Greu de aproape 50 de kilograme, un bolovan a căzut marți, aparent din senin, peste o casă din orașul Hunedoara, avariind acoperișul acesteia și o cameră. La momentul respectiv, în imobil se aflau o femeie și doi copii, dar n-au fost răniți.
Primele verificări au indicat că bolovanul nu prezintă risc radiologic.
La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri al Inspectoratului hunedorean pentru Situații de Urgență.
Un al doilea bolovan a fost găsit, mai apoi, într-o curte din Hunedoara.
Deocamdată, autorităţile nu au vreo explicaţie despre provenienţa pietrelor.
Ambele au fost transportate la un laborator din Petroșani pentru analize suplimentare.
—
Se fac verificări după falsa alertă de accident aviatic din județul Bacău.
Echipe de ajutor au fost mobilizate, luni seară, în zona localității Buhoci, de unde a provenit un semnal SOS automat, recepționat de ROMATSA.
În teren, nu s-a găsit nimic la locul coordonatelor respective.
Autoritățile cred că semnalul de alertă respectiv a fost emis de un echipament de geolocație, folosit frecvent în sporturile extreme.
—
“Curăţenia de primăvară nu se face prin arderea necontrolată a resturilor vegetale”, avertizează Ministerul Internelor. “Riscaţi să vă daţi foc gospodăriilor şi să puneţi în primejdie viaţa oamenilor!”, adaugă instituția într-un mesaj transmis în contextul înmulțirii incendiilor de vegetație uscată.
În ultima săptămână, au fost raportate peste 4.000 de astfel de situații, iar două persoane au murit.
Potrivit unui bilanț provizoriu, 41.000 de hectare de teren au fost afectate, iar 1.400 de hectare de păduri sunt distruse.
—
Direcţia Hidrografică Maritimă a recomandat tuturor navelor care navighează către şi dinspre porturile româneşti de la Marea Neagră (Mangalia, Constanţa, Midia și Sulina) să urmeze anumite rute și să păstreze distanța între ele, de cel puțin 2 mile marine, pentru a reduce riscurile cauzate de prezenţa unor eventuale mine marine.
Forţele Navale Române anunţă că au sporit misiunile de supraveghere a spaţiului maritim.
Săptămâna aceasta, o mină marină ucraineană care plutea în derivă a fost neutralizată în larg, la aproape 70 de kilometri de Capul Midia.
—
După anunțul primelor progrese în negocierile pentru pacea dintre Ucraina și Rusia invadatoare, bursele internaționale au înregistrat creșteri. Prețurile la petrol, grâu și porumb au consemnat scăderi.
În ultimele săptămâni, războiul ajuns în a 35-a zi, a determinat degradarea indicatorilor pe piețele financiare.
La runda de discuții de marți de la Istanbul, Ucraina a acceptat un statut de neutralitate militară și a propus ca mai multe țări, precum Statele Unite ale Americii, Canada, China, dar Marea Britanie, Franța, Germania și Israelul, să devină garanți ai securității.
Peste 3,9 milioane de ucraineni au fugit din calea armelor. Refugiaţii sunt epuziaţi şi se simt “fără speranţă”, susține Crucea Roşie.
Pentru a facilita tratativele și “creșterea încrederii”, armata rusă a anunțat că își va reduce operațiunile în zona capitalei Kievului şi a centrului regional Cernihiv, la nord de capitala ucraineană.
Negociatorul Moscovei consideră că drumul va fi lung până la un acord de pace. Potrivit lui Vladimir Medinski, deescaladarea acţiunilor militare va fi treptată şi nu înseamnă o încetare imediată a focului.
Marți, cel puţin 12 persoane au fost ucise şi alte 30 au rănite într-un atac cu rachetă al rușilor asupra clădirii administraţiei regionale din Mikolaiv, oraș din sud-vestul Ucrainei.
Echipe de salvare căutau, marți seară, eventuali supraviețuitori pe sub dărâmături. Racheta a demolat jumătate din clădire.
Ucrainenii au reușit să evacueze câteva sute de civili din zone asediate, în ciuda îngrijorărilor legate de securitatea coridoarelor umanitare.
Bombardamentele au continuat la Mariupol. Şeful misiunii ONU din Ucraina se teme că “ar putea fi mii de morţi, victime civile”, în acest oraș.
Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară catastrofală, președintele rus a cerut ca forțele ucrainene, pe care le numește “naționaliste”, să capituleze. Portul de la Marea Azov este asediat de la începutul războiului, determinând lupte de gherilă urbană.
Vladimir Putin a discutat la telefon cu omologul francez Emmanuel Macron.
Americanii privesc cu scepticism “seriozitatea” rușilor în a pune capăt războiului.
Prin vocea șefului diplomației Antony Blinken, SUA au solicitat ca Moscova să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean.
Conform Pentagonului, rușii doar își repoziționează forțele în prezent.
Într-o convorbire telefonică a președintelui american Joe Biden şi liderii europeni, aceștia şi-au reafirmat hotărârea de a continua să pună presiune împotriva Rusiei pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi de a continua să ofere Ucrainei asistenţă militară pentru a se apăra, a anunţat Casa Albă.
Ministerul britanic al Apărării susține că mercenari ruşi din grupul Wagner sunt desfăşuraţi în estul Ucrainei. Londra estimează că peste o mie de luptători ai grupării paramilitare ar putea fi mobilizați să lupte.
Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko şi-a alcătuit propriul batalion militar cu veterani în Donbass, pe care i-a înarmat cu muniție din fabricile pe care le deține.
Victimă a unei otrăviri când a fost lider la Kiev, proeuropeanul Petro Poroşenko se declară convins că armata ucraineană poate obține victoria dacă primeşte arme din Occident, un gest care le-ar asigura securitatea în fața amenințării ruse.
Grănicerul de pe Insula Șerpilor care a devenit celebru după ce a înjurat o nava de război rusească a revenit acasă, în regiunea Cherkasy, fiind eliberat din captivitate. Pentru curajul de care a dat dovadă, Roman Gribov a fost decorat.
Tânărul a mulțumit poporului ucrainean pentru sprijinul acordat armatei.
“Împreună vom învinge! Glorie Ucrainei!”, a spus Roman Gribov în timpul ceremoniei în care a primit o medalie.
Insula Șerpilor se află acum sub controlul rușilor.
După izbucnirea invaziei ruse, peste 4.300 de ucraineni au solicitat azil în România, beneficiind de toate drepturile prevăzute de lege. La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare este de aproape 90%.
Fluxul foarte mare de refugiați intrați în țară dinspre Ucraina a determinat Ministerul de Interne să apeleze la polițiștii și militarii rezerviști sau pensionari, din cauza deficitului de personal, susține Sindicatul Europol.
Informația apare într-un document publicat pe site-ul Europol, decizia fiind luată pe 18 martie 2022, la nivelul Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul MAI, în contextul în care este de așteptat ca o bună parte din cetățenii ucrainieni care au fugit din calea războiului să se stabilească ”temporar pe teritoriul țării noastre”
—
Un polițist anti-mafia din Vâlcea a fost reținut pentru luare de mită. Agentul a fost prins în flagrant pe când primea bani de la un hacker cercetat pentru fraudă informatică.
—
5 indivizi sunt bănuiți că au furat 390 de metri de şină de cale ferată, bucățile respective fiind scoase din uz în urma lucrărilor care se fac la infrastructura feroviară între două stații din judeţul Hunedoara. Cântărind peste 23 de tone, șinele sustrase au fost găsite la sediul unei societăţi comerciale.
—
Mai mulți saci cu deşeuri medicale de la o farmacie au fost descoperiţi pe un bulevard din Sectorul bucureștean 4. Primăria a sesizat Colegiul Farmaciştilor şi Protecția Consumatorilor. Deșeurile au fost predate unui centru specializat pentru neutralizare.
—
Comisarii Protecției Consumatorilor au controlat, marți, cele mai mari 3 parcuri ale Capitalei, anume Herăstrău, Cişmigiu şi Tineretului.
Aflate în administrarea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, 15 locuri de joacă, două terenuri de baschet și un tobogan gonflabil au fost închise.
Principalele nereguli constatate se numără aparate de joacă cu porţiuni deteriorate sau ruginite, şuruburi ieşite în relief și lipsa unor bare de protecţie.
Verificările ANPC în parcuri vor continua în zilele următoare.
