Aflat la 11 milioane de kilometri distanță de Pământ, un asteroid a fost lovit în mod deliberat de o sondă trimisă de NASA în urmă cu 10 luni, în încercarea de a determina schimbarea traiectoriei corpului ceresc.
Cu o viteză de peste 20.000 kilometri pe oră, mașinăria și-a atins ţinta la ora stabilită. Sonda s-a autodistrus.
Două camere au surprins efectele impactului.
Ulterior, astronomii vor calcula dacă impactul a deviat sau nu traiectoria asteroidului.
Misiunea DART ar urma să demonstreze că oamenii au capacitatea să devieze, dacă va fi necesar, un asteroid care s-ar îndrepta amenințător spre Terra.
—
Conducerea Poliției Române a încercat să justifice, într-o conferință de presă, achiziția celor 300 de vehicule marca BMW. Agenții au nevoie de mașini puternice pentru urmăririle din trafic, potrivit șefilor șefilor IGPR.
Chestorul Benone Matei a venit în fața jurnaliștilor după ce șeful statului a cerut clarificarea situației.
Sindicatul polițienesc Europol a susținut că licitația a fost una “cu dedicație” pentru firma afaceristului Michael Schmidt, apropiat al președintelui Klaus Iohannis.
În afară de BMW, alte 3 mărci auto s-ar fi pliat pe cerințele tehnice, anume Mercedes, Jaguar și Alfa Romeo, dar nu s-au înscris la licitație.
—
Jurnalista Emilia Șercan susține că ministrul Educației şi-a însuşit, în 2006, 92 pagini din munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti
Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat ar fi deja prescrisă.
În replică, ministrul se declară hărțuit și spune că lucrarea este un simplu material didactic. În opinia sa, scopul acuzaţiilor ar fi “blocarea legilor educaţiei”, aflate în proces de adoptare.
Emilia Șercan se întreabă retoric, totuși, de ce Sorin Cîmpeanu și-a pus numele pe lucrare, care a fost vândută printre studenți.
Suspiciuni de plagiat au planat și asupra tezei de doctorat a lui Sorin Cîmpeanu. Un recent raport de anchetă a stabilit că lucrarea nu s-a abătut de la norme.
—
Așa-zisele referendumuri din estul separatist al Ucrainei pentru alipirea la Rusia vor ajunge, marți, la final. Surse politice susțin că Rusia va anunța, săptămâna aceasta, anexarea regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, unde deține controlul administrativ prin autorități fidele impuse.
După anexare, Rusia ar putea declara oficial război Ucrainei. Kremlinul numește invazia din ultima jumătate de an drept “operațiune specială”.
În altă ordine de idei, Moscova susține că “până în prezent, nu s-a luat nicio decizie” de închidere a graniţelor, ca răspuns la exodul bărbaților care fug de încorporare.
Aflați în exil, jurnaliștii publicațiilor de opoziției Novaia Gazeta și Meduza dau acest scenariu drept sigur.
Potrivit unor estimări, peste un sfert de milion de bărbaţi au fugit din țară după ordinul mobilizării parţiale.
Cozi de mașini sunt la multe granițe terestre ale Rusiei.
Într-o manieră idilică, propaganda înrolărilor este susținută de televiziuni, dar și de Biserică. Patriarhul Kirill este un apropiat al președintelui Vladimir Putin.
Tensiunile sunt crescânde în teren. Un bărbat a deschis focul într-un centru de recrutare. Comandatul militar a fost împușcat mortal. Alte câteva centre au fost incendiate de protestatari.
Manifestațiile au continuat în republica autonomă Daghestan, unde polițiștii au ripostat cu gaze lacrimogene.
Presa de la Chișinău scrie că mulți basarabeni se întorc din Rusia, unde au muncit până acum, de teamă să nu fie înrolați cu forța.
Republica Moldova a anunțat, totodată, că pregăteşte sancţiuni pentru cetăţenii săi care se vor înregimenta de partea Rusiei pe frontul din Ucraina.
Consilier prezidențial în domeniul securității, Dorin Recean consideră că – în contextul agresiunii ruse – guvernul de la Chișinău nu se mai poate baza doar pe statutul de neutralitate și trebuie să își intensifice eforturile de dezvoltare militară defensivă.
Rusia are trupe pentru o așa-zisă menținere a păcii în Transnistria, de unde amenință “pasiv” Moldova – care anul acesta și-a depus dosarul de candidatură la Uniunea Europeană,.
Analiștii cred că Vladimir Putin va prelungi războiul, din dorința de a lăsa Ucraina fără gloanţe, înainte ca Rusia să rămână fără soldaţi.
