Intrate în a 5-a zi de ostilități armate, Ucraina şi Rusia invadatoare poartă, luni, primele negocieri de pace. Delegațiile Moscovei și Kievului ar urma să se întâlnească în apropiere de Gomel, oraș de la granița Ucrainei cu Belarusul.
Președintele ucrainean a cerut să nu existe condiții prealabile în dialogul pentru încetarea luptelor. Potrivit lui Volodimir Zelenski, omologul belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a promis că trupele din zonă nu vor face vreo mișcare în timpul discuțiilor și până se întoarce la Kiev delegația ucraineană.
Într-o convorbire avută, peste noapte, cu premierul britanic, Volodimir Zelenski, a cărui popularitate a crescut la 90% printre ucraineni în vreme de război, a spus că “următoarele 24 de ore sunt cruciale” în condițiile în care rușii își continuă bombardamentele, luni dimineață, și avansează pe mai multe fronturi.
Kievul este aproape încercuit, ceea ce face dificilă evacuarea populației civile. Imagini surprinse din satelit arată că o coloană de blindate rusești întinsă pe 5 kilometri, care se îndreaptă spre capitală.
Noi bombardamente au vizat, luni dimineață, Kievul și Harkivul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina. Duminică, un asalt asupra acestuia din urmă a fost respins de forțele ucrainene.
O rachetă a lovit un bloc din locuințe din Cernihiv.
În schimb, oraşul Berdyansk, de pe coasta sudică și cu 100.000 de locuitori, a căzut sub controlul trupelor fidele Moscovei.
Confruntată cu o rezistenţă “mai dură decât se aştepta”, după cum au apreciat oficiali american de rang înalt, armata rusă a admis că a suferit pierderi de militari, fără a oferi cifre. Ucraina estimează numărul acestora la peste 4.000.
Uniunea Europeană a salutat rezistența de care dau dovadă armata și poporul ucrainean în fața agresiunii, urmând să le ofere arme, combustibil și medicamente.
Șefa Comisiei Europene a anunțat că blocul comunitar își închide spațiul aerian pentru toţi operatorii de aeronave ruseşti. De asemenea, organele de propagandă ale Moscovei, anume Russia Today și Sputnik, vor fi interzise în Europa pentru a nu mai disemina “minciuni”.
Ursula von der Leyen s-a exprimat, totodată, în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Făcând apel la vigilență, șeful diplomației comunitare a avertizat că Republica Moldova și Georgia s-ar putea afla în viitor în planul agresiv al lui Vladimir Putin. “Doar uniți putem răspunde provocărilor”, a punctat Josep Borrell.
Casa Albă a anunţat că preşedintele Joe Biden va organiza, luni, o conferinţă telefonică cu aliaţii şi partenerii SUA pentru a discuta despre evoluţiile din Ucraina şi pentru a coordona un răspuns unitar. Comunicatul administrației de la Washington nu menţionează identitatea participanţilor la aceste discuţii, care vor avea loc în ziua în care Adunarea Generală a ONU va începe dezbaterea unei rezoluţii de condamnare a invadării Ucrainei de către Rusia.
Până la acest moment, 350 de civili ucraineni au fost uciși, iar 1.700 au fost răniți. Peste 370.000 de persoane au fugit din calea armelor, din care peste 200.000 au ajuns în Polonia.
57.000 de refugiați au intrat în România, din care doar jumătate au rămas în țara noastră. Doar puțin peste 300 au cerut azil.
Alte câteva mii de ucraineni se află la punctele de graniță Siret și Sighetu Marmației. Așteptarea este una prelungită.
În punctele de frontieră, autoritățile primesc sprijinul a numeroși voluntari.
Minorii care ajung neînsoțiți în România din Ucraina beneficiază de protecţie specială.
Ucrainenii care traversează Dunărea cu bacul până la Isaccea, în județul Tulcea, sunt preluați de polițiștii de frontieră, de cei de la Imigrări și de autoritățile locale, care le oferă hrană sau adăpost și de voluntarii care s-au mobilizat exemplar pentru a le asigura transport și găzduire. Niciun refugiat nu este lăsat singur, transmite Ghiulfer Predescu, corespondent Europa FM în zonă.
Guvernul României a decis să trimită muniție și echipamente militare țării vecine. Sprijinul se ridică la 3 milioane de euro.Totodată, a anunțat că preia să îngrijească răniți ai invaziei militare ruse. Autoritățile au reluat apelul pentru donarea de sânge.
