Guvernul a dat undă verde, în ședința de joi, unor noi măsuri de relaxare a restricțiilor antiepidemice. De marțea viitoare, din prima zi de vară calendaristică, poate crește de la 500 la 1.000 numărul participanților la evenimentele culturale, fiind incluse doar persoane testate, trecute prin boală sau vaccinate. Spațiile culturale închise vor putea găzdui spectatori în limita a 70% din capacitate. Crește la 85% gradul de ocupare permis pentru spaţiile de cazare de pe litoral. Se vor redeschide piscinele interioare, în limita a 70% din capacitate. De asemenea, se pot organiza nunţi şi botezuri cu cel mult 50 de persoane în spaţiile închise şi 70 în cele deschise. Numărul poate fi mai mare doar dacă toate persoanele prezente sunt vaccinate. Nu în ultimul rând, persoanele vaccinate nu vor mai fi obligate să poarte mască în spațiile de birouri în care nu lucrează mai mult de cinci angajați.
—
Bilanțul crizei sanitare de coronavirus a consemnat scăderi pe linie. Puțin peste 300 de noi infecții au fost raportate, la peste 31.000 de teste efectuate. Alte 39 de decese au fost asociate Covid. Sunt din ce în ce mai puțini pacienți infectați cu SARS-CoV-2 în spitale, anume 2.800, dintre care 485 se află în secțiile de Terapie Intensivă. Rata de infectare continuă să scadă atât în Capitală (0,5 cazuri la mia de locuitori), cât și la nivel național (0,45).
—
Între timp, Executivul a lansat și o nouă campanie de informare despre vaccinarea anti-Covid, axată pe modalitățile prin care ne putem întoarce la normalitatea de care am fost privați în ultimul an. Spoturile au o abordare personală în încercarea de a-i convinge pe cei nehotărâți.
Ritmul vaccinării anti-Covid se menține scăzut, mult sub planificarea autorităților. S-au făcut 63.000 de noi imunizări, însă doar 24 de mii au fost persoanele care au primit o primă doză de ser, fie ea și cea unică de la Johnson & Johnson. Cele mai recente cifre arată că puțin peste 4 milioane și 230 de mii de români au primit măcar o doză de vaccin, și aproape 3 milioane 400 de mii au schema de imunizare completă. Ținta guvernamentală era de 5 milioane de oameni cu cel puțin o doză până la finalul lunii mai. Mai multe maratoane ale vaccinării vor fi organizate în weekend.
—
Autoritățile au actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. Olanda și Franța sunt pe lista roșie. Marea Britanie, în ciuda incidenţei scăzute a cazurilor de infecţii cu SARS-CoV-2, este menținută în zona galbenă, din cauza tulpinii cu răspândire rapidă, a explicat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
—
Guvernul de la București a aprobat un nou ajutor umanitar, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova în vederea gestionării pandemiei. România trimite dincolo Prut peste 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca.
—
Românii pot intra în Bulgaria fără restricții, nemaifiind necesar testul PCR, antigen, certificatul de vaccinare sau care să ateste că au trecut prin boală. Decizia se regăseşte într-un ordin al Ministerului Sănătății de la Sofia. Restricțiile pentru Bulgaria au fost ridicate după discuţii cu reprezentanţii industriei turismului. În schimb, românii care călătoresc în Cipru şi nu au dovada vaccinării anti-Covid trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Copiii de până la 12 ani sunt exceptaţi de la această obligaţie.
—
Agenția Europeană a Medicamentului se va reuni în ședință, vineri, pe tema aprobării vaccinului Pfizer pentru adolescenții cu vârste de peste 12 ani. Acum, serul este administrat în blocul comunitar doar categoriilor de vârstă de peste 16 ani. Dincolo de Atlantic, vaccinul Pfizer este autorizat pentru imunizarea copiilor de peste 12 ani.
