Reuniţi la Bruxelles luni seară, liderii Uniunii Europene au convenit să interzică în mod treptat, până la sfârşitul anului, la aproape 90% din importurile de petrol rusesc.
Într-o primă etapă, blocul comunitar va renunța la mai mult de două treimi din cantitatea primită în prezent, ceea ce va tăia o sursă uriaşă de finanţare pentru maşina de război a Moscovei, după cum a transmis președintele Consilului European, Charles Michel.
Importurile prin conducta Drujba, care aprovizionează şi Ungaria, vor fi scutite pentru moment. Compromisul a evitat, astfel, un veto al Budapestei.
Uniunea Europeană a aprobat, de asemenea, un pachet de asistenţă macro-financiară în valoare de 9 miliarde de euro care să permită guvernului ucrainean să îşi acopere nevoile imediate de numerar pentru a permite economiei să funcţioneze.
Negociat timp de o lună, noul pachet de sancţiuni include, de asemenea, o extindere a listei negre la aproximativ 60 de figuri proeminente, printre care şeful bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kirill.
Summitul de la Bruxelles va analiza, luni, transformarea energetică necesară care să permită ţărilor europene să se descurce fără gazul importat din Rusia și consecinţele crizei alimentare provocate de război.
“În fiecare zi, banii oferiți Rusiei de Occident finanțează uciderea de civili, inclusiv copii”, a deplâns – la Europa FM – istoricul Theodor Paleologu. Potrivit lui, “războiul va însemna foamete!” întrucât Rusia lui Vladimir Putin este “dispusă să provoace o catastrofă alimentară mondială. , La momentul actual, “Ucraina este o țară jefuită de hoardele invadatoare”, ne-a mai spus Theodor Paleologu.
Într-un context al incertitudinilor, cotația țițeiului european a depășit valoarea de 120 de dolari/baril, cea mai ridicată din ultimele două luni.
Războiul din Ucraina a reconfigurat piața petrolului, potrivit analiștilor. Pentru a compensa pierderea de petrol rusesc, rafinăriile europene au apelat la importurile de țiței din Africa de Vest.
Gazprom sistează, marți, livrarea de gaz spre Olanda. Guverul de la Haga a refuzat să achite în ruble importurile, așa cum a impus Kremlinul. Între timp, Olanda a semnat recent un contract cu Statele Unite pentru a primi gaz lichefiat, ce ar urma să fie livrat prin nave cargo.
—
Franța condamnă la cel mai înalt nivel uciderea jurnalistului Frederic Leclerc-Imhoff pe frontul de război din Ucraina.
În vârstă de 32 de ani, corespondentul BFMTV se afla la bordul unui autobuz umanitar, relatând despre evacuarea unor civili din Severodoneţk, ultimul oraș pe care ucrainenii îl mai controleză în regiunea Lugansk, aflat sub un asalt permanent al invadatorilor ruși.
Președintele Emmanuel Macron a transmis condoleanțe familiei îndoliate.
Aflată într-o vizită la Kiev luni, șefa diplomaţiei franceze a cerut, într-un comunicat, ”o anchetă transparentă cât mai curând posibil pentru a face lumină asupra circumstanţelor acestei tragedii”. Catherine Colonna a vizitat şi orașul-martir Bucea, de la periferia Kievului, unde – după retragerea trupelor ruse – au fost găsite gropi comune cu civili ucişi.
De la începutul războiului în Ucraina, cel puţin 8 jurnalişti au murit pe teren, potrivit organizaţiei Reporteri fără frontiere.
Guvernatorul regiunii Sumî a acuzat, luni, armata rusă că a folosit bombe cu dispersie, un tip de armament interzis. Nu toate aceste proiectile explodează la impact cu ținta şi, de aceea, reprezintă un pericol pe temen lung pentru civili.
O nouă unitate a Batalionului Azov a fost creată la Harkov, având ca scop eliberarea teritoriului de ocupanţi. Vechiul batalion s-a predat după 80 de zile de rezistență, petrecute în catacombele oțelăriei Azovstal.
—
Recensământul intră, de marți, în etapa sa finală, anume culegerea datelor din teren prin interviu față în față. Până pe 17 iulie, recenzorii vor ajunge la adresele de reşedinţă obişnuită ale cetățenilor care nu s-a autorecenzat online până vinerea trecută.
