—
Rusia sistează livrările de gaz către Bulgaria și Polonia. Ambele au fost înștiințate despre măsură, marți seară, de gigantul Gazprom. Este de așteptat ca și alte țări să fie vizate în perioada următoare.
De miercuri, Kremlinul impune plata în ruble pentru gazul trimis țărilor europene pe care le consideră “neprietene”.
Uniunea Europeană a anunțat că nu va ceda presiunii, pentru că și-ar călca în picioare sancțiunile economice impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.
Ungaria ar putea face notă discordantă față de blocul comunitar. Analiștii urmăresc și poziția Germaniei, puternic dependentă de gazul rusesc, dar care în ajun a decis să trimită Kievului tancuri, sisteme anti-aeriene Gepard și să antreneze pe teritoriul său soldați ucraineni.
România s-a numărat printre cele 40 de state care au luat parte la o reuniune pentru sprijinirea Ucrainei, organizată în baza militară americană Ramstein din Germania.
Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, le-a declarat omologilor săi că Statele Unite sunt hotărâte – citez – să “mute munții din loc” pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul cu Rusia invadatoare. Washingtonul oferă, de altfel, cel mai substanțial sprijin militar.
La momentul actual, Kievul are nevoie de artilerie grea și blindate pentru a putea respinge atacurile.
La reuniunea din Germania au participat și Finlanda și Suedia. În prezent neutre, acestea vor să adere la Alianța Nord-Atlantică de teama Rusiei.
Guvernul de la București plănuiește să modifice legislația, astfel încât România să poată dona armament din rezervele sale. Până acum, am trimis în Ucraina doar ajutor umanitar.
—
Premierul Nicolae Ciucă s-a aflat, marți, într-o vizită-surpriză la Kiev, însoțit de șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Cei doi sunt parteneri de guvernare la București.
În schimb, șeful Senatului, Florin Cîțu, nu i-a însoțit, din motive care nu se cunosc.
Din delegație a făcut parte și șeful diplomației, Bogdan Aurescu.
Cei trei oficiali români s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu premierul Denys Shmîhal și liderul parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanchuk.
Mai apoi, delegația a vizitat localitățile Borodianka și Irpin, din proximitatea capitalei Kiev, puternic afectate de atacurile armatei ruse, condamnate de premierul Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat al Palatului Victoria, șeful guvernului a reafirmat sprijinul României pentru o investigație internațională care să îi tragă la răspundere pe vinovați de comiterea de crime de război, dar și dorința de a participa la viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
La rândul său, Marcel Ciolacu a transmis că România vrea să fie principalul hub de stabilitate şi securitate în regiune. Potrivit lui, porturile Constanţa şi Galaţi trebuie să devină puncte strategice de legătură între Ucraina şi Europa, dar şi cu restul lumii. În procesul de aderare a Ucrainei la UE, comunitatea de români din această ţară trebuie să ajungă să beneficieze de toate drepturile de care se bucură minorităţile din statele membre ale Uniunii şi din România, mai crede Marcel Ciolacu.
—
Aflat la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a cerut încetarea ostilităților, punctând răspicat că invadarea Ucrainei încalcă integritatea teritorială a acestei țări și Carta ONU, tratatul care a stat la baza fondării acestui for internațional.
Declarându-se mesager al păcii, Antonio Guterres s-a pronunțat în favoarea dialogului și anchetarea eventualelor crime de război.
Ucraina îi ceruse oficialului ONU să garanteze un coridor umanitar pentru a evacua cei o mie de civili adăpostiţi în interiorul uzinei Azovstal. Forţele ruse nu au reuşit să cucerească oţelăria, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din portul Mariupol.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, cel puțin 8 milioane de ucraineni vor fugi din calea armelor în acest an, dublu față de se cât estimase inițial.
Antonio Guterres este așteptat la Kiev, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski.
Autoritățile ucrainene au transmis că orașul Zaporojie, situat în sud-estul țării, a fost lovit de două rachete rusești. Una dintre ele a avut ca țintă o fabrică de aluminiu. O persoană a murit, iar o alta a fost rănită.