Între timp, alte două gropi comune, cu aproape 500 de cadavre, au fost descoperite în apropierea oraşului Izium, recent recucerit de forţele ucrainene.
În majoritate, victimele sunt civile, potrivit Kievului. Unele cadavre au urme de tortură. Izium s-a aflat timp de 2 luni sub control rusesc.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunității internaționale noi sancțiuni împotriva Moscovei.
Statele Unite ale Americii au anunţat un nou ajutor financiar pentru Ucraina.
Administrația de la Washington alocă 457 de milioane de dolari pentru ca guvernul de la Kiev să finanțeze activitatea poliţiștilor, inclusiv a celor care investighează crimele de război comise de invadatorii ruși.
Uniunea Europeană a denunţat decizia Serbiei de a organiza consultări periodice cu Rusia pe teme de politică externă. Potrivit Bruxelles-ului, planul ridică “întrebări serioase”.
Blocul comunitar le-a cerut candidaţilor la aderare, între care și Serbia, să sancționeze agresiunea armată rusă în Ucraina.
—
Consulul Japoniei în Extremul Orient rus a fost reținut sub acuzația de spionaj. Flagrantul a fost filmat într-un restaurant din Vladivostok.
Acuzat că aduna informații militare și economice secrete, diplomatul va fi extrădat în termen de 2 zile.
—
Preşedintele francez a declarat că respectă ”alegerea democratică şi suverană” a italienilor de duminică, scrutin legislativ câștigat de dreapta naționalistă de la Roma.
“Ca ţări vecine şi prietene, trebuie să continuăm să acţionăm împreună”, a îndemnat Emmanuel Macron.
Prin vocea purtătorului de cuvânt Eric Mamer, Comisia Europeană și-a exprimat speranța într-o “cooperare constructivă cu noile autorităţi italiene”.
La rândul său, șeful diplomației americane a spus că administrația de la Washington este dornică să colaboreze cu noul executiv italian pentru “îndeplinirea obiectivelor noastre comune”. Antony Blinken a menționat “sprijinirea unei Ucraine libere şi independente, respectarea drepturilor omului şi construirea unui viitor economic durabil”.
Italia – a treia putere economică a Europei – se pregătește pentru a fi condusă de cel mai radical guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Șefă a unui partid care își are rădăcinile politice într-o mișcare postbelică fascistă, extremista Giorgia Meloni este favorită să devină prima femeie care preia șefia guvernului italian.
—
Japonia organizează, marți, funeralii de stat pentru fostul premier Shinzo Abe, asasinat în luna iulie în timpul unui miting electoral.
România este reprezentată la ceremoniile omagiale de premierul Nicolae Ciucă și de șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
Japonezii de rând sunt nemulțumiți că funeraliile fostului premier costă mai mult decât cele ale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Peste 70% dintre persoanele chestionate într-un sondaj recent au criticat guvernul de la Tokyo pentru sumele alocate.
Statul nipon se luptă cu inflația în creștere.
—
Șeful Secției de Chirurgie de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara a fost reținut pentru corupție. Marian Gaşpar a fost prins în flagrant, în biroul său, pe când lua o mie de euro de la un pacient. Audierile au durat mai multe ore.
Surse judiciare spun că medicul a luat șpăgi de mai multe ori într-o singură săptămână.
—
Anchetat pentru agresarea sexuală a unei enoriașe, preotul Visarion Alexa rămâne sub control judiciar. Magistraţii au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a prelatului, suspendat din funcție.
—
Fost primar al Constanței, Radu Mazăre rămâne în spatele gratiilor. Instanţa Supremă i-a respins acestuia cererea de suspendare a executării sentinței de închisoare pentru corupție. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
—
Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an. Avansul ar urma să fie de 4,8%. FMI recomandă guvernului de la București să continue consolidarea fiscală și reformele, care ar trebui să vizeze sectorul pensiilor și salariile din sectorul public.
—
Moneda americană își continuă aprecierea. Văzut ca un refugiu de investitori în această perioadă, dolarul a trecut pragul de 5,1 lei la cursul BNR.
În timp ce euro pare că se stabilizează, lira sterlină s-a prăbuşit la un record minim față de dolar. Incluzând semnificative reduceri de impozite, noul planul financiar al guvernului de la Londra pentru a ține inflația în frâu nu pare convingător.
—
Chemați la urne în weekend, cubanezii au încuviințat reforma codului familiei.
Căsătoriile între persoane de acelaşi sex vor fi legalizate pe insulă. Aceste cupluri vor putea, de asemenea, să adopte copii.
Noua lege cubaneză este unul dintre cele mai progresiste din America Latină în privinţa drepturilor sociale.