Institutul Naţional de Statistică susține că aproape 47% din populaţia ţintă a completat datele online, adică mai mult de 9 milioane de chestionare.
Participarea la recensământ este obligatorie. Cei care refuză sau oferă date eronate riscă amenzi.
—
Șeful Poliției din orașul gorjean Novaci este cercetat în ancheta bărbatului bătut crunt de mascați deși era încătușat. Daniel Popescu a fost pus sub acuzare pentru purtare abuzivă.
4 polițiști de la Serviciul de Acțiuni Speciale au fost arestați preventiv, duminică, pentru tentativă de omor.
Conducerea Poliției Române face propria achetă.
Acuzat de ultraj, bărbatul bătut de mascați este spitalizat în stare gravă. Medicii l-au operat de două ori.
—
Apar noi detalii din ancheta sectei Copiii Soarelui. Cei 12 minori căutați de autorități, după descinderile la centrul de meditație din Dumbrava de Sus, nu sunt înregistrați la vreo școală sau în evidența vreunui medic.
Părinții copiilor sunt identificați, în această perioadă, de autorități.
Săptămâna trecută, liderul sectei, așa-zisul guru Adi de la Brad, a fost arestat sub acuzația de șantaj, viol și împiedicarea dreptului la educație și sănătate.
—
Guvernul a modificat – prin ordonanţă de urgenţă – un articol din Codul Penal, evitând astfel scenariul în care numeroși inculpați ar fi scăpat de dosare prin prescrierea faptelor.
Procese aflate pe rolul instanțelor de judecată ar fi fost compromise, a spus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Săptămâna trecută, a fost declarat neconstituțional articolul de Cod Penal care îi permitea procurorului de caz să întrerupă termenul prescripției faptei comise de un inculpat prin administrarea de noi probe la dosarul acestuia.
Curtea Constituțională a transmis, ulterior, că va întârzia publicarea deciziei în Monitorul Oficial pentru a oferi guvernului un răgaz să corecteze vidul legislativ astfel apărut.
În altă ordine de idei, ministrul Justiției anunță că va căuta o soluție la cee ce numește “fenomenul sustragerii de la efectele hotărârii judecătoreşti definitive”.
Cătălin Predoiu susține că instanțele din România cooperează “foarte bine în materia extrădării”, dar nu aceeași atitudine o judecătorii altor state comunitare.
La momentul actual, autoritățile de la București așteaptă răspunsuri la solicitări de repatriere a doi fugari.
Aflată în arest în Bulgaria, Elena Udrea – fost ministru al Turismului – are de ispășit 6 ani de închisoare în România pentru corupție.
Pentru aceeași faptă, fostul primar bucureștean Sorin Oprescu are de ispășit aproape 11 ani de detenție, fiind capturat luna aceasta în Grecia.
—
Membrii coaliției de guvernare își continuă contrele pe tema politicilor fiscale în încercarea de a găsi sume suplimentare pentru bugetul de stat. O decizie finală este așteptată până la sfârșitul acestei săptămâni, susțin surse politice.
Premierul dă asigurări că va fi menținută cota unică de impozitare, de 16%. Nici taxarea firmelor nu se va modifica, a precizat liberalul Nicolae Ciucă.
Social-democrații au insistat, în ultima perioadă, pentru introducerea impozitului progresiv și supraimpozitarea companiilor.
De la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că românii nu trebuie să trăiască “cu teama că mâine se schimbă sistemul de impozitare şi dintr-o dată trebuie să plătească mai mult”.
Executivul a decis să prelungească, până la finalul anului, programul Kurzabeit prin care le oferă sprijin financiar patronilor care, odată cu reducerea producției, sunt nevoiți să le reducă programul angajaților.
—
De miercuri, va începe distribuirea voucherelor sociale. În valoare de câte 250 de lei, tichetele vor ajunge, din două în două luni, la persoanele cu venituri reduse, pentru achiziția alimentelor de bază.
Guvernul estimează la peste 2 milioane și jumătate numărul beneficiarilor acestui program guvernamental, gândit să compenseze scumpirile din această primăvară.
Distribuirea cardurilor sociale se va face prin Poșta Română.
—
Consilierii locali ieșeni au aprobat, în plenul şedinţei ordinare de luni, majorarea tarifelor pentru biletele şi abonamentele de călătorie pentru mijloacele de transport efectuat de Compania de Transport Public.
