Serviciul de Telecomunicații Speciale a testat cu succes, miercuri, interconectarea României la sistemul european al certificatelor sanitare de călătorie. Documentul digital va facilita deplasările între statele comunitare, urmând să conțină datele de identificare a posesorului și cele medicale ale acestuia, anume fie că a fost vaccinat, fie a trecut prin boala Covid, fie are un test recent pentru SARS-CoV-2 cu rezultat negativ. Toate aceste amănunte vor fi securizate. Având un cod QR unic, certificatele vor putea fi prezentate pe telefonul mobil sau în formă tipărită.
—
Numărul noilor infecții cu SARS-CoV-2 s-a menținut sub pragul de 400 în România, la 33.000 de teste efectuate. Alte 52 de decese au fost asociate Covid. Mai puțin de 500 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă.
Totodată, alte 71.000 de doze de vaccin au fost administrate în România în decursul a 24 de ore. Experții susțin că pentru a avea o toamnă liniștită ar trebui imunizați în jur de 7-8 milioane de români, adică aproape dublu față de cifra actuală.
“Trecerea prin boală nu oferă o protecție suficientă în fața noilor mutații ale coronavirusului”, a precizat șeful campaniei naționale de vaccinare. Potrivit doctorului militar Valeriu Gheorghiță, serurile anti-Covid scad semnificativ riscurile de a dezvolta o formă gravă a bolii.
Autoritățile plănuiesc să deschidă tot mai multe centre de vaccinare și să trimită echipe mobile în destinațiile turistice sau în zonele rurale, unde vor bate “din ușă în ușă”. În plus, va fi lansată o nouă campanie de informare despre beneficiile imunizării.
Până la acest moment, 94.000 de tineri cu vârste între 16 și 19 ani s-au vaccinat anti-Covid în România.
Agenția Europeană a Medicamentului se va reuni în ședință, vineri, pe tema autorizării vaccinului Pfizer pentru adolescenții cu vârste de peste 12 ani. Acum, serul este administrat în blocul comunitar doar categoriilor de vârstă de pentru 16 ani.
În Statele Unite ale Americii, vaccinul Pfizer este autorizat pentru imunizarea copiilor de peste 12 ani.
—
După moartea unei tinere, autorităţile sanitare belgiene au anunţat, miercuri, că vor mai administra serul anti-Covid produs de Johnson & Johnson doar persoanelor cu vârsta peste 40 de ani. Femeia ar fi suferit reacţii adverse grave după vaccinare. Pacienta a fost spitalizată cu “tromboză severă” şi un ”deficit de trombocite”, eforturile medicilor de a o salva fiind zadarnice.
Ca și vaccinul AstraZeneca, cel produs Johnson & Johnson a provocat cazuri foarte rare de tromboze atipice, cel mai adesea la tineri. Ambele seruri utilizează aceeaşi tehnologie adenovirus. Experții recomandă utilizarea în continuare a acestora, considerând că beneficiile lor depăşesc riscurile.
—
După Germania, Franța a anunțat că va impune carantina de 10 zile pentru persoanele care vin din Marea Britanie, unde tulpina indiană stârnește preocupare. Potrivit guvernului de la Paris, cei care nu respectă izolarea riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 1.500 de euro. În această perioadă, Franța relaxează treptat și prudent restricțiile, având doar 30% din populație imunizată.
—
Premierul britanic este în centrul unui nou scandal. Un fost consilier îl acuză pe Boris Johnson că nu a crezut în gravitatea Covid și, la un moment dat, ar fi intenționat să se infecteze voluntar cu SARS-CoV-2. Audiat în legislativul de la Londra, Dominic Cummings a opinat că reacția autorităților în fața pandemiei a fost lentă în Regat. Potrivit acestuia, multe dintre decese au fost cauzate de incompetența guvernului. Opoziția laburistă cere o anchetă a gestionării pandemiei. Marea Britanie se numără printre cele mai îndoliate națiuni, cu 128.000 de cazuri mortale.
