—
Senatorii au adus câteva modificări, marți, ordonanței care plafonează tarifele la electricitate.
Facturile ar urma să fie calculate pe baza consumului lunar real, nu raportat la cel de acum un an. Pragul lunar al plafonării rămâne la 300 Kw/oră.
Familiile cu cel puțin 3 copii înscriși la școală și persoanele a căror viață depinde de dispozitive medicale electrice, precum ventilatoarele, vor beneficia de cel mai redus tarif.
Pe lângă sprijinul acordat consumatorilor casnici, lista beneficiarilor de plafonare a tarifelor va fi extinsă la întreprinderi mici și mijlocii, societăți de transport în comun, firme din industria alimentară, biserici, spitale și farmacii.
Deputații vor avea ultimul cuvânt.
Opoziția politică susține că statul este “cel mai deștept băiat” din energie, care profită de pe urma actualei situații.
Protecția Consumatorului propune ca furnizorii de electricitate să fie obligați să își informeze clienții despre importanța transmiterii indexului și despre zilele în care trimit cititorii de contor în teren.
—
Parlamentul a dat undă verde legii care majorează, din noiembrie, salariile pentru primari, viceprimari și șefii de consilii județene.
În forma sa inițială, proiectul includea creșteri și pentru parlamentari, dar senatorii și deputații au renunțat până la urmă la această prevedere.
Din opoziție, Uniunea Salvați România a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională.
Dezbaterile de ieri din Parlament s-au desfășurat într-o atmosferă de maidan, cu injurii din toate părțile.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor a lansat acuzații la adresa aleșilor puterii. La un moment dat, George Simion a stins lumina în încăpere.
Recent, șeful statului spunea că este de acord cu creşterea salariilor şi a pensiilor, dar atât cât permite bugetul. Klaus Iohannis nu considera “deloc normal” ca demnitarii să fie primii care beneficiază de majorări.
—
Camera Deputaţilor a adoptat a doua dintre Legile Justiţiei, cea care vizează organizarea judiciară.
Întrucât toate amendamentele sale au fost respinse, Opoziția a calificat votul drept “o ruşine”.
Prin vocea fostului ministru Stelian Ion, Uniunea Salvați România susține că Puterea a votat pentru “oligarhizarea Justiţiei”, întrucât legea nu susţine lupta anticorupţie.
USR a propus, în zadar, ca aleșii să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, un for alcătuit din experți în drept constituțional.
Președintele Klaus Iohannis a transmis că noile legi ale Justiției trebuie să fie unele în acord cu recomandările europene. Senatorii vor avea ultimul cuvânt.
—
Într-un bilanț al celor 20 de ani de activitate, Direcția Anticorupție a precizat că a trimis în judecată peste 15.000 de suspecți.
Pe listă apar 400 de primari, 800 de directori de instituţii publice şi companii naţionale, 60 de membri ai Guvernului (între care doi premieri), 40 de preşedinţi de consilii judeţene, o mie de poliţişti, dar și 160 de procurori şi judecători.
Printre altele, au fost trimişi în judecată 2.300 de inculpaţi pentru fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 300 milioane de euro.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni în valoare de peste 4 miliarde de euro.
15 ani şi 8 luni este cea mai mare pedeapsă aplicată de instanţă într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.
—
Licitaţia prin care au fost achiziţionate 600 de mașini BMW pentru Poliția Română a ajuns în atenția Parchetul European. Europarlamentarul Alin Mituţă a sesizat oficial instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.
Cazul poate fi de competența EPPO, întrucât în contract este inclusă și o cofinanţare de aproximativ 10 milioane de euro din fonduri comunitare, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a decis să cumpere 600 de mașini BMW seria 3 pentru a înlocui Daciile Logan din dotare.
O singură ofertă a fost depusă și acceptată pentru contractul în valoare de 98 de milioane de lei.
Sindicaliștii din Poliție au denunțat o licitație cu dedicație, întrucât furnizorul BMW-urilor este firma deținută de afaceristul Michael Schmidt, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis.
—
Un individ a fost dat în urmărire națională după ce a tâlhărit și violat angajata unei săli de jocuri din Brașov. Atacul a fost comis în plină zi.
—
Judecătorii l-au arestat preventiv pe șeful Secției de Chirurgie de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoare. Doctorul Marian Gașpar a fost prins în flagrant pe când primea o mie de euro de la un pacient pentru a-l opera.
—
Un bucureștean a câștigat, în primă instanță, procesul intentat unui vecin gălăgios. Judecătorii au decis ca pârâtul să îi achite reclamantului daune morale de 10.000 de euro.
În stabilirea verdictului, care poate fi contestat, au cântărit nenumăratele amenzi date în această dispută și mărturiile strânse de la alți vecini. Polițiștii spun că nu au aparate care să dovedească depășirea numărului de decibeli într-un imobile.