—
Administrat prin perfuzie, un nou tratament pentru Covid este autorizat în Europa și Statele Unite. Medicamentul este produs de compania britanică GlaxoSmithKline și firma americană Vir Biotechnology. Sotrovimab este un anticorp monoclonal care are drept țintă proteina spike a SARS-CoV-2, fiind conceput pentru a bloca pătrunderea coronavirusului în celulele umane. Tratamentul poate fi administrat adulţilor, cât şi copiilor în vârstă de peste 12 ani, care au o greutate de cel puţin 40 de kilograme, diagnosticați cu Covid, dar care nu sunt spitalizați în stare gravă sau conectați la aparatele de oxigen. Testele realizate până acum au fost încurajatoare. Anticorpii monoclonali sunt proteine fabricate în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva virusurilor.
—
Facebook nu va mai interzice postările cu teorii ce pornesc de la ideea că SARS-CoV-2 a fost creat de om, într-un moment în care ipoteza unui accident de laborator în China a revenit în dezbaterea americană. Reţeaua de socializare online, utilizată de aproape 3 miliarde și jumătate de persoane pe cel puţin una din cele patru platforme ale sale (Facebook, Instagram, Messenger sau WhatsApp) va reveni asupra precedentelor sale reguli. Acestea prevedeau până acum interzicerea publicării teoriilor care sugerau originea de laborator a virusului, la fel ca şi pretinsa ineficienţă a vaccinurilor sau faptul că aceste seruri anti-Covid ar putea fi toxice sau periculoase. La Washington, apelurile în favoarea investigaţiilor mai aprofundate se înmulţesc în cadrul comunităţii ştiinţifice.
Preşedintele Joe Biden a cerut serviciilor americane de informaţii să îşi “sporească eforturile” pentru a explica originea SARS-CoV-2 şi a cerut un raport în termen de 90 de zile.
—
Premierul britanic a ripostat în fața gravelor acuzaţii de incompetenţă în gestionarea crizei sanitare lansate împotriva sa de fostul său consilier Dominic Cummings, audiat în legislativul de la Londra. Boris Johnson a dat asigurări că a făcut tot posibilul pentru a salva vieţi. Cu un bilanț de 128.000 de decese, Marea Britanie este una dintre cele mai îndoliate națiuni de actuala pandemie. La şase luni după ce a demisionat din cauza unor conflicteinterne în Partidul Conservator, Dominic Cummings, ‘creierul’ campaniei învingătoare pentru Brexit în 2016 şi arhitectul victoriei nete a lui Boris Johnson la alegerile legislative din decembrie 2019, s-a arătat necruţător faţă de acesta, numindu-l ‘inapt’.
—
Silit să demisioneze de la conducerea Poliției Române în toama anului trecut, după o întâlnire avută cu membri ai clanului Duduianu, chestorul Liviu Vasilescu a fost numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și-a justificat alegerea, spunând că Liviu Vasilescu este “un polițist cu o vastă experiență operativă și managerială” și, totodată, “o persoană respectată în sistem”. Liviu Vasilescu a renunțat la șefia Poliției Române după ce fost filmat pe când se întâlnit cu membri ai clanului Duduianu pentru a stabili detaliile înmormântării, în condiții de pandemie, a interlopului Emi Pian, ucis într-un conflict.
—
Polițiștii de Frontieră au realizat o captură record de aproape 3.000 de arme de foc, letale, tip revolver. Arsenalul era ascuns într-un camion condus de un șofer ucrainean. Bărbatul transporta, conform documentelor de însoţire, obiecte de mobilier şi diferite produse alimentare din Turcia, pentru o societate din Ucraina. Șoferul este cercetat pentru contrabandă calificată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
—
Aproape 5.000 de tone de deşeuri periculoase au fost descoperite în comuna călărășeană Săruleşti, unde diverse electrocasnice vechi și componente de maşini erau arse, pentru a fi vândute apoi. Localitatea este o adevărată piaţă ilicită a deşeurilor, consideră ministrul Mediului, Tánczos Barna. Cazul nu este singular, adaugă el. Inspectorii Fiscului trebuie să identifice firmele care beneficiau de aceste deșeuri și le valorificau.
