Cunoscut mai ales pentru hitul său “Gangsta’s Paradise” din 1995, rapperul american Coolio a murit la vârsta de 59 de ani.
Aflat în vizită la un prieten din Los Angeles, artistul a fost găsit inconștient pe podeaua băii din locuință.
Nu este clară cauza decesului. Potrivit managerului Jarez Posey, care citează paramedicii, Coolio ar fi fost răpus de un stop cardiac.
Pe numele său real Artis Leon Ivey Jr, Coolio se afla în turneu cu alte vedete ale muzicii anilor 1990, inclusiv Vanilla Ice și Young MC. Cu doar câteva zile în urmă, cei trei au concertat în Texas.
Recent, hitul “Gangsta’s Paradise” a depășit un miliard de ascultări pe platforma de streaming Spotify. Melodia se aude pe coloana sonoră a filmului “Dangerous Minds”, cu Michelle Pfeiffer în distribuție.
—
Autoritățile statului american Florida sunt în stare de alertă sporită din cauza amenințătorului uragan Ian, care a atins uscatul miercuri.
Însoțită de rafale de vânt de peste 230 de kilometri pe oră, furturna s-ar putea dovedi cea mai periculoasă din ultimul secol.
Uraganul este unul de categorie 4, pe o scară cu 5 trepte de intensitate.
Milioane de persoane au primit ordin să fugă din calea uraganului, care ar putea provoca un dezastru de proporții, deoarece va mătura o zonă foarte locuită şi expusă la inundaţii.
Potrivit Pentagonului, 3.000 de membri ai Gărzii Naţionale au fost mobilizaţi în Florida, iar alţi 1.800 se aflau aseară în drum către statul american.
Până să ajungă în SUA, uraganul Ian a lăsat Cuba fără electricitate.
—
Autoritățile de la București le recomandă românilor să evite călătoriile în Rusia. Cei aflați în această țară sunt sfătuiți să plece cât mai curând sau să nu ajungă prin locurile în care se desfășoară proteste sau alte manifestaţii care pot genera violenţe stradale.
Îndemnuri similare au făcut și alte câteva țări europene, precum Bulgaria, Polonia și Estonia.
În schimb, Ambasada Statelor Unite la Moscova le-a cerut cetăţenilor americani să părăsească ”imediat” Rusia.
În acest moment, opţiunile de a părăsi Rusia sunt ”extrem de limitate” şi cel mai adesea nu sunt disponibile bilete de avion, dacă rezervările nu se fac din timp. Comunicatul aminteşte de mobilizarea militară parţială ordonată de preşedintele Vladimir Putin săptămâna trecută.
”Rusia ar putea refuza să recunoască cetăţenia americană în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, să le interzică accesul la asistenţă consulară americană, să le interzică ieşirea din Rusia şi să-i recruteze pe cei care deţin două paşapoarte”, a avertizat ambasada SUA.
Administrația de la Washington a anunțat că este dispusă să le ofere azil rușilor care fug de mobilizare.
Autorităţile regiunii Osetia de Nord au restricţionat călătoriile rutiere în Georgia vecină, după ce zeci de mii de persoane au fugit peste graniţă pentru a scăpa de campania de recrutare a Kremlinului.
În Donbas, se fac pregătiri pentru celebrarea alipirii la Rusia. Scene pentru evenimente festive sunt amplasate în localități devastate de război, în așteptarea unui răspuns al Kremlinului, care ar putea veni vineri. Gestul se anunță o formalitate, după exemplul anexării Peninsulei Crimeea de acum 8 ani.
Pentru organizarea așa-ziselor referendumuri, separatiștii din estul Ucrainei au invocat dreptul de autodeterminare din Carta Națiunilor Unite.
Bucureștiul s-a alăturat, ieri, cancelariilor lumii care au anunțat că nu vor recunoaşte rezultatele simulacrului de consultare populară din teritoriile ocupate.
“Federaţia Rusă demonstrează încă o dată că acţionează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi contrar responsabilităţilor pe care un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU le are, în calitate de garant al păcii şi securităţii în lume. Acest comportament nu poate fi tolerat de comunitatea internaţională”, a transmis MAE.
În ciuda legăturilor strânse cu Moscova, nici Belgradul nu va recunoaşte rezultatele referendumurilor, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic. Serbia este candidată la aderarea în Uniunea Europeană. Recent, Bruxelles-ul se arăta scandalizat de ideea unor “consultări regulate” pe temă de politică externă între sârbi și ruși.
Recent, China – un alt aliat tradițional al Rusiei – s-a pronunțat pentru “respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor”.
