Ministerul Finanțelor a publicat, marți seară, proiectul ordonanței de urgență care stabilește principalele măsuri fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie. Actul normativ stabilește că salariile bugetarilor se majorează cu 10%, de la începutul anului viitor, fără a depăși grilele stabilite de lege.
Lefurile demnitarilor rămân, însă, înghețate. Sporurile, indemnizaţiile şi primele vor fi acordate şi în 2023 bugetarilor, dar cel mult la actualul nivel.
Totodată, valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%, de la 1.586 la 1.785 lei. Vârstnicii cu venituri scăzute vor primi, separat, ajutoare financiare în două tranșe.
Ordonanța, care mai poate suferi modificări, va fi dezbătută în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
—
La finalul primei zile a ministerialei NATO de la București, participanții au adoptat o declarație prin care își reiterează sprijinul pentru Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei.
Documentul reafirmă că Alianţa Nord-Atlantică este o structură defensivă, dar fiecare centrimetru al teritoriului aliat va fi apărat “unit şi hotărât”.
“Ne confruntăm cu ameninţări şi provocări din partea actorilor autoritarişti şi a concurenţilor strategici, din toate direcţiile strategice. În contextul celei mai mari ameninţări la adresa securităţii strategice din ultimele decenii şi conform Conceptului Strategic, implementăm o nouă bază a posturii descurajării şi apărării prin consolidarea acesteia şi prin dezvoltarea în continuare a întregii game de forţe solide şi gata de luptă, precum şi a capabilităţilor. (…) Menţinem angajamentul de a ne pregăti, a împiedica şi a ne apăra de atacuri ostile asupra infrastructurii esenţiale a statelor aliate”, se notează în Declaraţia miniştrilor de Externe din statele NATO, postată pe site-ul oficial.
Anterior, un mesaj similar a transmis secretarul general al NATO. Alianța Nord-Atlantică va continua să sprijine Ucraina “cât timp va fi necesar” în lupta acesteia de a rămâne o ţară suverană, a spus Jens Stoltenberg. Potrivit lui, NATO va fi păstra, totodată, vigilența în a-și apăra întreg teritoriul statelor aliate.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a subliniat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. “Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile”, a punctat liderul de la Cotroceni, care a reiterat că România rămâne o susţinătoare a politicii uşilor deschise şi speră ca Finlanda şi Suedia să devină, cât de curând, membre ale NATO.
“Sprijinul pentru Ucraina este, de fapt, sprijinul pentru securitatea României, a Uniunii Europene și a regiunii euroatlantice”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul conferinţei de presă comune alături de omologul său american. “Când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul că Statele Unite îi vor fi alături”, a spus Antony Blinken.
Oficialul american a ținut să remarce că “românii şi-au deschis uşile şi inimile pentru milioane de civili [ucraineni] nevinovaţi, majoritatea femei şi copii, care fugeau de violenţa lui [Vladimir] Putin”, iar unii dintre ei au rămas în România.
Antony Blinken a admis că prețul plătit pentru susținerea Ucrainei este ridicat.
“Războiul Rusiei a crescut preţul energiei, al produselor alimentare şi al altor produse esenţiale, înainte de startul iernii’, a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Washington.
Deși nu a putut participa la ședința celor 30 de miniștri NATO, din cauza opoziției Ungariei, șeful diplomației ucrainene a reluat apelul pentru sprijinirea țării sale, confruntată cu o gravă penurie de electricitate și căldură în urma atacurilor ruseşti care au vizat infrastructura energetică.
Potrivit administrației de la Kiev, transformatoarele sunt cel mai important element care trebuie restaurat la acest moment.
Franţa a trimis 100 de generatoare în România, la hub-ul umanitar de la Suceava. Aparatele vor ajunge, în perioada următoare, în Ucraina.
Uniunea Europeană a mobilizat 500 de generatoare în Ucraina, potrivite pentru funcţionarea gospodăriilor.