La Zaporojie se află cea mai mare centrala atomică din estul Europei, aflată sub controlul rușilor de la începutul lunii martie.
În tot acest timp, forţele aeriene ale Rusiei şi Belarusului au început antrenamente comune. Manevrele operative se vor desfăşura timp de câteva zile.
Armata rusă a folosit teritoriul aliatului belarus învecinat pentru invazia militară asupra Ucrainei şi, ulterior, pentru a se retrage acolo atunci când a abandonat regiunile nordice Kiev şi Cernigău.
—
După seria de explozii fără victime produse, în circumstanțe neelucidate, în regiunea separatistă Transnistria, controlată de rusofili, Republica Moldova a condamnat încercările de destabilizare a țării.
După o ședință de urgență a Consiliului de Securitate de la Chișinău, președinta Maia Sandu a declarat că tensiunile sunt rezultat al unei confruntări între grupuri de dincolo de Nistru.
Responsabile ar fi forțe care vor tensionarea relației cu Rusia în contextul actualului război din Ucraina.
Autoritățile moldovene spun că monitorizează situația din Transnistria, îndemnând populația la calm și la evitarea propagării de informații false și panicarde.
“Este necesară abordarea cu reţinere şi prudenţă a situaţiei”, a transmis Ministerul de Externe de la București.
După atacul cu grenade anti-tanc ce a vizat sediul Serviciului de Securitate din Tiraspol, au fost aruncate în aer două antene de televiziune din satul Maiak, din raionul Grigoriopol.
Autoritățile transnistrene au instituit codul roşu de alertă teroristă. Vehiculele vor fi oprite în trafic şi verificate aleatoriu pe timp de zi.
Fără a prezenta dovezi, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a susținut că în spatele atacurilor s-ar afla regimul ucrainean.
Deși nu a contactat Chișinăul pentru discuții pe tema acestor escaladări, Moscova spune că vrea să evite – citez – amestecul în Transnistria și și-a exprimat speranța că regiunea nu va fi atrasă în actualul conflict armat ruso-ucrainean. Retorica amintește de cea folosită de Kremlin înainte de invadarea Ucrainei.
Rusia menţine trupe în Transnistria de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Autorităţile de la Kiev se tem că această regiune separatistă ar putea fi folosită ca rampă de lansare pentru noi atacuri asupra Ucrainei.
—
Candidaţii propuşi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională vor fi audiaţi, miercuri, în Parlament.
Şedinţele din comisiile juridice sunt programate după-amiază.
La Senat se vor prezenta cei care aspiră să îi ia locul Monei Pivniceru. PNL o propune pe senatoarea Iulia Scântei, iar USR – pe avocatul Péter Eckstein-Kovács.
La Camera Deputaţilor, vor fi audiați candidaţii pentru locul lui Valer Dorneanu. PSD îl propune cpe Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, USR l-a nominalizat pe judecătorul Cristi Danileţ, iar AUR – pe profesorul universitar Ioan Sabău-Pop. Termenul de depunere a candidaturilor a expirat ieri.
Votul în plen va fi dat săptămâna viitoare.
Pentru al treilea fotoliu de judecător care va rămâne vacant la CCR din iunie, pe care îl va elibera Daniel Morar, șeful statului va face nominalizarea.
—
La apelul opoziției, ministrul Finanţelor este așteptat în plenul Senatului. Uniunea Salvați România deplânge, în principal, scăderea puterii de cumpărare în rândul populației, urmare a scumpirilor în lanț din ultimele luni.
Social-democratul Adrian Câciu ar urma să răspundă întrebărilor începând cu ora 11.00.
—
Azomureș, cel mai mare producător autohton de îngrășăminte, reia parțial producția. Timp de 4 luni, instalațiile au fost oprite ca urmare a scumpirii galopante a gazelor și electricității. Conducerea Azomureș așteaptă de la Guvern confirmarea unui pachet de subvenţii.