—
România a învins Bosnia-Herțegovina cu 4-1, dar a retrogradat în al treilea eșalon al Ligii Națiunilor. Elevii lui Edward Iordănescu au obținut doar o victorie de moral.
Tricolorii se aflau la “mâna” rezultatelor din grupă, iar Finlanda a învins Muntenegru cu 2-0.
Întrebat despre viitorul său pe banca naționalei, Edward Iordănescu a spus că se impune o analiză a rezultatelor și de o eventuală reconfirmare a sa în funcţie de către conducerea Federaţiei Române de Fotbal.
Fundașul Andrei Burcă a admis că victoria are “un gust amar”. “Trebuie să fie un duş rece, să ştim că de aici plecăm şi să construim cărămidă cu cărămidă”, a adăugat fotbalistul.
La începutul meciului de pe Stadionul Giulești, jandarmii bucureşteni au intervenit pentru dispersarea unor suporteri violenţi din tribune.
—
Pugiliştii juniori ai României au cucerit patru medalii de aur la turneul internaţional de la Sarajevo.
Florin Ioniţă a primit trofeul de ”Cel mai tehnic boxer al competiţiei”, iar Tiu Doruleţ a fost distins cu premiul de ”cel mai bun boxer al turneului”.
Echipa de tineret a României se pregăteşte pentru Campionatele Mondiale din Spania, programate în luna noiembrie.
—
Dinamo Bucureşti și Arcada Galați vor disputa finala Supercupei României la volei masculin. Confruntarea este programată astăzi, la Constanţa. La feminin, turneul Final Four va avea loc pe 22 și 23 octombrie, la Mioveni.
—
Ana Bogdan a trecut de runda inaugurală de la Parma, eliminând-o pe brazilianca Laura Pigossi, scor 6-1, 6-2. În turul secund, românca se va duela cu jucătoarea slovacă Anna Karolina Schmiedlova.
—
Jucătoarea de tenis Simona Halep va încheia anul în Top 10 WTA. Românca ocupă locul 9 în ierarhia mondială. Recent, Simona Halep a anunţat că încheie sezonul, sportiva fiind supusă unei operații la nas. Lider detașat în clasamentul WTA este poloneza Iga Swiatek.
La masculin, în fruntea ierarhiei ATP este spaniolul Carlos Alcaraz, urmat de norvegianul Casper Ruud și de spaniolul Rafael Nadal.
—
A 12-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental ia startul la Bucureşti. Gazde sunt Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană.
—
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, vremea va fi în general instabilă. Cerul va avea înnorări și mai ales după-amiaza și seara vor fi averse, pe arii extinse în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și local în restul teritoriului. Acestea vor fi însoțite pe alocuri de descărcări electrice, în special în sud-vest și sud, unde izolat vor fi și căderi de grindină și vijelii. Pe arii restrânse cantitățile de apă vor depăși 25…35 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări pe crestele montane și local în sud, mai ales asociat averselor.
Temperaturile maxime se vor situa în jurul celor normale la această dată în jumătatea de nord-vest a teritoriului și vor caracteriza o vreme caldă în rest, iar la nivelul întregii țări vor fi cuprinse între 17 grade în dealurile Crișanei și 28 de grade în Bărăgan și Dobrogea continentală.
La București, vremea va fi caldă. Probabilitatea pentru înnorări accentuate, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului va fi mai ridicată seara. Temperatura maximă va fi de 25…27 de grade.
În zonele de munte, vremea va fi în general instabilă. În Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali, cerul va fi mai mult noros și temporar va ploua, iar după-amiază vor fi posibile și descărcări electrice. În restul masivelor înnorările se vor accentua mai ales după orele amiezii și în prima parte a nopții, când pe arii relativ extinse se vor semnala averse, pe alocuri însoțite de desccărcări electrice. Pe arii restrânse cantitățile de apă vor depăși 25…35 l/mp. Vântul va prezenta intensificări temporare, în special la altitudini mari. Regimul termic nu va avea variații semnificative față de intervalul precedent.
Pe litoral, vremea va fi caldă pentru această dată. Cerul va avea înnorări temporare și cu totul trecător, spre seară și noaptea vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului asociate averselor. Temperaturile maxime se vor situa între 23 și 26 de grade, iar cele minime vor fi de 16… 17 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 15 și 18 grade.
—
Meteorologii au emis avertizări de ploi însemnate cantitativ în 14 judeţe, până marţi seară. Cantităţile de apă pot ajunge şi la 50 de litri pe metru pătrat. Codul galben este în vigoare, până marţi la ora 22.00, pentru Maramureş, Banat, zona montană a Olteniei, în Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali.