Atacurile ţintite ale rușilor asupra infrastructurii energetice ucrainene reprezintă o ”crimă de război”, în condiţiile unei ierni în care temperatura ”ar putea scădea până la -30°C”, a denunţă ministrul german al Justiţiei, Marco Buschmann.
De cealaltă parte, Rusia susține că sprijinul militar străin pentru Ucraina prelungeşte conflictul, aflat acum la a 10-a lună.
Potrivit Moscovei, sporește riscul unei confruntări directe între Rusia și Occident, după cum a avertizat Serghei Riabkov, adjunct al Ministerului de externe.
“Nu avem vreun dialog cu Statele Unite pe tema Ucrainei, deoarece poziţiile noastre sunt radical diferite”, a punctat acesta, contrazicând astfel surse americane, care au susținut că a existat un prim contact telefonic direct între Washington și Moscova.
—
Grupul paramilitar rus Wagner a recunoscut că un student din Zambia, recrutat în închisoare, a fost ucis pe frontul din Ucraina. În urmă cu două săptămâni, statul african a cerut explicaţii din partea Rusiei despre circumstanţele morţii tânărului, despre care se știa că este în spatele gratiilor.
Apropiat al președintelui Vladimir Putin, liderul Wagner, Evgheni Prigojin, era acuzat de Ucraina că trimite pe front mii de combatanţi recrutaţi direct din închisorile ruse, contra promisiunii unui salariu şi a amnistiei.
—
Una dintre principalele contestatare ale regimului din Belarus a fost spitalizată la Terapie Intensivă.
Nu se cunosc deocamdată motivele pentru care Maria Kolesnikova a fost transferată în stare gravă din închisoarea unde era încarcerată.
Opozanta a fost una dintre vocile amplelor proteste antiguvernamentale care au izbucnit în Belarus în 2020, când oamenii au ieşit în masă pe străzi împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, pe care l-au acuzat că a furat alegerile prezidenţiale.
La acel moment, dictatorul a ordonat reprimarea violentă a protestarilor, mulți dintre aceștia fiind reținuți.
Ulterior, într-un proces politic, Maria Kolesnikova a fost condamnată la 11 ani de închisoare, sub acuzația că a complotat să preia puterea în Belarus.
—
A crescut numărul europenilor care întâmpină dificultăţi în a-şi procura cele necesare traiului, relevă ultimele statistici ale Eurostat.
Bulgarii sunt în cea mai precară situaţie din ţările cuprinse în studiu. 4 din 10 au mărturisit că se confruntă cu greutăţi în a-şi acoperi cheltuielile de zi cu zi.
În schimb, finlandezii sunt cel mai puţin afectaţi de grijile financiare actuale. Majoritatea respondenţilor au spus că veniturile lor au fost stabile sau chiar au crescut.
—
Procurorii vor cere, miercuri, mandate de arestare preventivă pentru cele două persoane care au detonat, în toiul nopții, bancomatului de la intrarea în Pavilionul Expozițional din Constanța.
Potrivit unor surse judiciare, femeia implicată este o italiancă, despre care se crede că ar face parte din mafia calabreză ‘Ndrangheta. Complicele său este un român.
Ambii erau filați de polițiști. După ce au dat lovitura și au fugit, ei au fost capturați în trafic.
Anchetatorii suspectează că cei doi au detonat, în urmă cu 10 zile, și bancomatul din comuna Castelu.
—
Parchetul European cercetează una dintre cele mai ample fraude în domeniul TVA de pe continent, cu un prejudiciu estimat la 2,2 miliarde de euro.
Instituția condusă de Codruța Kovesi suspectează grupuri de crimă organizată din România și alte 35 de țări.
Investigația a pornit după ce Fiscul portughez a descoperit fraude comise de o companie care comercializează dispozitive electronice, solicitând ajutorul EPPO.
—
Medicul Virgil Musta a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție sub acuzația de instigare la abuz în serviciu.