—
Autoritățile olandeze au arestat, în apropiere de Rotterdam, un tânăr șofer român care transporta aproape 2 tone de cocaină. Pe piața neagră, valoarea capturii depășește 190 de milioane de euro.
Stupefiantele au fost distruse.
—
Opoziția va depune o moțiune împotriva ministrului Educației. Uniunea Salvați România și Forţa Dreptei invocă noile acuzații de plagiat ce îl vizează pe Sorin Cîmpeanu.
Moțiunea “România educată să fure” ar urma să fie dezbătută și supusă votului săptămâna viitoare.
De cealaltă parte, ministrul Educației a susținut că persoanele care îl acuză de plagiat dau dovadă de habarnism.
Jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit că Sorin Cîmpeanu că a plagiat un curs universitar, însuşindu-și în mod “fraudulos” paternitatea mai multor capitole semnate anterior de alţi autori.
Fost rector al Universității din București, Mircea Dumitru consideră că, dacă nu ești autorul unui studiu sau al unei lucrări, nu ai dreptul să îți arogi acest lcru.
Actuala conducere a instituției de învățământ superior a solicitat “o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni de orice natură, și care să fie realizată de îndată de instituțiile responsabile ale statului”.
—
La Arad, a fost inaugurat primul cămin studenţesc dintr-un total de 30 pe care Guvernul plănuiește să le construiască. Clădirea oferă 110 locuri de cazare. Investiția s-a ridicat la 16 milioane de lei.
—
Traficul rutier este îngreunat, în această perioadă, pe DN2 European 85, în apropiere de Bacău.
Drumarii montează separatoare de sens pe raza a 3 localități, pe o porțiune extrem de periculoasă, unde s-au produs mai multe accidente grave.
—
O nouă sesiune de înscriere în programele guvernamentale Rabla şi Rabla Plus va lua startul vineri. Listele cu producătorii și dealerii autorizați sunt de găsit pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
—
Prețurile polițelor RCA au crescut, în medie, cu 80% în primele șase luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Prima medie anuală costă 1.154 de lei. Gradul de concentrare a pieței se menține ridicat, primii 3 asigurători având aproximativ 71% din piață, potrivit Autorității de Supraveghere Financiară.
—
Litoralul românesc conduce în topul destinaţiilor de care turiştii au fost dezamăgiţi în vară, potrivit unui sondaj realizat de o platformă hotelieră online. În schimb, la polul opus sunt Maramureşul, Bucovina şi Transilvania.
—
Mai multe persoane nevăzătoare au vâslit, în premieră în România, pe lacul Gheorgheni din Cluj-Napoca. Ghidajul a fost realizat de sunetele emise de boxe de pe margine, în cadrul unei acţiuni organizate de Asociaţia Caiac SMile şi primăria clujeană.
—
Primele rezultate ale așa-ziselor referendumuri din estul separatist al Ucrainei arată că majoritatea votanților s-a pronunțat în favoarea alipirii la Rusia.
Denunțare drept “voturi înscenate” de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consultările populare s-au desfășurat sub amenințări și intimidări, printre ruinele războiului.
Liderii separatiști din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – reprezentând o treime din teritoriul ucrainean – au cerut să fie primiți în audiență, săptămâna aceasta, de președintele rus.
Unele surse politice susțin că Vladimir Putin ar putea anunța, vineri, anexarea regiunilor, sub pretextul protejării cetățenilor ruși, care ar fi asupriți de regimul de la Kiev.
Kremlinul plănuiește să unifice Donbasul cu Penisula Crimeea, ocupată ilegal în 2014.
Structura ar urma să fie condusă de Dmitri Rogozin, fost vicepremier al Rusiei.
În așteptarea deznodământului, ucrainenii fug din teritoriile vizate de anexare.
Totodată, continuă exodul rușilor care fug de înrolare. Granița cu Georgia este cea mai aglomerată. Coada de mașini se întinde pe zeci de kilometri, după cum dovedesc imaginile surprinse cu drone.
În Kazakhstan, prețul chiriilor a crescut semnificativ în fața cererii ridicate pentru locuințe.
Mulți dintre rușii care fug de armată sper să obțină azil în Uniunea Europeană.
—
Polonia a inaugurat, marți, gazoductul prin care se va aproviziona din Norvegia, prin Danemarca și Marea Baltică.
“Epoca dominației ruse în domeniul gazelor ia sfârșit”, a spus președintele polonez Andrej Duda.
Conducta are capacitatea de a transporta 10 miliarde de metri cubi pe an.
Din dorința de a-și reduce dependența față de Rusia, Polonia a inaugurat mai multe interconectoare de gaz cu restul țărilor vecine.
În tot acest timp, sunt investigate scurgerile misterioase de gaz rezidual detectate la conducta Nord Stream 1.
