—
În fața Rusiei agresoare, Alianța Nord-Atlantică își actualizează strategia de apărare. Mai multe forțe armate vor fi relocate pe flancul estic, cu echipamente militare defensive și provizii.
4 noi grupuri de luptă multinaționale vor fi create în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, pe lângă celelalte patru existente în țările baltice și Polonia.
De asemenea, NATO va ajuta Ucraina cu rachete antitanc și antiaeriene eficiente, cu echipamente pentru decontaminare în caz de atacuri radiologice, chimice sau biologice.
Într-o intervenție prin videoconferință la reuniunea NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Alianța să îi ofere 1% din tancuri și avioane pentru a rezista invaziei. Liderul de la Kiev a mulţumit pentru echipamentul defensiv oferit până acum, dar vrea și arme de atac.
Doar Marea Britanie a anunțat că va analiza solicitarea. Premierul Boris Johnson a admis că scenariul va fi greu de pus în practică din punct de vedere logistic.
Secretarul general al NATO consideră că actualul conflict din Europa reprezintă cea mai mare amenințare a vremurilor noastre. „Vom continua să impunem Rusiei costuri fără precedent”, a adăugat Jens Stoltenberg, al cărui mandat a fost prelungit cu un an.
O înăsprire a sancțiunilor economice împotriva Moscovei se lasă, deocamdată, așteptată în tabăra de Vest.
Șefa Comisiei Europene a respins, joi, cererea Rusiei de a fi plătită în ruble pentru furnizarea de petrol și gaze. “Ar fi o încercare de a ocoli sancțiunile, iar “Moscova nu poate șantaja UE prin intermediul resurselor sale energetice”, a opinat Ursula von der Leyen.
G7, grupul celor mai industrializate state ale lumii, și-a reafirmat solidaritatea cu Ucraina, avertizând Rusia şi partenerii acestei ţări cu măsuri „severe”. Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite insistă că țintă este regimul de la Kremlin.
Între timp, președintele american propune ca Rusia să fie exclusă din grupul G20.
Joe Biden a amenințat cu o “ripostă” dacă omologul rus, Vladimir Putin, va folosi arme de distrugere în masă în Ucraina, așa cum a făcut în Siria, unde a sprijnit regimul de la Damasc împotriva rebelilor.
Totodată, liderul de la Washington și-a exprimat speranța că administrația de la Beijing nu va ajuta Kremlinul să atenueze impactul sancțiunilor occidentale.
După summitul NATO, Joe Biden ajunge, vineri, în Polonia, unde va reconfirma sprijinul pentru această țară, care a primit peste două milioane de refugiați. Liderul de la Casa Albă se va deplasa până la Rzeszow, oraș situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina.
Prin vocea premierului său, Polonia a făcut apel la înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei. “Dacă (Vladimir) Putin va zdrobi Ucraina, va avansa, într-un an sau doi, spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin…”, a avertizat, joi, Mateusz Morawiecki.
De la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că România este “în siguranță”. Potrivit lui, la momentul actual, nu sunt cunoscute nici eventuale amenințări la adresa Republicii Moldova.
Întărirea flancului estic al NATO este o garanție pentru întreaga Europă, a adăugat el.
Întrebat de riscurile alimentare ale crizei ucrainene, Klaus Iohannis nu crede că România va întâmpina probleme, dar pe plan mondial pot să apară unele.
NATO estimează că între 7.000 şi 15.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina de la începutul războiului. Prin comparaţie, Rusia a pierdut aproximativ 15.000 de soldaţi în 10 ani în Afganistan.
Izolată la nivel internaţional, Rusia caută să își consolideze relațiile financiare cu Iranul, o altă țară aflată pe lista neagră a Occidentului din cauza ambițiilor sale nucleare.
—
Explozii puternice au zguduit, joi seară, regiunea capitalei Kiev. Un depozit de produse petroliere ar fi fost aruncat în aer.