Potrivit rechizitoriului, la începutul pandemiei, doctorul ar fi determinat trei asistente, colege la spitalul de stat, să lucreze în beneficiul clinicii private la care el este asociat.
Cadrele sanitare efectuau testări PCR la cerere, însă banii și bonurile fiscale erau eliberate în contul unității private. Prejudiciul adus spitalului de stat depășește 12.000 de lei, sumă pe care s-a pus sechestru.
—
Judecătoria Sectorului bucureștean 1 l-a condamnat la 3 ani şi zece luni închisoare cu executare pe falsul medic italian Matteo Politi.
Individul este acuzat că a operat 28 de persoane în mai multe clinici private, deşi nu avea dreptul să exercite profesia de doctor pe teritoriul României.
Potrivit deciziei instanţei, care nu este definitivă, Matteo Politi a fost găsit vinovat de înşelăciune, instigare mediată la fals intelectual şi participaţie improprie la fals intelectual.
Italianul a lucrat ca medic de chirurgie plastică pentru 5 unităţi medicale din România fără să aibă acest drept. Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti îi atribuise acestuia un cod de parafă.
După declanşarea anchetei, italianul a încercat să fugă din România, însă a fost prins în februarie 2019, într-un tren aflat în vama Curtici.
—
Doi agenţi de la Poliția Satu Mare au fost reţinuţi pentru că au construit imobile, pe care le vindeau, obţinând astfel profit, fapte incompatibile cu funcţia.
În plus, cei doi foloseau autospecialele de poliţie pentru deplasări personale, în timpul programului de serviciu, fie la depozite de materiale de construcţii, fie la imobilele aflate în construcţie.
—
Judecătorii craioveni au dispus arestarea a doi bărbaţi care au violat o adolescentă în vârstă de 15 ani. Un al treilea, care a filmat scenele pentru a produce materiale pornografice, a fost consemnat la domiciliu.
—
La Târgoviște, comisarii de la Protecţia Consumatorilor au dat amenzi de peste 200.000 de lei de unor unităţi de alimentaţie publică. Pentru 8 dintre acestea fost dispusă oprirea temporară a activității.
—
Primăria comunei prahovene Albeşti Paleologu a fost amendată de Garda de Mediu după ce pe malul râului Cricovul Sărat au fost găsite gunoaie rezultate din construcţii şi decopertări de drumuri. Sancțiunea se ridică la 50.000 de lei. Primăria trebuie să salubrizeze zona.
—
Autoritățile sanitare le recomandă cetățenilor care sacrifică porci în gospodăriile proprii să obțină analize de laborator pentru carnea animalelor. În perioada următoare, vor fi deschise centre veterinare de testare în piețe.
—
Mai mult de 600 de locuri la Rezidenţiat au rămas neocupate după repartizarea candidaţilor care au promovat examenul la recenta sesiune. Ministerul Sănătăţii ia în calcul să organizeze, în prima jumătate a anului viitor, un nou concurs.
Multe dintre locurile rămase libere sunt din rândul specializărilor care duc lipsă de doctori.
—
Aleșii se vor reuni, în prima zi a săptămânii viitoare, pentru a supune votului propunerea de revocare a lui Nicolae Bădălău din funcția de vicepreședinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curții de Conturi. Social-democratul a fost arestat preventiv, săptămâna aceasta, pentru dare de mită. Colegii săi din PSD au inițiat procedura de revocare.
—
Opoziția propune modificarea Legii în baza căreia funcționează Curtea Constituţională.
Deputat al Uniunii Salvați România, fostul ministru al Justiției Stelian Ion consideră că este momentul pentru reformarea acestei instituţii, întrucât CCR “şi-a arătat limitele” și a demonstrat că “se bazează mai mult, în deciziile sale, pe argumente de ordin politic şi mai puţin de ordin juridic”.
—
6 oferte au fost depuse pentru proiectarea şi execuţia Tronsonului 4 al Autostrăzii Sibiu-Fagăraş. Sectorul de 16 km va urma traseul Sâmbăta de Sus, Municipiul Făgăraş şi Drumul de legătură cu DN1.