Preţul unui bilet pentru călătoria cu tramvaiul şi/sau autobuzul se scumpeşte cu 20%, iar abonamentul cu 39%.
—
Ministerul Educației pregătește schimbări importante în sistemul de notare a elevilor începând de anul școlar viitor. Se renunță la teze și la mediile semestriale.
O singură medie generală va fi încheiată la sfârșit de an școlar.
Ministrul Educației consideră că profesorul va avea mai multă autonomie în evaluarea competențelor pe care le au elevii. Sorin Cîmpeanu a deplâns că, în momentul de faţă, în şcoala românească “se aleargă mult prea mult după note”.
Din toamnă, elevii vor fi notați printr-un sistem denumit “N+3”. La numărul de ore săptămânale la o anumită materie se adaugă 3 note. Spre exemplu, pentru materiile cu o singură oră pe săptămână, se vor da minim 4 note intr-un an. Pentru două ore de Limba engleza săptămânal, un elev va trebui să aibă cel puțin 5 note la engleza pe parcursul întregului an școlar.
Asociațiile de părinți salută noul sistem de notare a elevilor.
Așa cum se întâmplă și în alte țări, anul școlar va fi împărțit în 5 module, iar profesorii nu vor fi obligați să dea note încă de la primele. Astfel, evaluarea devine mult mai flexibilă și mai puțin stresantă pentru elevi.
Între timp, a început evaluarea standardizată pentru clasele a 3-a, a 5-a şi a 6-a. Prima materie a fost matematica. Evaluarea se face pe o platformă online. Elevii care au vrut să participe au primit un link de acces pe telefon sau tableta.
Deși nu se dau note, la finalul calendarului de evaluare standardizată, ministerul Educației va trage concluziile despre nivelul de cunoștințe al școlarilor.
—
Conducerea Arhivelor Naționale răspunde acuzațiilor de cenzură primite din partea cercetătorilor istorici și arhivistilor.
La Europa FM, directorul instituției a explicat că limitarea accesului la anumite documente este o măsură temporară, necesară pentru a rezolva probleme care trenează de mulți ani.
În fapt, spune Cristian Anița, se impune o reglementare legislativă care să stabilească statutul documentelor de arhivă.
—
Asociaţia Pro Infrastructură avertizează că Autostrada Transilvania riscă să devină un alt şantier “muzeu” dacă actualele “blocaje majore” nu vor fi rapid soluționate. ONG-ul salută mobilizarea de pe șantier, dar reclamă întârzierea în aprobarea schimbărilor de soluţii tehnice la Nădăşelu şi zona Topa Mică, de care se face responsabilă Compania de Infrastructură Rutieră.
Zeci de salariați ai Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au protestat în portul Constanța, luni, nemulțumiți de intenția guvernului de a militariza instituția prin trecerea în subordinea IGSU, de la Ministerul Transporturilor. Marinari și scafandri, angajații ARSVOM vor continua demonstrațiile.
—
Aflat la Sibiu, Prinţul Charles a lansat cel mai amplu proiect transfontalier de reîmpădurire din Europa. 20 de ţări sunt implicate.
Proiectul include 12 situri de restaurare forestieră, dintre care unul se află în Carpaţii României.
“Biodiversitatea din România este unică în Europa și, de aceea, “merită toată atenţia”, a spus Moștenitorul Coroanei Britanice.
—
Organizația Mondială a Sănătății consideră că este “puțin probabil” ca variola maimuței să provoace o pandemie. Experții OMS nu știu, pentru moment, dacă persoanele infectate, dar care nu prezintă simptome, pot transmite boala mai departe.
Peste 20 de ţări – în care variola maimuţei nu este endemică – au raportat focare ale bolii virale. Mai mult de 300 de infecţii confirmate sau suspiciuni de boală au fost raportate, majoritatea în Europa. România nu apare pe listă.
În schimb, au fost anunțate aproape 200 de noi cazuri de Covid. Niciunul dintre acestea nu a fost mortal, potrivit Ministerului Sănătăţii.
Confirmat cu SARS-CoV-2, un bărbat din capitala Chinei este anchetat penal pentru că nu s-a supus izolării obligatorii la domiciliu. Plimbările acestuia prin Beijing au determinat autorităţile să carantineze peste 5.000 dintre vecinii acestuia.