—
Un transport de deșeuri metalice a fost oprit, joi, la vama Giurgiu. Venind din Bulgaria, camionul avea ca destinație localitatea prahoveană Băicoi. Documentele de transport nu erau completate corespunzător.
—
Mai multe containere sosite din China cu produse contrafăcute au fost descoperite în Portul Agigea Constanţa. Confiscată, marfa avea ca destinatar o societate comercială din Ilfov. Bunurile urmau a fi comercializate ca produse de marcă, aducând atingere, astfel, dreptului de proprietate intelectuală.
—
10 persoane au fost arestate în cazul recentei capturi de heroină reușite în Portul Constanța. Arestările s-au făcut în Belgia, Olanda și România, potrivit unui comunicat al EuroJust, agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară. Cele aproape 1.500 de kilograme de droguri au fost urmărite prin 9 țări cu sprijinul Europol.
—
Au fost arestate preventiv patru persoane implicate în violenţele din comuna vasluiană Băceşti, unde s-au confruntat familii de romi. În spatele gratiilor se află şi un minor în vârstă de 14 ani. Comuna Băceşti a fost declarată zonă specială de siguranţă publică, fiind sporită prezența forțelor de ordine. Măsura va rămâne în vigoare până la sfârşitul acestei săptămâni.
—
4 români au fost arestați în statul american Florida și alți doi sunt căutați de poliție după ce au furat peste 700.000 de dolari de la biserici. Gruparea sustrăgea cecurile donate de credincioși din cutiile poștale ale lăcașurilor de cult, apoi le încasau, relatează ABC News. Autoritățile locale au numit operațiunea de capturare a românilor ”Să nu furi!”, aluzie la a opta dintre Cele 10 Porunci.
—
Autorităţile mexicane l-au arestat pe liderul interlop Florian Tudor. Cel poreclit Rechinul (El tiburon) conduce un grup infracţional responsabil de instalarea de bancomate în destinaţii turistice mexicane şi folosirea unui software specializat în scopul clonării cardurilor de credit. Un tribunal din România a emis un mandat de arestare pe numele său în luna martie.
—
Tribunalul Bucureşti a respins definitiv, joi, solicitarea lui Liviu Dragnea de eliberare condiţionată din închisoare. Fostul lider PSD va petrece toată vara după gratii, putând depune o nouă cerere de eliberare după data de 27 august. Încarcerat în urmă cu doi ani, Liviu Dragnea își ispășește pedeapsa de 3 ani și jumătate, primită în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman și este vizat de alte două anchete penale.
—
Planul european de redresare, destinat depăşirii consecinţelor economice ale pandemiei de Covid, a fost aprobat de toate statele UE. Cu o valoare fără precedent, 672 de miliarde de euro de subvenţii şi împrumuturi acordate ţărilor membre, mecanismul finanţat în premieră printr-un recurs comun la împrumuturi întruchipează solidaritatea europeană în faţa crizei provocate de Covid.
—
Miniştrii de Externe ai țărilor G7 au condamnat joi, ”cu cea mai mare fermitate”, arestarea tânărului Roman Protasevici, cerând Belarusului să îl elibereze. Fosta republică sovietică este din ce în ce mai izolată diplomatic după deturnarea unui avion de linie, orchestrată de regimul de la Minsk pentru a-i reține pe disident și pe iubita acestuia. Alerta cu bomba invocată de regimul bielorus ca pretext pentru a cere aterizarea forțată a fost trimisă după ce aeronava aterizase deja, susține furnizorul de e-mail german Proton Technologies. Mişcarea palestiniană Hamas a negat că ar avea vreo legătură cu așa-zisa ameninţare cu bombă ce îi fusese atribuită.
—
Programate luna viitoare în Belarus (23-27 iunie), Campionatele Europene pe velodrom au fost anulate. Organizator, forul continental de ciclism a anunțat că va căuta o alternativă pentru această competiţie, cea mai importantă a pistarzilor europeni înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Recent, Federaţia internaţională de hochei pe gheaţă i-a retras Belarusului co-organizarea Campionatului Mondial, care a debutat vinerea trecută în Letonia, ca urmare a presiunii sponsorilor şi a opozanţilor preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, pe fondul protestelor antiprezidenţiale care au avut loc în această ţară.
