Pompierii prahoveni au supravegheat, peste noapte, hala. Flăcările au atins și 10 metri înălțime. Materialele combustibile din interiorul halei erau depozitate pe platforme. Există suspiciunea că un bărbat a dat foc depozitulului. La faţa locului, a fost găsită o bicicletă ceea a susținut ipoteza ideea unei sinucideri. Norul de fum degajat de incendiul de la Brazi a ajuns până deasupra Capitalei. Comisarii Gărzii de Mediu susțin că nu au fost depășite, totuși, limitele acceptabile de poluare.
Ministerul Mediului a cerut un raport în acest caz. Societatea a mai fost verificată și amendată de mai multe ori în trecut. Consiliul Judeţean Prahova a încercat închiderea incineratorului de la Brazi, invocând ”gravele incidente de mediu pe care le-a generat în ultimii ani, punând în pericol sănătatea oamenilor din una dintre cele mai mari aglomerări urbane din ţară”. Pe rolul instanţelor se află cinci procese împotriva Eco Burn.
—
Inspectorii feroviari anchetează cazul trenului CFR rămas fără frâne, cu 100 de călători la bord, pe ruta Bucureşti-Craiova. Garnitura s-a defectat în apropiere de gara argeșeană Golești. Panicat, controlorul ar fi căutat frâna de siguranță. Pentru că nu știa unde este aceasta, el a întrebat călătorii. O altă garnitură, care staţiona pe linie, a fost mutată la timp pentru evitarea unui impact. La rândul lor, polițiștii au deschis un dosar penal în acest caz.
—
Ministrul de Interne a cerut controale la toate firmele care vând explozibili. Ordinul lui Lucian Bode urmează asasinării unui afacerist din Arad. Ioan Crișan a murit după ce mașina sa a sărit în aer în parcarea unui supermarket.
—
Ajuns în Parlament pe listele AUR, deputatul Mihai Ioan Lasca a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care a fost judecat pentru agresiune. Victimă a fost partenerul fostei sale iubite, pe care parlamentarul l-a bătut în vara anului 2019, după ce l-a blocat în trafic.
—
Carabinierii italieni l-au capturat pe Lucian Boncu, liderul de clan interlop dat în urmărire pentru că a comandat asasinarea jurnalistului timișorean Dragoș Boța. Fugarul a reușit să iasă din țară înainte ca procurorii să îl rețină în dosar. Împreună cu el, arestat a fost și Sorin Udrea, un alt infractor căutat din 2016.
—
Edilul general al Capitalei promite că, imediat ce se încetează ploile, în oraș va începe aplicarea tratamentelor împotriva țânțarilor. Apoi, pe măsura ce spațiile verzi sunt tunse, va începe și stârpirea căpușelor, susține Nicușor Dan.
—
După modelul fostei administrații conduse de Gabriela Firea, Nicușor Dan dă vina pe producătorul de agent termic ELCEN pentru lipsa apei calde în unele cartiere. Primarul acuză societatea că a băgat în revizie două centrale în același timp. Municipalitatea a propus Ministerului Energiei să preia în administrare ELCEN pentru a evita, pe viitor, asemenea sincope.
—
Vicepremierul Kelemen Hunor spune că, în problema deşeurilor aruncate la întâmplare în natură, este nevoie de o schimbare de mentalitate, pentru că nu este posibilă supravegherea fiecărui cetăţean. Oficialul guvernamental i-a cerut ministrului Mediului, Tanczos Barna, să fie neîndurător cu cei care încalcă legea în domeniu.
—
Guvernanții promit că fondurile și împrumuturile ce ar urma să fie accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi folosite doar pentru investiții. Documentul a fost trimis săptămâna aceasta, la Bruxelles, pentru evaluare și aprobare. Transporturile (7,6 miliarde de euro), Educația (3,6 miliarde) și Sănătatea (2,4 miliarde) vor fi principalele domenii beneficare în următorii 5 ani. Strategia executivului de la București include construirea de autostrăzi, spitale, și sute de școli și creșe. Premierul Florin Cîțu susține că nu va fi neglijată vreo regiunii a țării, banii urmând să ajungă, în mod echitabil, către toate autoritățile locale. Din cele 29 de miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană, 14 miliarde sunt granturi, care nu trebuie înapoiate. În schimb, împrumuturile cu dobândă mică de la Comisia Europeană vor trebui restituite până în 2050.
Contestat de opoziția social-democrată, care amenință guvernul cu o moțiune de cenzură, planul de redresare și reziliență presupune și reforme. Spre exemplu, pensiile vor fi indexate după o “formulă fixă, predictibilă și legată de creșterea economică”, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Pensiile mici vor fi favorizate la creștere, iar pensionările anticipate vor fi descurajate.