—
Două miliarde de utilizatori riscă să rămână fără serviciul de mesagerie online WhatsApp, de marți, dacă nu îşi actualizează sistemul de operare al telefoanelor mobile, fie Android, fie iOs. Serviciul deținut de compania Meta obişnuieşte să limiteze accesul unor dispozitive pe care le consideră ”depăşite”.
—
Uniunea Teatrală din România (UNITER) a anunţat, luni, că cea de-a 32-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru se va desfăşura în perioada 5 – 13 noiembrie, la Bucureşti.
Spectacolele, evenimentele şi manifestările vor fi organizate sub sloganul „Graniţe fragile. Istorii fluide”.
—
Formată din Bianca Benea, Alexandra Predescu, Cristina Constantinescu și Talida Enache, echipa feminină de spadă a României a învins Elveţia, scor 44-41, şi a cucerit titlul european la tineret. Alcătuită din Alexandru Zmău, Radu Niţu, Matei Cîdu şi Marco Şovar, echipa masculină de sabie a câştigat bronzul.
—
Irina Begu (63 WTA) a părăsit, luni, turneul de tenis de la Roland Garros. Românca a fost eliminată de americanca Jessica Pegula (11 WTA), care s-a impus în trei seturi, scor 4-6, 6-2, 6-3. Meciul a durat două ore şi opt minute.
La actuala ediție a Openului Franței, Irina Begu și-a egalat cea mai bună performanță din carieră. Pentru prezenţa în optimi, jucătoarea română şi-a asigurat un premiu de 240 de puncte WTA şi 220.000 de euro.
În sferturi, Jessica Pegula se va duela cu poloneza Iga Swiatek, liderul WTA trecând de chinezoaica Qinwen Zheng, tânăra care a eliminat-o pe Simona Halep în turul secund.
Pe tabloul masculin, sârbul Novak Djokovic (1 ATP) și spaniolul Rafael Nadal (5 ATP) se duelează, marți, pentru un loc în semifinale. Partida va începe după ora 21 și 45 de minute.
De-a lungul timpului, cei doi s-au întâlnit de 58 de ori, scorul fiindu-i favorabil sârbului: 30-28.
Afectat de accidentări, Rafael Nadal, campion de 13 ori în turneul de la Paris, nu exclude ca actuala participare să fie ultima din carieră la Openul Franţei.
Luni seară, croatul Marin Cilici (23 ATP) l-a eliminat pe rusul Daniil Medvedev (2 ATP) în optimi. În schimb, rusul Andrei Rublev (7 ATP) a beneficiat de abandonul italianului Jannik Sinner (12 ATP).
—
Procesul de vânzare a clubului de fotbal Chelsea Londra s-a încheiat. Gruparea engleză nu îi mai aparţine miliardarului rus Roman Abramovici, fiind preluată de omul de afaceri american Todd Boehly şi consorţiul său de investitori pentru suma de 4,5 miliarde de euro.
—
Fotbalistul Isco Alarcon a anunţat că va pleca de la Real Madrid după nouă sezoane petrecute pe Santiago Bernabeu. Contractul mijlocaşului, în vârstă de de 30 de ani, expiră în iunie.
—
Vremea se va încălzi, însă gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate din a doua parte a zilei, când în zonele montane și submontane, local în centru și est, iar pe arii restrânse în restul țării vor fi perioade cu averse și frecvente descărcări electrice. Ploile vor avea și caracter torențial (cantitățile de apă vor depăși local 15…25 l/mp), iar izolat va cădea grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată asociate averselor și pe alocuri posibil vijelii. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 și 31 de grade.
La București, vremea va continua să se încălzească ușor, însă gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în special spre seară când vor fi perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă va fi de 29…30 de grade.
În zonele de munte, gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere din a doua parte a zilei, când temporar înnorările se vor accentua și vor fi perioade cu averse și frecvente descărcări electrice. Ploile vor avea și caracter torențial (cantitățile de apă vor depăși local 15…25 l/mp), iar izolat va cădea grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată asociate averselor și pe alocuri posibil vijelii. Temperatura aerului va marca o ușoară creștere față de intervalul anterior.
Pe litoral, vremea va deveni caldă. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare după-amiaza, când vor fi posibile averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări după-amiaza. Temperaturile maxime se vor situa între 22 și 26 de grade, iar cele minime între 17 și 20 de grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 16 și 19 grade.