Totodată, un prim transport de ajutoare strânse de executiv prin societatea civilă a plecat, duminică seară, de la București spre Vama Siret. Un al doilea transport umanitar este programat luni.
Şeful Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, i-a cerut guvernatorului regiunii Cernăuţi, Serghii Osaciuk, instituirea unui culoar prin care camioanele cu ajutoare din România să poată intra mai uşor pe teritoriul Ucrainei și, totodată, să le fie asigurată protecția.
Comisarul european pentru afaceri interne va efectua o vizită la Suceava şi la Bucureşti, luni, Ylva Johansson urmând să aibă, ulterior, întrevederi cu liderii politici de la București. Potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, înaltul oficial european va vizita tabăra mobilă de asistenţă umanitară din zona PTF Siret.
Peste a doua seară la rând, o manifestație de solidaritate cu poporul ucrainean s-a desfășurat la București. Peste 200 de persoane au luat parte la acțiunea de stradă din fața Ambasadei Ucrainei, unde au fost aprinse candele în memoria celor care au murit în bombardamentele rusești.
Ample proteste față de invazia în Ucraina au fost organizate și în alte orașe europene.
Monumentul armatei sovietice din centrul capitalei bulgare, Sofia, a fost vopsit în culorile galben şi albastru ale Ucrainei şi acoperit cu sloganuri care denunţă invadarea acestei țări. Aproximativ 200 de manifestanţi au răspuns unui apel lansat pe reţelele de socializare.
Criza ucraineană este analizată, luni, într-o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat, duminică, plasarea în alertă a forțelor de descurajare, care includ și componenta nucleară. Imprevizibilul lider de la Kremlin a invocat declarațiile “agresive” pe care și le “permit” în aceste zile oficialii Alianței Nord-Atlantice.
Prin purtătorul său de cuvânt, ONU a transmis că ideea unui conflict nuclear în Europa este “de neconceput”. La rândul său, NATO a calificat conduita Moscovei drept “iresponsabilă”.
Suedia a anunţat că va trimite Ucrainei echipamente militare şi alte ajutoare. Premier al statului scandinav, Magdalena Andersson a spus că va fi prima dată când guvernul suedez trimite arme într-o ţară aflată în conflict de la invazia sovietică a Finlandei în 1939. De asemenea, ucrainenii din Legiunea franceză vor primi permisiunea să se alăture armatei țării lor împotriva trupelor ruse.
La rândul său, Danemarca le va permite voluntarilor să se alăture brigăzilor internaţionale pe care Ucraina intenţionează să le formeze pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti, a declarat premierul Mette Frederiksen. Șefa guvernului de la Copenhaga a protestat duminică, alături de mii de oameni, în faţa ambasadei Rusiei.
La București, ministrul Afacerilor Interne a declarat că a fost începută o analiză la nivelul instituției despre contractele cu firme din Rusia. Potrivit lui Lucian Bode, România se va conforma deciziilor luate la nivel european privind sancţiunile impuse.
În weekend, comunitatea internațională a exclus mai multe bănci ale Rusiei din sistemul de plăți SWIFT, fiind luate măsuri și împotriva Băncii Centrale de la Moscova, dar și contra oligarhilor apropiați de Vladimir Putin.
Coreea de Sud a decis să intensifice controlul exporturilor de bunuri strategice către Rusia. Statul asiatic se alătură ţărilor occidentale în măsurile lor de a bloca unele bănci ruseşti din a accesa sistemul internaţional de plăţi SWIFT.
Visa și Mastercard au interzis folosirea cardurilor emise în Rusia în afara acestei țări. În acest condiții, rubla își continuă picajul.
Banca Centrală Europeană a constatat “falimentul sau falimentul probabil” al filialei europene a băncii ruseşti Sberbank, printre cele mai mari din Rusia, ca urmare a retragerilor “semnificative” de depozite.
Gigantul petrolier British Petroleum va renunța la acțiunile pe care le deține la Rosneft, un pachet de aproape 20%.
Pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, Germania îşi va pune în practică planurile care vizează construirea a două noi terminale pentru gaze naturale lichefiate şi, de asemenea, îşi va majora rezervele, a anunțat cancelarul Olaf Scholz într-o sesiune extraordinară a Bundestagului.