—
Un incendiu a cuprins 4 utilaje pe șantierul Drumului Craiova – Pitești, între localitățile Balș și Pielești. Pompierii olteni au intervenit pentru a stinge flăcările. Utilajele au fost distruse în mare parte. Cauza izbucnirii incendiului este investigată.
—
De miercuri, șoferii pot fi avertizați pe e-mail înainte să le expire rovinieta dacă aleg această opțiune. Se pune în aplicarea astfel un ordin al Ministerului Transporturilor, menit să vină în sprijinul conducătorilor auto în condiţiile în care au crescut simțitor amenzile pentru cei care uită să plătească taxa de drum.
—
Traficul rutier se închide, de miercuri, pe drumul judeţean ce face legătura între Bârsa şi Sebiş, după cum a anunţat Consiliul Judeţean Arad. Până sâmbătă inclusiv, sunt programate lucrări de modernizare. Ruta ocolitoare cea mai indicată este cea pe la Buteni.
—
De marți seară, autorităţile din Sfântu Gheorghe (Covasna) au instituit mai multe restricţii de circulaţie în zonele centrale, unde, pe parcursul acestei săptămâni, se vor desfășura evenimente dedicate patronului spiritual al oraşului. Până luni, vor fi închise parcările publice cu plată din aceste sectoare.
—
Poliția Română a avertizat asupra unui nou val de atacuri cibernetice, vizați fiind clienții serviciilor de telefonie mobilă. ”Nu accesaţi link-uri primite de la persoane necunoscute!”, îndeamnă conducerea IGPR într-un comunicat.
—
Pentru prima dată de când a ajuns la Casa Albă, preşedintele american Joe Biden şi-a folosit atribuţia graţierii, anunţând că a comutat pedepsele a 75 de persoane şi că a amnistiat alte trei. ”America este o naţiune a legii şi a celei de a doua şanse, a salvării şi reablitării”, a transmis acesta într-un comunicat al administrației de la Washington.
Între cei amnistiați se numără Abraham Bolden, un fost membru al Secret Service (agenţia americană de protecţie a personalităţilor de stat), primul afroamerican care a avut misiunea să păzească un preşedinte, în mandatul lui John F. Kennedy.
În vârstă de 88 de ani, bărbatul a fost acuzat că a încercat să vândă o copie a unui dosar aparţinând Secret Service. S-a dovedit că doi martori ai procesului au mințit pentru ca Abraham Bolden să ajungă în spatele gratiilor.
În urma eliberării sale din închisoare, octogenarul a obţinut mai multe recompense pentru activismul şi contribuţiile sale aduse societății americane.
—
În turul semifinalelor Champions League, Manchester City a învins Real Madrid cu 4-3 pe teren propriu. Meciul a fost arbitrat de Istvan Kovacs, asistat fiind de Vasile Marinescu și Ovidiu Artene.
În cealaltă semifinală, miercuri seară se confruntă Liverpool și Villarreal.
Partidele retur sunt programate săptămâna viitoare.
—
Vremea va fi în general instabilă. Pe arii extinse şi îndeosebi după-amiaza şi seara, vor fi perioade cu înnorări accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi pe alocuri vijelii şi grindină. În Dobrogea şi estul Munteniei, astfel de manifestări se vor semnala pe suprafeţe restrânse. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi local 20…25 l/mp şi izolat 30…40 l/mp. Trecător, pe crestele montane vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în Lunca Dunării.
În zonele de munte, vremea va fi în general instabilă. Vor fi perioade cu înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial şi descărcări electrice. Pe alocuri, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 20…40 l/mp şi vor fi căderi de grindină. În special în cursul nopţii, pe crestele montane, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă sau ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări de scurtă durată mai ales în timpul ploilor. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice perioadei.
La București, valorile termice se vor menţine peste normele caracteristice datei, dar gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse, posibil cu caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, cu o probabilitate mai mare spre seară. Temperatura maximă va fi de 24…25 de grade.