—
Dincolo de Atlantic, preşedintele american Joe Biden a îndemnat serviciile de informaţii “să îşi dubleze eforturile” pentru a explica originea Covid şi a cerut un raport în termen de 90 de zile. Mult timp respinsă de majoritatea experţilor, teoria unui accident de laborator la Wuhan, în China, a revenit în forţă în ultimele săptămâni în dezbaterile de la Washington. Americanii și aliații vor face presiuni asupra regimului chinez pentru a accepta o “anchetă internaţională completă, transparentă şi bazată pe dovezi”. Primele cazuri de Covid au fost identificate la sfârşitul anului 2019 la Wuhan, înainte ca virusul să se răspândească pe tot globul şi să ucidă aproximativ 3 milioane și jumătate de persoane.
—
Cu tractoare și alte utilaje, fermieri din mai multe județe au protestat în fața Parlamentului. Agricultorii cer mai multă susținere din partea statului, nemulțumiți de înjumătățirea subvențiilor și de faptul că nu mai primesc despăgubiri pentru recoltele compromise, anul trecut, de secetă. Potrivit sindicaliștilor din agricultură, producția a scăzut semnificativ în ultimii ani, piața românească fiind invadată de importuri.
—
Persoanele care doresc să se pensioneze, dar nu stagiul de cotizare complet pot să-şi plătească anticipat contribuţiile la asigurările sociale pentru perioade de cel mult şase ani. Parlamentul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte cadrul legal necesar. Documentul prevede că plata poate fi efectată într-o singură tranşă sau eşalonat lunar, până la data de 31 august 2023.
În altă ordine de idei, toate casele de pensii vor fi obligate să introducă în dosarele de pensionar toți factorii suplimentari de contributivitate. Un ordin al ministrului Muncii introduce această regulă, în condițiile în care s-au înmulțit procesele intentate de cei care s-au considerat dezavantajați.
—
Într-o ședință marcată de contre, aleșii au politizat pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență. Guvernul de la Bucureștiul își propune să atragă cele aproape 30 de miliarde de euro, puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru revenirea economică post-pandemie, o parte granturi și o parte împrumuturi cu dobândă redusă. În fața acuzației că PNRR ar presupune austeritate, premierul a susținut că, fără reforme, nu poate fi redusă sărăcia în România. În plus, nu ar exista vreo intenție de reducere a veniturilor sau a pensiilor, ci doar de administrare mai eficientă a finanțelor. Coaliția promite totodată, că distribuirea fondurilor din PNRR pentru proiecte se va face echitabil la nivelul județelor. Planul de redresare va trimis la Bruxelles până la sfârșitul acestei luni, a precizat ministrul Cristian Ghinea.
PSD a anunțat că va depune o moțiune de cenzură la jumătatea lunii viitoare. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, susține că actuala guvernare nu are viziune economică și a îndatorat România “pe următoarele 3 generații”. În plus, proiectele din PNRR vor fi încredințate clientelei politice și firmelor de consultanță, acuză social-democrații. Alianța pentru Unitatea Românilor a anunțat că va susține orice demers împotriva cabinetului Cîțu. În schimb, vicepremierul Dan Barna s-a declarat încrezător și a dat asigurări că actuala coaliţie este un stabilă și va rezista tentativei de debarcări.
Tot miercuri, Parlamentul a ratificat tratatul european (EURATOM) de care depinde finanțarea planurilor de redresare din toate țările membre. Prin această înțelegere, contribuția României la Uniunea Europeană crește de la 1,2% la 1,4% din Produsul Intern Brut.
—
Parchetul European își va începe activitatea la 1 iunie. Fraudele cu fonduri comunitare se vor afla sub lupa echipei conduse de Laurei Koveși, fosta șefă a Anticorupției. Procurorii “vor reprima activităţile infracţionale şi se vor asigura că niciun euro nu este irosit din cauza corupţiei sau a fraudei”, a trasmis Vera Jourova, vicepreşedinte Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă. 22 de țări membre participă la Parchet, cu sediul la Luxemburg.