—
Surse politice susțin că, în cadrul coaliției de guvernarea, social-democrații propun o schemă de decontare a preţului final al carburanţilor pentru firmele care efectuează transport rutier. Condiţia va fi ca alimentarea cu să fie făcută la pompe pe teritoriul României.
—
Ministerul Sănătăţii intenţionează să majoreze suma alocată hranei pacienţilor spitalizați, de la 11 la 20 de lei pe zi.
Recent, doctorița Beatrice Mahler, care conduce spitalul pentru boli de plămâni din Capitală, reclamase că din acești bani trebuie asigurate 3 mese pe zi, iar meniul este, de aceea, sărăcăcios și lipsit de vitamine.
—
Pastilele cu iodură de potasiu au ajuns la toate direcţiile de Sănătate Publică din țară. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a amintit că aceste comprimate se administrează de persoanele tinere, de până în 40 de ani, doar în caz de incident nuclear, iar nivelul radiațiilor crește. Pentru persoanele care iau tratamentul preventiv există risc de hiper-tiroidie, atrăgând complicații cardiovasculare.
—
Bilanțul epidemiologic s-a menținut, marți, peste pragul a 4.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Mai mult de o mie de cazuri au fost depistate în București. Alte 45 de decese au fost asociate Covid în România. Nu mai sunt copii spitalizați la Terapie Intensivă.
—
Poliţia britanică a anunțat amenzi în scandalul petrecerilor de la Guvern din Londra în timpul carantinei. Premierul Boris Johnson, care este protagonist în scandal, şi-ar putea vedea ameninţat fotoliul din Downing Street 10.
—
“Se deschide o epocă nouă pentru industria noastră de apărare”, spune ministrul de resort. Potrivit lui Vasile Dîncu, România va realiza subansamble, drone, minisubmarine și va avea centre de mentenanţă pentru avioanele de luptă F16.
—
Compania germană Siemens Energy plănuiește să investească în România, anunţă ministrul Energiei. Virgil Popescu spune că investiția ar urma să creeze 1.200 de noi locuri de muncă.
—
Uniunea Salvați România a sesizat, la Curtea Constituţională, legea care permite construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate. În replică, PSD susține că “inconştienţa USR” sporește dependenţa energetică a României faţă de Rusia.
La rândul lor, mai multe organizații neguvernamentale au depus plângere la Avocatul Poporului.
—
Opoziția a depus o moţiune împotriva ministrului Culturii. USR cere demisia social-democratului Lucian Romaşcanu pentru că nu l-a demis pe Mircea Rusu de la conducerea Teatrului Național București. În timpul unei conferințe găzduite de instituția culturală, în weekend, spectatorii au primit o publicație de propagandă naționalistă.
Programată inițial pentru miercuri, dezbaterea moțiunii se amână. Conducerea Camerei Deputaţilor a constatat o “eroare tehnică” privind numărul semnăturilor de pe document.
—
Fostul premier Viorica Dăncilă a anunțat că a demisionat din Partidul Social Democrat, în care a activat timp de 26 de ani. Viorica Dăncilă a fost considerată marioneta politică a fostului liderul PSD Liviu Dragnea, aceasta trecând în umbră după ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis.
—
Cel puţin cinci israelieni au fost uciși de un palestian care a deschis focul din mașină, marți, într-un orășel ultraortodox de la periferia metropolei Tel Aviv. Poliţia a precizat că l-a lichidat pe agresor.
Autoritatea palestiniană și administrația de la Washington au condamnat atacul.
În ultima săptămână, statul evreu a fost scena a 3 atacuri.
—
În Republica Moldova, procurorii anticorupție au descins la locuința fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate.
Vasile Botnari este suspectat de îmbogățire ilicită, întrucât nu își poate justifica averea din salariul de bugetar.
După ce a fost aleasă în funcția de președinte, Maia Sandu a făcut o prioritate absolută din lupta anticorupție.
Anul trecut, în arest preventiv a ajuns și procurorul general al Republicii Moldova. Alexandr Stoian’oglo a demisionat apoi și a depus plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
—
Proiectul Blockchain Ronin a anunțat că hackerii au furat criptomonede în valoare de aproape 615 milioane de dolari din sistemele sale, în ceea ce ar fi unul dintre cele mai mari jafuri de pe această piață înregistrat vreodată.