Pe frontul de război, armata ucraineană susține că a obţinut noi câştiguri teritoriale în estul regiunii Doneţk. Un contingent a ridicat steagul naţional în oraşul Novoselivka, iar imaginile din satelit arată vehicule militare ucrainene care se deplasează prin districtul Zelena Dolnya din apropiere.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că războiul se poate încheia doar după ce Kievul va recăpăta controlul în teritoriile ocupate de invadatori.
Pentagonul a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de peste un miliard de dolari, constând în lansatoare de rachete, sisteme antidronă, radare și echipamente de supraveghere.
Organizațiile umanitare care activează la frontierele României cu Ucraina se așteaptă la un nou val de refugiați. De aceea, se impune refacerea stocurilor de ajutoare.
Efortul ONG-urilor în fața actualei crize umanitare a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, miercuri seară, într-un mesaj transmis cu prilejul Galei Societăţii Civile.
Rusia acuză Statele Unite că s-ar afla în spatele exploziilor de pe fundul Mării Baltice, care au avariat gazoductul Nord Stream. Scurgerile de metan de pe luciul apei sunt vizibile din satelit. Unii experți se tem de un dezastru ecologic de proporții.
Moscova a deschis o anchetă pentru “act de terorism internațional” și a cerut o reuniune pe această temă a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Ședința se va desfășura vineri. Washingtonul a catalogat acuzația drept “ridicolă”.
Europenii au invocat un act de sabotaj, dând de înțeles că în spatele acestuia se află Moscova.
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, al 8-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului.
Propunerea, care include interzicerea exporturilor de tehnologii și plafonarea prețurilor pentru petrolul rusesc, trebuie aprobată în unanimitate de șefii diplomațiilor din blocul comunitar.
Tot mai izolată, Rusia a semnat un acord cu Afganistanul pentru furnizarea de combustibil şi cereale. Preţurile pentru materiile prime vor fi mai mici decât cele din piaţă, pentru că Federaţia Rusă i-a oferit o reducere regimului taliban de la Kabul.
—
Modificările aduse în Parlament ordonanței de urgență privind plafonarea prețurilor la energie stârnesc mai multă confuzie, consideră analiștii.
Una dintre prevederi vizează familiile cu trei copii înscriși la școală. Sprijinul putea fi acordat de Ministerul Muncii, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță spune că va fi foarte complicat pentru furnizori să indentifice aceste familii.
În formula adoptată de Senat, vor beneficia de un preţ plafonat atât consumatorii casnici care în urmă cu un au avut un consum mediu lunar mai mic de 300 KWh, dar şi cei care, deşi anul trecut au avut un consum mediu lunar peste acest prag, acum economisesc şi se încadrează în plafoanele stabilite – de până în 255 de KWh.
În opinia lui Dumitru Chisăliță, ecuațiile complicate vor atrage întârzieri în emiterea facturilor.
Potrivit specialistului, cea mai simplă variantă ar fi să se ia în calcul consumul actual din fiecare lună pentru stabilirea prețului plafonat.
Clienții trebuie să învețe să își trimită indexul la timp, este sfatul lui Dumitru Chisăliță. Ordonanța privind plafonarea tarifelor la energie va ajunge pe masa senatorilor, care vor avea ultimul cuvânt.
—
Economia Slovaciei este în pericol de colaps. Premierul Eduard Heger spune că, din cauza prețului la energie, țara sa are nevoie de un sprijin de miliarde de euro de la Bruxelles pentru a supraviețui.
—
Banca Angliei a intervenit pe piaţa de obligaţiuni pentru a tempera panica provocată de planurile guvernului, care plănuiește reduceri istorice de taxe pentru cei cu câştiguri mari şi o creştere importantă a împrumuturilor.
Lira sterlină s-a prăbuşit la un minim în fața dolarului.
Fondul Monetar Internațional a recomandat Londrei să reevalueze reducerile de taxe, pentru că strategia va accentua “inegalităţile”.
—
După momentul echinocțiului de toamnă, autoritățile pariziene au trecut la planul de reducere a consumului de energie electrică.
Monumentele și clădirile publice, inclusiv Turnul Eiffel – simbol al capitalei franceze – nu mai sunt luminate pe timpul nopții.
—
Mafia lemnului se află în vizorul procurorilor de la Investigarea fraudelor economice. Sunt verificate zeci de firme care se ocupă de tăierea, prelucrarea și exportul de masă lemnoasă.
Cheresteaua ar fi ajuns în Iran, Irak și Emiratele Arabe.
Anchetatorii au descins la adrese din București și 16 județe, inclusiv la mai multe ocoale silvice.
Potrivit Poliției Române, două grupări din Suceava ar controla 20 de societăți comerciale, care își desfășoară activitatea în domeniul silvic. Prin intermediul acestor firme, din 2019 și până în prezent ar fi fost efectuate activități ilicite.
Fără acordul pădurarilor, nu se poate fura lemn, insistă activiștii de mediu.