Cu afaceri aflate sub o presiune crescândă, unii dintre aceștia cer încetarea luptelor. Oleg Deripaska și Mihail Fridman sunt primii care iau poziție împotriva Kremlinului.
Turcia a restricționat, de duminică, accesul navelor de război rusești prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. În plus, accesul nu mai este permis în zonă nici pentru avioanele militare rusești.
Ucraina a intentat oficial un proces împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga sub acuzația de “denaturare a conceptului de genocid în a-şi justifica agresiunea”.
Administrația de la Kiev este hotărâtă să dovedească în faţa tribunalului că preşedintele rus Vladimir Putin este “principalul criminal de război” al acestui secolul, a declarat procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova.
După noi manifestații împotriva războiului din Ucraina în zeci de orașe ale Rusiei, 900 de persoane au fost arestate, potrivit unui ONG rus. În total, până acum au fost arestați circa 4.000 de ruși care au avut curaj să spună că nu sunt de acord cu invadarea Ucrainei.
La finalul rugăciunii duminicale, Papa Francisc a cerut ca armele “să tacă”. În fața pelerinilor care au fluturat steaguri ale Ucrainei, Suveranul pontif a cerut deschiderea unor coridoare umanitare pentru refugiați.
Reacțiile continuă și în lumea sportului. Polonia insistă că nu va juca împotriva Rusiei în play-off-ul pentru calificarea la Campionatul Mondial de fotbal. Barajul este programat în această primăvară. Dovedindu-se indulgentă, Federația Internațională de Fotbal (FIFA) a decis că pe teritoriul Rusiei nu va avea loc vreo competiţie internaţională, iar meciurile “de acasă” ale naționalei ruse se vor juca pe teren neutru şi fără spectatori. În plus, nu se va arbora drapelul Rusiei şi nu se va intona imnul acesteia.
Totodată, Vladimir Putin a fost suspendat din funcția de președinte onorific și ambasador al Federației Internaționale de Judo. Forul a invocat „conflictul din Ucraina”.
—
Farul Constanţa s-a impus cu 2-0 pe terenul FCSB într-un duel din etapa a 28-a a Ligii 1, desfăşurat pe Arena Naţională, scor 2-0. Aflați la prima înfrângere „acasă” din acest sezon, roș-albaștrii se îndepărtează de liderul CFR Cluj în clasament. Farul Constanţa şi-a securizat prezența în play-off.
—
Bilanțul epidemiologic continuă să scadă în România. Autoritățile au raportat sub 4.500 de infecții cu SARS-CoV-2, la 27.000 de teste efectuate. Alte aproape 60 de decese au fost asociate Covid. Mai puțin de o mie de pacienți mai sunt internați la Terapie Intensivă.
—
Vremea va fi închisă și se va răci, mai accentuat în regiunile estice și sud-estice, Administrația Națională de Meteorologie instituind un cod galben valabil de luni până marți dimineață.
Temporar vor fi precipitații sub formă de ninsoare la munte, mai ales ninsoare în Muntenia, Dobrogea, local în Moldova și Transilvania și mixte în Oltenia, Banat, pe litoral, în deltă și pe arii restrânse în rest. În sud-est cantitățile de precipitații vor depăși 15…20 l/mp, iar în Dobrogea continentală, stratul de zăpadă depus va fi pe alocuri mai consistent. Vântul va prezenta intensificări în sud-estul țării, precum și în zona Carpaților Orientali, cu viteze în general de 55…65 km/h și local va fi viscol, iar pe litoral rafalele vor depăși 70 km/h. În celelalte regiuni, vântul va sufla slab și moderat, doar pe arii restrânse cu unele intensificări în nord-vest, centru și nord-est. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 și 8 grade.
La București, vremea va fi închisă și se va răci. Temporar vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare și este posibil să se depună strat de zăpadă de 1…3 cm. Vântul va prezenta intensificări cu viteze în general de 50….55 km/h. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade.
În zonele de munte, vremea va fi închisă și va continua să se răcească. Temporar va ninge în Munții Banatului, în Carpații Meridionali și Orientali și izolat în restul masivelor. Vântul va avea intensificări în Carpații Orientali, unde la rafală vor fi viteze în general de 50…65 km/h, viscolind ninsoarea și la intensitate mai redusă și în zona înaltă din restul zonei montane.