—
La București, circulaţia trenurilor de metrou se va desfăşura, în minivacanță, conform graficelor aprobate pentru weekend şi sărbători legale. Garniturile vor ajunge în stații la un interval de 10 minute, pe toate magistralele de metrou.
Joi, pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să asiste la ceremoniile organizate de Ziua Națională, Metrorex va introduce trenuri suplimentare.
—
O cameră specială dedicată audierii minorilor care trec prin experienţa divorţului între părinţi sau a abuzului şi violenţei în familie a fost amenajată în sediul Primăriei Ploieşti.
Consillierea va fi asigurată de funcţionarii din cadrul Serviciului Autoritate Tutelară.
—
Curtea Supremă din Polonia a înștiințat un judecător, care este unul din principalii critici ai reformelor judiciare iniţiate de guvernul de la Varșovia, că îşi poate relua activitatea.
Magistratul Igor Tuleya fusese suspendat în 2020, după ce procurorii au formulat acuzaţii penale împotriva sa pentru că a permis jurnaliştilor să participe la o audiere cu privire la presupuse acţiuni ilegale ale unor politicieni din partidul de guvernământ.
Mai mulţi judecători polonezi au fost suspendaţi pe baza noilor reguli disciplinare care au fost condamnate de liderii Uniunii Europene.
Autorităţile de la Bruxelles au condiționat acordarea a mai mult de 30 de miliarde de euro ca finanțări post-pandemie către Polonia de reluarea activităţii tuturor judecătorilor suspendaţi.
—
La Cupa Mondială de fotbal, s-au stabilit primele două optimi.
Anglia a învins Țara Galilor și va întâlni în faza următoare Senegalul, care a bătut Ecuadorul cu 2-1.
Tot în optimi, SUA – care au bătut Iranul cu 1-0 – se vor duela cu Olanda, care a învins Qatarul cu 2-0.
Miercuri, de la ora 17:00, se joacă Tunisia – Franța și Australia – Danemarca.
De la ora 21:00, sunt programate duelurile Polonia – Argentina și Arabia Saudită – Mexic. La acest din urmă meci, arbitrul Istvan Kovacs face parte din brigadă.
—
Campioană a României la handbal feminin, Rapid Bucureşti a anunţat transferul jucătoarei olandeze Estavana Polman, golgheter al Mondialului din 2019.
În vârstă de 30 de ani, Estavana Polman a înscris peste 500 de goluri în cele aproape 150 de selecţii la naţionala Olandei.
—
A început ridicarea noului Hotel de Gheaţă de la Bâlea Lac. Construcția ar urmă să fie deschisă pentru vizitatori în Ajunul Crăciunului.
“Pentru că la Bâlea Lac este iarnă adevărată, stratul de zăpadă e generos iar în ultimele nopţi temperaturile au coborât cu mult sub zero grade Celsius, responsabilii Proiectului de Marketing Turistic
—
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, valorile termice se vor situa în jurul mediilor climatologice ale datei. Cerul va fi noros în sud-vestul, sudul şi estul ţãrii, temporar cu precipitaţii slabe, predominant sub formã de ploaie în Oltenia, local în Banat şi izolat în Muntenia şi Dobrogea, dar pe arii restrânse mixte posibil şi în Moldova, unde vor fi condiţii de polei.
La munte, pe alocuri se vor semnala ninsori slabe şi lapoviţã. În celelalte regiuni cerul va fi variabil, local cu ceaţã, mai ales dimineaţa. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului şi pe alocuri în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
Temperaturile maxime se vor încadra între 1 şi 10 grade.
La București, vremea se va menţine închisã şi doar trecãtor vor fi posibile ploi slabe sau burniţã. Vântul va sufla moderat, temporar cu uşoare intensificãri, cu viteze la rafalã în jurul a 40 km/h. Temperatura maximã va fi de 4…6 grade.