—
Sepsi Sfântu Gheorghe a câștigat ultimul meci din play-off-ul Ligii 1, învingând cu 1-0 pe FC Botoșani, după un gol marcat în minutul 90. Tragând linie la final de sezon, CFR Cluj a câștigat titlul și va juca în preliminariile Ligii Campionilor. În schimb, de pe locurile 2 și 3, FCSB și Universitatea Craiova merg în preliminariile Conference League, iar Sepsi va juca un meci de baraj pentru a accede în aceeași fază a competiției.
—
Federația de Fotbal a pus în vânzare biletele pentru meciul amical România – Georgia, programat pe 2 iunie, la Ploiești. Tichetele sunt disponibile exclusiv online, pe pagina de internet a FRF, la prețuri de 30 de lei (peluze) și 60 de lei (tribune). Spectatorii trebuie să aibă asupra lor documentele care atestă vaccinarea sau testarea pentru Covid, conform regulilor de acces.
—
Din cauza unor probleme medicale, Monica Niculescu (175 WTA) a fost nevoită să abandoneze joi, în ultima rundă a calificărilor pentru tabloul principal de simplu al turneului de la Roland Garros. Jaqueline Cristian (152 WTA) a fost eliminată. Vineri, în runda finală a calificărilor va juca Irina Bara (122 WTA). Sunt calificate direct pe tabloul principal Sorana Cîrstea, Patricia Ţig, Irina Begu, Ana Bogdan şi Mihaela Buzărnescu. Simona Halep nu va participa la turneul parizian din cauza unei accidentări.
—
După 14 ani de pauză, Raliul Maramureșului revine în calendarul Campionatului Național. 75 de echipaje s-au înscris pentru etapa care va debuta, vineri seară, cu o festivitate inaugurală organizată în Piața Libertății din Baia Mare. Cvintuplul campion național, Simone Tempestini este marele favorit. În vârstă de 26 de ani, pilotul concureză pe traseul pe care tatăl său se impunea în urmă cu 16 ani.
—
Parapantistul Toma Coconea a început etapa finală a antrenamentelor pentru cea de-a zecea ediţie a Red Bull X-Alps, considerată cea mai grea competiţie de anduranţă din lume. Salvamontistul din Petroşani se pregătește în Alpi, acolo unde se va da şi startul concursului.
—
Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra riscului ca, până în 2025, temperatura medie anuală de pe Terra să depăşească pragul de încălzire de un grad și jumătate Celsius peste nivelurile din era preindustrială, un obiectiv fixat prin Acordul de la Paris pentru a combate modificările climatice. În lipsa unor măsuri globale concrete de combatere a fenomenului, ultimul deceniu a înregistrat temperaturi record. 2020 i s-a alăturat lui 2016 pe lista celor mai călduroşi ani înregistraţi de la debutul măsurătorilor meteorologice.
—
Vremea va fi instabilă şi răcoroasă, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi, pe arii extinse, în centrul, estul şi sudul ţării, vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, însoţite de descărcări electrice şi, izolat, de grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantităţi de apă însemnate, local peste 20…30 l/mp, iar pe arii restrânse 50…70 l/mp în special în sudul şi estul Transilvaniei şi în jumătatea de nord a Moldovei, precum şi în zonele montane aferente. În regiunile vestice, cerul va fi temporar noros şi doar pe arii restrânse vor cădea ploi de scurtă durată, iar în sud-estul extrem fenomenele asociate instabilităţii se vor manifesta îndeosebi spre seară. Vântul se va intensifica temporar în majoritatea regiunilor, la munte rafalele vor depăşi 70 km/h, îndeosebi pe crestele Carpaţilor Meridionali, iar în special în sud-vest vor fi viteze, în general, de 45…55 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 şi 24 de grade.
La București, vremea se va menţine instabilă şi răcoroasă. Cerul va avea înnorări şi, temporar, vor fi averse şi descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apã de 15…25 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în timpul ploilor. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 19 grade.