—
Cei doi tineri care au înjunghiat un taximetrist la Brașov au fost arestați preventiv. Agresorii sunt acuzați de tentativă de omor. Taximetristul este internat la Spitalul Județean de Urgență Brașov.
—
Șase suspecți au fost reţinuți în urma violențelor din comuna vasluiană Băceşti, unde a izbucnit un conflict între romi. Localitatea a fost declarată zonă specială de siguranţă publică, fiind sporite efectivele de ordine. Măsura va rămâne în vigoare până la sfârşitul acestei săptămâni.
—
Ministerul Finanţelor spune că bugetul local al orașului Focşani a fost invalidat ca urmare a unor erori făcute de către ordonatorul de credite la întocmirea şi introducerea datelor în sistemul informatic. În replică, primarul municipiului Focşani, Cristi Misăilă, a declarat că subordonații săi nu au făcut altceva decât să încarce bugetul în sistemul informatic, aşa cum a rezultat în urma votului în Consiliul Local. Ministerul a adăugat că stă la dispoziţia autorităţilor locale în vederea acordării de asistenţă pentru remedierea erorilor şi introducerea formei corecte a bugetului local.
—
Patriarhia Română declară închis subiectul (re)înfiinţării unei mitropolii a Tomisului. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Vasile Bănescu, spune că instituția nu va mai face vreun comentariu oficial pe această temă “defunctă”. Patriarhul Daniel i-a refuzat arhiepiescoului Teodosie solicitarea de ridicare în grad de mitropolit.
—
Air France a anulat un zbor Paris-Moscova, miercuri, după ce partea rusă nu a aprobat o nouă rută care ocolea Belarusul. Compania, care operează mai multe curse săptămânale către Moscova, intenţionează să reprogrameze joi zborul anulat, dar aşteaptă în continuare aprobarea unui plan care să îi permită să evite survolarea Belarusului.
Mai multe companii aeriene europene au luat măsuri similare după deturnarea unui zbor Ryanair, duminică, pentru ca regimul din Belarus să aresteze un disident aflat la bord. Organizația Aviației Internaționale Civile se reunește, astăzi, pentru a discuta incidentul scandalos.
—
La aproape şapte ani după ce avionul de pasageri al companiei Malaysia Airlines a fost doborât deasupra estului Ucrainei, procesul principal va începe la 8 iunie în Olanda. Decolat de la Amsterdam cu destinaţia Kuala Lumpur, aparatul Boeing a fost doborât, la 17 iulie 2014, de o rachetă lansată deasupra zonei de conflict armat din estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord, printre care 196 de cetăţeni olandezi, au murit.
—
După câteva luni de tergiversări, Elveţia a anunţat, miercuri, că renunţă la negocierile prelungite asupra unui nou tratat cu Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Țării Cantoanelor. Bruxelles-ul a transmis regretă decizia, care ar putea ameninţa participarea Elveţiei la piaţa unică. Principalul obstacol în calea unui acord au fost divergențele asupra liberei circulaţii a persoanelor.
—
Suedia a devenit în mai puţin de un deceniu una din ţările europene cu cele mai mari rate ale mortalităţii provocate de arme de foc, dublă faţă de state din Europa de Est, ca urmare unei recrudescenţe a reglărilor de conturi între bande criminale. Tot mai mulți tineri figurează printre victime. Autoritățile de la Stockholm sunt preocupate de această situație.
—
Comisia Europeană vrea angajamente mai ferme din partea platformelor digitale, precum Facebook şi Google, pentru combaterea dezinformării online. Regulile urmează să devină mai constrângătoare odată cu viitoarea legislaţie în domeniul digital (Digital Services Act, DSA), pe care Bruxellesul speră să o vadă adoptată anul viitor.
—
40 de persoane rămân dispărute și alte peste 20.000 au rămas fără locuinţe după erupţia vulcanică din estul Republicii Democrate Congo. Bilanțul dezastrului se ridică la zeci de decese. Vulcanul Nyiragongo continuă să provoace seisme puternice în proximitatea oraşului Goma. Erupţia de sâmbătă a trimis râuri de lavă pe pantele muntelui.