Persoanele dornice vor putea rămâne în câmpul muncii și după vârsta de pensionare. Salariile bugetarilor nu vor fi înghețate, dar nici nu vor crește mai mult decât permite economia. Până în 2026, leafa minimă ar urma să ajungă la 3.000 de lei în România.
Unii analiști economici sunt sceptici că PNRR va ajuta, totuși, România să reducă din decalajele față de statele din vestul Europei. Într-un moment de sinceritate, ministrul Cristian Ghinea a admis că nu a apucat să citească tot planul de redresare, care se întinde pe mai mult de două mii de pagini.
“Sărăcirea românilor şi scăderea nivelului lor de trai, sub forma aşa-ziselor ”reforme” sunt singurele certitudini din planul pe care Guvernul de dreapta l-a trimis la Bruxelles”, a scris liderul PSD, Marcel Ciolacu, miercuri, într-o postare pe Facebook.
—
Comisia Europeană recomandă României să reducă deficitul bugetar până, cel mai târziu, în 2024. Criza sanitară a suspendat regulile de disciplină financiară. România a fost singura țară din Uniune care a intrat în pandemie cu un deficit mai mare de limita stabilită la nivel comunitar, de aproape 3% din Produsul Intern Brut. Executivul comunitar a acceptat o scădere în trepte a deficitelor.
—
România a devenit prima ţară din blocul comunitar care a început vaccinarea copiilor cu vârste peste 12 ani. Șeful campaniei naționale, Valentin Gheorghiță, a explicat că strategiile de imunizare diferă de la o țară la alta. Peste 3.000 de adolescenți figurează deja în platforma online, înscriși fiind de părinții lor, al căror consimțământ este obligatoriu. Imunizările se fac doar cu serul Pfizer, autorizat în acest sens de Agenția Europeană a Medicamentului. La București, vaccinările se fac în Parcul Lumea Copiilor.
La restul categoriilor de vârstă, alte 55.000 de doze anti-Covid au fost administrate miercuri.
În vama Nădlac II, s-a deschis primul centru mobil de vaccinare anti-Covid pentru românii care vin în ţară din străinătate. Imunizările se fac cu serul Johnson & Johnson (în doză unică), fără programare prealabilă. Punctele terestre de trecere a frontierei din județul Arad sunt cele mai tranzitate ale României.
Autoritățile sanitare au comunicat 160 de noi infecții, la mai puțin de 17.000 de teste efectuate. Alte 60 de decese au fost asociate Covid, dintre care jumătate sunt unele raportate cu mare întârziere. Numărul pacienților internați la Terapie Intensivă a scăzut sub pragul de 400.
—
Grecia va începe să vaccineze, joi, migranţii din taberele din insulele Lesbos, Samos şi Chios. Imunizările se vor face cu serul Johnson&Johnson, administrat într-o singură doză. Ministerul Migraţiilor de la Atena a transmis că doar 15% dintre solicitanţii de azil şi-au exprimat până acum interesul de a se vaccina. Taberele de migranți din nordul Mării Egee găzduiesc peste 9.000 de persoane, potrivit Înaltului Comisariat pentru refugiaţi al ONU. Condiţiile de viaţă şi lipsa de igienă sunt criticate cu regularitate de apărătorii drepturilor omului.
—
Miniștrii Sănătății din G7 – grupul celor mai puternice economii ale lumii – se reunesc, joi, în orașul englez Oxford. Tema pandemiei va domina summitul. În ajun, oamenii de știință au reluat apelul pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare și a celor sărace, care duc lipsă de vaccinuri. În lipsa unei soluții care să asigure echitate, criza mondială de coronavirus nu va putea fi controlată, noile mutații fiind principalul motiv de îngrijorare.
—
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproape 200.000 de persoane au nevoie urgentă de asistenţă sanitară în Fâşia Gaza. Peste 300.000 de infecții cu SARS-CoV-2, dintre care aproape 4.000 au fost fatale, s-au înregistrat în teritoriile palestiniene, în ultimele săptămâni fiind remarcată o creştere numărului îmbolnăvirilor în Gaza.
Loviturile aviației israeliene au ucis peste 250 de persoane în această enclava controlată de militanții Hamas. Printre victime figurează zeci de copii.
Recentele bombardamente asupra Fâșiei Gaza au agitat scena politică israeliană, acestea fiind văzute ca un exercițiu de forță al premierului Benjamin Netanyahu.
Partidele de dreapta şi formaţiunea arabă Raam au acceptat să îl susțină pe Yair Lapid pentru postul de nou premier. Termenul limită pentru o asemenea înțelegere a expirat la miezul nopții. În aceste condiții, Benjamin Netanyahu va pierde, după 12 ani, puterea executivă a statului evreu.
Isaac Herzog este noul președinte al Israelului. Politicianul centrist a obținut cele mai multe voturi exprimate, ieri, în Knesset, legislativul statului evreu. Isaac Herzog va fi învestit peste câteva săptămâni.