Ronin este folosit pentru a alimenta popularul joc online Axie Infinity, care foloseşte token-uri, şi este cea mai mare colecţie de NFT după volumul de vânzări din toate timpurile.
—
Preşedintele american Joe Biden a promulgat, marţi, Emmett Till Antilynching Act, legea prin care linşajul devine un delict federal pe tot cuprinsul SUA. Documentul prevede pedepse de până la 30 de ani pentru această infracțiune.
“Linşajul a fost teroare pură”, a declarat liderul de la Casa Albă, amintind de executarea în public unor persoane, în mare parte de culoare, cel mai adesea în faţa unor mulţimi de albi care aplaudau.
—
Academia Americană de Film analizează eventuale sancțiuni împotriva actorului Will Smith, inclusiv retragerea trofeului Oscar. Membrii forului consideră necesară sancționarea comportamentului agresiv al acestuia.
Pentru o glumă nepotrivită făcută la adresa soției sale, Will Smith a urcat pe scena galei și l-a pocnit pe comicul Chris Rock.
În timpul discursului de mulţumire pentru Oscarul obținut cu rolul din “King Richard”, Will Smith a cerut iertare Academiei.
Mai apoi, într-un mesaj online, i-a prezentat scuze și lui Chris Rock, admițând că a “întrecut măsura”.
—
Naționala de fotbal a României a remizat pe terenul selecționatei israeliene, marți seară, scor 2-2.
În amicalul de la Netanya, tricolorii au condus cu 2-0, dar în a doua repriză adversarii au fost mai ofensivi și au egalat.
Selecționerul Edward Iordănescu rămâne, deocamdată, fără victorie pe banca tricolorilor și consideră “lipsit de bun simț” să fie criticat, după cum s-a exprimat aseară în conferința de presă.
România va disputa, în iunie, prime 4 jocuri oficiale din Liga Națiunilor.
—
Portugalia şi-a asigurat biletul pentru Cupa Mondială din Qatar. O dublă a lui Bruno Fernandes a adus victoria lusitanilor, scor 2-0, în faţa Macedoniei de Nord, la Porto, pe Estadio do Dragao.
Portughezii bifează a şasea participare consecutivă la turneul final al Cupei Mondiale.
În schimb, Mohamed Salah a ratat o lovitură de pedeapsă în meciul împotriva Senegalului, iar reprezentativa Egiptului a irosit şansa calificării la Mondial, scor 1-3.
—
Calificată în sferturile turneului de la Miami, după o victorie împotriva americancei Cori Gauff, Iga Swiatek (2 WTA) a obţinut a 14-a sa victorie consecutivă, toate la turnee de categoria WTA 1.000. Poloneza a triumfat anul acesta la Doha şi Indian Wells.
La Miami, pentru un loc în semifinale, Iga Swiatek se duelează, joi, cu jucătoarea cehă Petra Kvitova (32 WTA), care a trecut de rusoaica Veronika Kudermetova, scor 7-6(5), 6-4.
—
Semimaratonul și Maratonul București revin la datele tradiționale, în mai și octombrie. Organizatorii au anunțat că, din rațiuni de siguranță sanitară, vor limita prezența la 10.000 de alergători.
—
Vremea va fi caldă, local chiar deosebit de caldă pentru această dată în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil în est, sud-est şi parțial în centru, dar se va înnora spre sfârşitul zilei în celelalte regiuni, unde izolat vor fi ploi. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la altitudini mari, cu rafale de peste 60…70 km/h, iar pe areale mai mici şi în nord-vest, centru şi sud-est, cu viteze în general de 45…55 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra, în marea lor majoritate, între 15 şi 25 de grade.
La București, vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat.
În zonele de munte, vremea se va menține deosebit de caldă pentru sfârşitul lunii martie. Cerul va fi variabil, cu înnorări îndeosebi în a doua parte a zilei şi noaptea. Temporar va ploua în general slab, pe alocuri în masivele vestice şi izolat în restul zonei montane, iar pe crestele montane foarte înalte se vor semnala şi precipitații mixte. Vântul va avea intensificări, în prima parte a intervalului cu viteze mai mari în Munții Apuseni şi în nordul Carpaților Orientali, iar apoi în special pe crestele Carpaților Meridionali. Valorile termice vor fi comparabile cu cele din intervalul anterior.