—
Villarreal a cucerit trofeul Europa League la fotbal după ce a învins Manchester United, la loviturile de departajare. În final, scorul a fost 11-10. Partida s-a disputat la Gdansk, în Polonia. Diferenţa fiind făcută de portarul argentinian Geronimo Rulli, care a transformat penalty-ul său şi apoi a apărat şutul omologului spaniol David de Gea.
—
Irina Bara (122 WTA), Jaqueline Cristian (152 WTA) şi Monica Niculescu (175 WTA) au acces în ultimul tur al calificărilor la Roland Garros, al doilea Grand Slam al anului. În schimb, Alexandra Dulgheru, Gabriela Ruse şi Gabriela Talabă au fost eliminate. Sunt calificate direct pe tabloul principal Sorana Cîrstea, Patricia Ţig, Irina Begu, Ana Bogdan şi Mihaela Buzărnescu. Simona Halep nu va participa la turneul parizian, fiind accidentată.
—
Raluca Andreea Olaru a cucerit trei medalii de aur în cadrul categoriei 64 kg la Campionatele Mondiale de haltere pentru juniori de la Taşkent (Uzbekistan). Lotul tricolor a încheiat cu alte patru medalii de argint, prin Cosmina Pană (cat. 45 kg – aruncat) şi Valentina Cambei (cat. 59 kg – smuls, aruncat şi total), şi două de bronz, obţinute de Andreea Cotruţa (cat. 55 kg – smuls, total).
—
Curtea de Apel Oradea a anulat titlul de campioană naţională la polo acordat, anul trecut, CSA Steaua. CSM Oradea a contestat decizia Federaţiei de Polo, luată în contextul izbucnirii pandemiei și decretării stării de urgență.
—
Amazon va cumpăra cu mai mult de 8 miliarde de dolari studioul hollywoodian MGM, care produce franciza ‘James Bond’. Gigant al comerţului online, compania va intra astfel în posesia unui impresionant catalog de filme şi seriale TV, putând să îşi extindă ambiţiile în industria de streaming, dominată în prezent de Netflix şi Disney+. Studioul Metro Goldwyn Mayer a fost fondat în 1924 şi a produs în ultimii ani mai multe seriale populare, precum ‘Fargo’ sau ‘Vikings’.
—
Avionul prezidenţial al dictatorului Nicolae Ceauşescu – Rombac “Super One-Eleven” – va fi scos la vânzare la preţul de pornire de 25.000 de euro, joi, la licitaţia de eleganţă “All star game” organizată de Artmark. Licitat poate fi avionul prezidenţial “Negreşti”, folosit pentru zborurile din timpul primului mandat al preşedintelui Ion Iliescu.
—
O colonie de aproape 60 de păsări flamingo, venite din Africa, a poposit pe Lacul Nuntaşi din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Canalele sunt un loc ideal pentru hrană, fiind totodată perioada de împerechere pentru aceste înaripate de culoare roz.
—
Valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru aceastã perioadã, dar în sudul, centrul şi estul ţãrii vremea va fi în general instabilã. În sudul Banatului, Oltenia, Transilvania, în cea mai mare parte a Munteniei şi în jumãtatea de nord a Moldovei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi Orientali, vor fi înnorãri temporar accentuate, averse, descãrcãri electrice şi intensificãri de scurtã duratã ale vântului, ce vor luat şi aspect de vijelie. Izolat va cãdea grindinã, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitãţile de apã vor depãşi 15…25 l/mp. În regiunile vestice şi nord-vestice, precum şi în sud-estul extrem, cerul va fi variabil, iar ploi slabe vor fi posibile pe arii restrânse. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 şi 26 de grade.
La București, vremea va fi instabilã şi se va rãcori. Cerul va avea înnorãri temporar accentuate şi, mai ales în primele ore ale zilei şi din nou spre searã, se vor semnala averse şi descãrcãri electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în timpul ploilor. Temperatura maximã se va situa în jurul valorii de 24 de grade.