—
Instanța s-a pronunţat definitiv în disputa pentru apartenenţa teritorială a Babelor şi Sfinxului, monumente naturale din Munţii Bucegi.
Conform Curţii de Apel Piteşti, acestea se află pe raza comunei dâmboviţene Moroeni.
Autoritățile prahovene au pierdut procesul care a durat 7 ani.
Șeful Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a salutat victoria.
“Victorie pentru Dâmboviţa! După ani întregi de procese, mă bucur să vă anunţ că Sfinxul şi Babele din Bucegi aparţin judeţului Dâmboviţa! Problema teritorială asupra celor două monumente, care se află pe raza comunei Moroeni, a fost tranşată astăzi fără a mai lăsa loc de interpretări. Disputa dintre judeţul nostru şi Prahova se închide astăzi! Definitiv!”, a scris acesta pe Facebook.
—
Într-un editorital publicat în ziarul Libertatea, jurnalistul Cătălin Tolontan comentează cazul ministrului Educației, care “lansează o modă în cultura lumii” pentru că orice autor își poate ceda sau vinde opera unei persoane, care o semnează și devine noul autor”.
În fața acuzațiilor de plagiat, ministrul Sorin Cîmpeanu a făcut publică o scrisoare a profesorului său.
În respectivul text, Ioan Pleșa susține că i-a permis acestuia să devină autorul unui curs pe care, până atunci, îl semnase el.
Cu alte cuvinte – notează Cătălin Tolontan – “ministrul pretinde că a devenit autor prin donație, un concept inovativ, care deschide perspective noi literaturii, științei și face cunoașterea umană transferabilă în moduri de nebănuit până la această descoperire”.
—
Angajați ai regionalelor de drumuri fac, în această perioadă, anchete de circulație pe drumurile naționale. Pentru completarea unor chestionare, șoferii sunt întrebați despre traseele pe care le efectuează. Astfel de anchete de circulație se fac o dată la 5 ani.
—
Sunt şanse reduse ca podul suspendat peste Dunăre de la Brăila să fie dat în trafic în decembrie 2022, a admis secretarul de stat Irinel Scrioşteanu, care a fost într-o vizită neanunţată pe şantier.
Stadiul lucrărilor nu confirmă promisiunile constructorului, a precizat oficialul din Ministerul Transporturilor.
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai mare lucrare de infrastructură din România postdecembristă.
—
Medicii gălățeni îngrijesc un bărbat grav rănit într-un accident de circulație pe care l-a provocat. Mașina la volanul căreia se afla s-a răsturnat și a rămas suspendată pe gardul unei case.
Trupul pacientului a fost străpuns de o șipcă, fără ca organele interne să îi fie atinse.
—
La o lună de la o încăierare cu bâte, topoare şi cuţite în centrul Capitalei, procurorii au pus sub acuzare 17 suspecți. Membrii celor două grupări rivale sunt acuzați de tulburarea ordinii şi liniştii publice.
—
Poliţiştii de frontieră în Portul Constanţa au descoperit și confiscat căşti audio şi accesorii contrafăcute pentru telefoane. Pe piața neagră, valoarea capturii depășește 2 milioane și jumătate de lei.
—
O avarie produsă la rafinăria Petrobrazi a generat în atmosferă pulberi de culoare albă. Incidentul a fost reclamat de prahovenii care locuiesc în împrejurimi. Avaria s-a produs ca urmare a unei căderi de tensiune, care a dus la oprirea accidentală a funcţionării cazanelor de abur.
—
Pentru aproape 6 din 10 români, siguranţa unui produs alimentar este principalul factor care cântărește în decizia achiziționării. Prețul (48%) și gustul (43%) sunt următoarele două criterii, reiese dintr-un sondaj realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (martie-aprilie 2022).
Cei mai mulţi dintre români au auzit despre aditivii din alimente sau băuturi, toxiinfecţiile cauzate de contaminarea hranei şi despre reziduuri de pesticide în alimente.
—
Hotelierii din stațiunile montane au dat startul rezervărilor de sărbători. În medie, sejururile costă cu 15% mai mult față de anul trecut. Pachetele de Crăciun sunt mai ieftine decât cele de Revelion.
—
Decisă de Parlament, majorarea salariilor primarilor “nu este oportună”, consideră edilul general al Capitalei. Nicușor Dan s-a plâns, în schimb, că directorii din primării au salarii mici comparativ cu cele plătite în mediul privat.
La rândul său, primarul Aradului a anunţat că nu va pune în practică majorări de lefuri, nici pentru el, nici pentru viceprimari. “Este o perioadă în care trebuie să fim mai chibzuiţi cu banul public”, a punctat Călin Bibarț.
—
Organizația Națiunilor a îndemnat regimul iranian să manifeste reținere în fața protestelor de stradă izbucnite după moartea unei tinere, bătută de poliție pentru că nu purta vălul islamic.