Specialiştii scandinavi încearcă să elucideze misterul.
Suedia, Danemarca și Polonia au denunțat un “act de sabotaj” al Rusiie asupra gazoductului, pe motiv că oficialii de la Moscova nu ar dori să își asume sistarea oficială a livrărilor de gaz spre Europa.
Stațiile seismologice din zonă au detectat explozii puternice pe fundul Mării Baltice.
—
Rețeaua de socializare Facebook a dezactivat o reţea uriaşă de propagandă a Rusiei în Europa. Schema folosea peste 60 de site-uri care răspândeau ştiri false.
Unele pagini copiau imaginea unor surse credibile de informație, precum cotidianul britanic The Guardian şi publicația germană Der Spiegel.
Reţeaua de fake-news a fost activă pe tot parcursul verii.
—
Creat de Eisai Co Ltd și Biogen Inc, un tratament experimental pentru Alzheimer a încetinit semnificativ declinul cognitiv și funcțional într-un studiu amplu, la care au luat parte pacienți aflați în stadiile incipiente ale bolii.
Rezultatele reprezintă o victorie în lupta cu această maladie, care până acum a fost marcată de eșecuri.
—
Italianca Samantha Cristoforetti devine, de miercuri, prima femeie europeană care preia comanda Staţiei Spaţiale Internaţionale.
În trecut, astronauta în vârstă de 45 de ani a pilotat avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene italiene.
Comandantul ISS este responsabil pentru performanța și bunăstarea echipajului de pe orbită, menține o comunicare eficientă cu echipele de pe Terra și coordonează răspunsul echipajului în caz de urgență.
—
Șeful Federației Române de Fotbal propune ca Edward Iordănescu să rămână selecționer, chiar dacă acesta nu şi-a atins obiectivul în Liga Naţiunilor.
Cu două victorii în șase meciuri disputate, tricolorii au retrogradat în al treilea eșalon valoric al competiției.
Comitetul Executiv al FRF va supune votului soarta selecționerului.
Răzvan Burleanu este, totuși, optimist în ceea ce priveşte calificarea României la EURO 2024.
—
Spania a acces turneul final al Ligii Naţiunilor la fotbal după o victorie dramatică în Portugalia, scor 1-0.
Cehia a retrogradat în eșalonul secund (Liga B) după ce a fost învinsă de Elveţia cu 2-1.
Serbia a promovat în primul eșalon, după 2-0 cu Norvegia.
Scoţia va juca şi ea în eşalonul de elită al competiţiei (Liga A), după ce a remizat alb cu Ucraina (0-0).
—
Propus de România pentru Oscar, filmul “Imaculat” va fi proiectat la Festivalul Alter-Native, care începe miercuri la Palatul Culturii din Târgu Mureş. Spectatorii vor avea accesul gratuit, în limita locurilor disponibile.
—
Liverpool şi Glasgow sunt cele două oraşe care au rămas în competiţia pentru a găzdui Eurovision în 2023.
În locul Ucrainei – câștigătoarea de anul acesta, dar care este afectată de război – Marea Britanie va organiza concursul pentru prima dată în ultimii 25 de ani.
—
Pompierii timișeni au intervenit, în noaptea de marți spre miercuri, pentru evacuarea apei în zona Gladna, care s-a aflat sub cod portocaliu de inundații.
Hidrologii au avertizat că în regiune sunt iminente creşterile de debite şi vor fi depăşite cotele de pericol.
Mai multe localități au rămas în beznă.
Până la orele prânzului, sunt în vigoare coduri portocaliu și galben de inundații pentru râuri din jumătatea vestică a țării.
—
În regiunile vestice, nord-vestice şi centrale, vremea va fi răcoroasă, înnorările vor fi temporare şi local vor fi averse, posibil însoțite de descărcari electrice. În restul teritoriului, valorile termice vor fi în general mai ridicate decât în mod obişnuit pentru această dată, cerul va fi variabil şi ploile izolate. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe crestele montane, în sud şi în sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 şi 28 de grade. Pe arii restrânse, dimineața, se va forma ceață.
La București, vremea va fi caldă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat după-amiaza şi spre seară. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade. Dimineața, vor fi condiții de ceață.
În zonele montane, înnorările vor fi temporare, mai ales în Munții Apuseni. Local vor fi averse, posibil însoțite de descărcari electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări ziua pe creste. Valorile termice nu vor avea variații semnificative față de ziua anterioară. Pe arii restrânse, pe văi şi în depresiuni, dimineața şi noaptea se va forma ceață.
Pe litoral, vremea se va menține mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime, în uşoară creştere față de intervalul precedent, vor fi cuprinse între 26 şi 28 de grade, iar cele minime vor fi de 17…18 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 15 şi 18 grade.
