 ţări aliate şi-au exprimat ”preocupările comune” pe tema raportului OMS. Potrivit acestora, experții nu au avut acces “extins la datele şi la eşantioanele originale”. Declarația este semnată de guvernul american, alături de – între altele – cele ale Marii Britanii, Canadei, Australiei, Israelui și Japoniei.
Euro a depășit, marți, pragul de 4 lei și 91 de bani. Primii afectați sunt cei care plătesc rate, chirii sau facturi la cursul Băncii Naționale. La Europa FM, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a spus că nu ar trebui să ne așteptăm la scumpiri semnificative. La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu ne-a explicat că prețurile nu vor putea crește foarte mult în România, pentru că puterea de cumpărare este una redusă.
Episcopia Huşilor reclamă o tentativă de înșelăciune. Unele persoane au inițiat o așa-zisă colectă în sprijinul episcopului Ignatie, care chipurile ar trebui operat în Italia.
De miercuri, poate începe procedura de conectare a caselor de marcat electronice fiscale la serverele Fiscului. Marile companii au termen limită până la 30 iunie, iar contribuabilii mici și mijlocii – până la 30 noiembrie. Cei care vor achiziționa case de marcat după 1 decembrie se vor conecta la data instalării.
Camera Deputaţilor a respins proiectul care ar fi impus uniforma în școlile de stat. Singurii care au votat în favoarea legii au fost aleșii Alianței pentru Unirea Românilor, pe motiv că uniforma ar fi de ajutor pentru familiile cu venituri mici.
După o primă rundă de negocieri organizată de Prefectura Capitalei, conducerea Metrorex a anunțat că, pentru moment, nu va sancționa disciplinar angajații care au participat la protestul de vinerea trecută. De asemenea, compania nu face disponibilizări. Problemele financiare ale Metrorex rămân subiect de discuție între cele două părți, a transmis directorul general Ștefan Paraschiv. Potrivit acestuia, celelalte acțiuni de natură penală și cele menite să recupereze prejudiciul cauzat prin oprirea metroului o zi întreagă își vor urma cursul.
La un tribunal din orașul american Minneapolis, continuă judecarea fostului polițist Derek Chauvin, sub al cărui genunchi a murit asfixiat George Floyd anul trecut. Ieri, a fost audiat unul dintre martorii arestului încheiat tragic. Drama lui George Floyd a generat proteste de amploare și a reaprins dezbaterea despre tensiunile rasiale mocnite din Statele Unite.
Compania americană Nike a dat în judecată un colectiv artistic din Brooklyn, pentru lansarea unui controversatul model de încălţăminte sport. “Pantofii Satan” conţin picături de sânge uman în interiorul tălpilor. Vânduţi la preţul de 1.018 de dolari americani pereche, aceștia au fost realizaţi pe baza Air Max (97s), model celebru lansat de Nike.
Sezonul florilor de cireş, care atestă în mod tradițional sosirea primăverii în Japonia, a atins momentul său de vârf în aceste zile. Este cea mai timpurie dată calendaristică din istoria înregistrărilor de acest fel, care au început să fie realizate în urmă cu peste 1.200 de ani. Înflorirea tot mai grabnică a cireşilor în ultimele decenii reprezintă, cel mai probabil, un rezultat al schimbărilor climatice, se tem cercetătorii. Oraşul Kyoto a beneficiat de o primăvară neobişnuit de caldă în acest an. Precedentul record fusese stabilit în anul 1409. Florile de cireş, denumite “sakura” în limba japoneză, durează doar câteva zile, însă deschiderea lor este deosebit de importantă pentru cultura niponă.
La toamnă, va fi pus în circulație un tren expres care va opri în 40 de oraşe europene, inclusiv la Bucureşti. 2021 este Anul European al Căilor Ferate. Evenimentele programate în lunile următoare vor încerca să promoveze trenul ca primă opţiune de călătorie.
Vremea va fi frumoasă în cea mai mare parte a ţării. Pe alocuri, va ploua slab în nord, iar spre seară – posibil – în est. Vântul va sufla mai tare în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali. Temperaturile maxime se vor încadra între 8-9 grade, pe litoral, şi 18-19 grade în regiunile vestice. La București, cerul va avea înnorãri, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. 14-15 grade la amiază.
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