—
Comisia Europeană va propune, joi, introducerea aşa-numitelor portofele digitale, care vor oferi acces la o gamă largă de servicii pentru cei 450 de milioane de locuitori din blocul comunitar. Aceste acte de identitate digitale vor permite stocarea datelor personale şi a unor documente oficiale, precum diplome de studii, permise auto sau reţete medicale. La momentul actual, mai multe state europene oferă le oferă cetățenilor acte de identitate în format digital.
—
În scandalul spionajului între aliaţi, Danemarca susţine că are “un bun dialog” cu Franţa şi Germania, nefiind necesară o “reparare” a relaţiilor. O anchetă jurnalistică a dezvăluit că serviciile secrete americane au monitorizat comunicații ale unor lideri europeni, între care cancelarul german Angela Merkel, conectându-se la cablurile submarine ale Danemarcei. Săptămâna aceasta, Parisul, Berlinul şi alte capitale europene au somat Copenhaga și Washingtonul să ofere explicații. În august anul trecut, mai mulţi responsabili serviciilor daneze de infomații au fost destituiţi, iar unele surse spun că destituirea acestora are legătură cu actualul scandal.
—
România a fost pierdut amicalul de fotbal disputat, miercuri seară, la Ploiești, cu Georgia. Gruzinii s-au impus cu 2-1. Răzvan Marin a ratat un penalty, iar Florin Tănase a fost eliminat pentru un fault la un adversar. “A devenit o obişnuinţă să pierdem. În noiembrie, poate va veni alticineva…”, a declarat selecționerul Mirel Rădoi. Mai puțin de 3.000 de suporteri au asistat la partidă. Duminică, naţionala tricoloră va mai disputa un meci-test, cu Anglia, la Middlesbrough.
—
CS Mioveni a promovat în Liga 1 de fotbal după ce a învins pe FC Hermannstadt cu scorul de 2-1 (0-1), miercuri seara, la Mediaş, în manşa a doua a barajului pentru menţinerea/promovarea în eşalonul de elită. Joi, de la ora 20 și 30 de minute, se va disputa ultimul meci din baraj, între FC Voluntari și Dunărea Călărași. În prima manșă, ilfovenii s-au impus cu 2-1.
—
Mihaela Buzărnescu (174 WTA) a fost învinsă de americanca Serena Williams (8 WTA), cu 6-3, 5-7, 6-1, miercuri seara, la Paris, în runda secundă a turneului de la Roland Garros. La prima lor confruntare directă, românca a reuşit să îi ia un set fostei campioane. Mihaela Buzărnescu va continua în competiția de dublu, alături de Patricia Ţig. Pe tabloul de simplu, România a rămas cu doar două jucătoare, anume Ana Bogdan şi Sorana Cîrstea, ambele în turul al treilea.
—
Lansată în urmă cu o lună platforma de comunicare a fostului președinte Donald Trump a fost închisă definitiv, au anunțat reprezentanții acestuia. Republicanul fusese interzis pe Facebook și YouTube după ce, pe final de mandat la Casa Albă, și-a îndemnat să meargă la Capitoliu, unde au luat clădirea cu asalt la început de ianuare. 5 persoane au murit în episodul sângeros.
—
Agenția spațială americană pregătește două noi misiuni pe planeta Venus, urmând să studieze atmosfera și geologia acesteia. Proiectele NASA au adunat finanțări de aproape jumătate de miliard de dolari. Precedenta misiune spre Venus datează din 1990.
—
Diverse evenimente vor celebra, pe glob, Ziua mondială a bicicletei. Sărbătoarea este o recunoaștere a unicității, longevității și versatilității acestui mijloc de deplasare, accesibil celor mai mulți dintre noi, prietenos cu mediul înconjurător și cu multiple beneficii pentru sănătate.
—
Vremea se va încălzi uşor joi, dar mai ales dimineaţa se va menţine răcoroasă. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 24 de grade, cu cele mai ridicate valori în vestul Olteniei. În extremitatea de sud-est a ţării, cerul va fi mai mult noros şi va mai ploua, în timp ce, în restul teritoriului cerul va avea înnorări temporare, iar ploi de scurtă durată, posibil însoţite de descărcãri electrice, vor fi pe arii restrânse, în special la munte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare în Moldova, Dobrogea şi estul Munteniei, unde la rafală se vor atinge viteze în general între 45 şi 55 km/h, dar şi la munte, cu precădere la altitudini mari în Carpaţii Orientali şi Meridionali, unde vitezele vor depãşi 70-80 km/h. În primele ore ale zilei, izolat se va semnala ceaţă.
La București, valorile termice vor creşte uşor faţă de intervalul anterior, dar vor caracteriza în continuare o vreme răcoroasă. Cerul va fi temporar noros şi, doar cu totul trecător, vor mai fi condiţii pentru ploi slabe. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 20-21 de grade.