Părinţii lui Mahsa Amini au depus plângere împotriva agenților agresori.
Zeci pe persoane au fost ucise în manifestații.
Fiu al fostului şah al Iranului, Reza Pahlavi a salutat ”o revoluţie a femeilor” iraniene şi a îndeamnat comunitatea internaţională să facă mai mult pentru a accelera căderea regimului.
—
În timpul unei vizite la Muzeul de la Auschwitz, actorul american Arnold Schwarzenegger a promis că va lupta împotriva urii şi a discriminării. În vârstă de 75 de ani, starul hollywoodian s-a născut în Austria, fiind fiu al unui ofițer nazist.
Peste un milion de persoane, majoritatea evrei, au murit în camere de gazare sau de foame, de frig şi boli în lagărul de concentrare de la Auschwitz, creat din ordinul lui Adolf Hitler în Polonia ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
—
Lider global în domeniul securității cibernetice, compania românescă Bitdefender va deveni partener al Scuderiei Ferrari în Campionatul Mondial de Formula 1.
Logo-ul firmei va apărea pe căștile piloților și pe mașinile conduse de Charles Leclerc și Carlos Sainz.
—
În Liga Campionilor la handbal masculin, Dinamo Bucureşti a pierdut meciul disputat pe terenul echipei maghiare Telekom Veszprem. Gazdele s-au impus cu 33-30 (15-17).
Ucis în Ungaria în 2009, handbalistul Marian Cozma a fost comemorat în prezenţa tatălui său pe stadion.
Dinamo va juca următorul meci la 5 octombrie, pe teren propriu, cu FC Porto.
—
Sferturile turneului de tenis de la Parma (categorie WTA 250) programează un duel românesc. Ana Bogdan (53 WTA) și Irina Begu (33 WTA) se duelează joi.
Cele două românce se vor înfrunta în premieră în circuitul profesionist.
—
Jucătorul moldovean de tenis Radu Albot (91 ATP) s-a calificat miercuri în sferturile de finală ale turneului de la Seul, după ce l-a eliminat în optimi pe americanul Steve Johnson (117 ATP), scor 7-6 (7/3), 7-6 (7/3).
Basarabeanul va juca în runda următoare împotriva canadianului Denis Shapovalov (24 ATP), unul dintre favoriții competiției.
—
CFR Cluj l-a transferat pe Adrian Păun în campionatul israelian de fotbal.
Mijlocașul va evolua la Hapoel Beer Sheva.
Adrian Păun juca la CFR Cluj din 2008. În sezonul precedent, fotbalistul a disputat 50 de meciuri și a marcat un gol.
—
În weekend, Maria Sole Ferrieri Caputi va deveni întâia femeie care va arbitra un meci din Serie A, prima ligă a campionatului italian de fotbal.
În vârstă de 32 de ani, tânăra a fost delegată să conducă partida dintre Sassuolo și Salernnitana, programată duminică.
Presa italiană a salutat această premieră istorică.
—
Un festival al baloanelor cu aer cald ia startul, astăzi, lângă orașul covăsnean Târgu Secuiesc, la Băile Fortyogo.
Evenimentul (X Balloon Fest) este organizat cu sprijinul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna.
Potrivit organizatorilor, 12 baloane multicolore vor oferi publicului zboruri ancorate.
—
Vremea va fi caldă pentru această dată în cea mai mare parte a țării, chiar deosebit de caldă în sud-est. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate mai ales în a doua parte a zilei, când vor fi averse și descărcări electrice, în Maramureș și Crișana, local în Banat, Transilvania, precum și în zonele de munte, iar pe arii mai restrânse și în celelalte regiuni. Izolat va cădea grindină, iar cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp. Vântul va prezenta intensificări la munte, în special la altitudini mari, unde rafalele vor atinge 60…80 km/h, temporar și în vestul și estul teritoriului, iar de scurtă durată și asociat averselor. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 grade în Maramureș și 30 de grade, izolat în Muntenia și partea continentală a Dobrogei.
La București, vremea va fi predominant frumoasă și mult mai caldă decât în mod obișnuit la sfârșitul lunii septembrie. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade.
În zonele de munte, vremea se va încălzi. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales în a doua parte a zilei și la începutul nopții, când local se vor semnala averse și descărcări electrice. Izolat cantitățile de apă vor depăși 25…35 l/mp și vor fi condiții de grindină. Vântul va avea intensificări, cu viteze mai mari în zona înaltă, unde rafalele vor atinge 60…80 km/h.
Pe litoral, vremea va fi în continuare mai caldă decât în mod obișnuit. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 și 26 de grade, iar cele minime între 17 și 19 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare ziua. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 15 și 18 grade.