Cel puțin 6 civili au fost uciși și alți 15 răniți, joi, într-un bombardament al forțelor ruse la un oficiu poștal din orașul nord-estic Harkov. Victimele așteptau la coadă în apropiere pentru a primi ajutor umanitar, a declarat guvernatorul regional.
Trupele ruse au bombardat Ucraina într-o singură lună mai mult decât a fost lovită Siria de proiectile în 5 ani de război. Dezastrul este de 11 ori mai mare, susțin Forţele Aeriene Ucrainene.
Autorităţile de la Kiev au anunţat primul schimb real de câte 10 prizonieri cu Moscova de la începutul războiului în urmă cu o lună.
De asemenea, 11 marinari civili ruşi care au fost salvaţi de la bordul unei nave care s-a scufundat în largul Odesei au fost eliberaţi, în schimbul a nouă marinari ucraineni de la bordul unei nave capturate de ruşi în timp ce încercau să ajungă pe Insula Şerpilor, în primele zile ale războiului.
Potrivit UNICEF, peste jumătate dintre copiii Ucrainei (în cifre mai mult de 4 milioane) și-au părăsit locuințele.
Minorii blocați în zonele de război din Ucraina sunt expuşi unor pericole, precum înfometarea, frigul şi traficul de persoane.
Cei aflați în instituţii de îngrijire riscă să fie lăsaţi în urmă de îngrijitorii care fug, la rândul lor, de bombardamente.
O mamă din Kiev a reușit să ajungă cu cei 9 copii ai săi în punctul de frontieră Isaccea. Voluntarii i-au preluat în grijă.
Statul român pune la dispoziție paturi în spitale pentru victime ale bombardamentelor din Ucraina. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că instituția gestionează și vaccinarea și testarea cetățenilor ucraineni ajunși în țara noastră.
Toate structurile de monitorizare ale Forțelor Navale sunt în alertă pentru a contracara orice pericol în apele teritoriale române ale Mării Negre. O navă militară este trimisă zilnic în misiune pentru descoperirea eventualelor mine marine care ar proveni din zona portului Odesa.
România îi va oferi președintelui ucrainean prilejul de a se adresa Parlamentului prin videoconferință. Autoritățile de la București și cele de la Kiev au început discuțiile în acest sens, a precizat șeful Camerei Deputaților, social-democratul Marcel Ciolacu. În ultima lună, Volodimir Zelenski s-a adresat, online, parlamentelor din mai multe ţări.
Unele direcții de sănătate publică din țară au primit tablete de iodură de potasiu produse de Antibiotice Iași la comanda Ministerului Sănătății. Săptămâna viitoare, va începe distribuirea lor în cabinetele medicilor de familie. Iodura de potasiu nu se administrează preventiv. În eventualitatea unui accident sau a unui atac nuclear, pastilele au eficiență limitată, doar la copii, tineri și gravide.
—
Companiile petroliere susțin că nu există riscul unei creşteri importante a preţurilor sau al unei scăderi a stocurilor de carburanţi, a transmis, joi, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.
Instituția va întocmi un ghid de bune practici după deficienţele constatate recent în timpul controalelor efectuate la distribuitorii de carburanţi.
—
Noua ediție a programului StartUp Nation, prin care statul finanţează afacerile aflate la început de drum, va suferi unele modificări.
Ministrul antreprenoriatului, Daniel Cadariu, a anunțat că numărul locurilor de muncă create nu va mai conta în punctajul pentru obținerea sprijinul financiar. De asemenea, va fi introdusă o cofinanţare simbolică. Suma pe care o vor putea obţine antreprenorii prin acest program nu va putea depăși 200.000 de lei.
—
Bilanţul epidemiologic s-a menținut, joi, peste pragul a 4.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Alte 33 de decese au fost asociate Covid în Românie. În spitale, sunt internaţi peste 2.700 de bolnavi, din care aproape 450 la Terapie intensivă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și-a exprimat speranța că situația epidemiologică va reveni pe un trend descrescător, pentru ca vara să fie una “fără probleme”.
—
Compania farmaceutică americană Pfizer a dispus retragerea unor loturi de medicamente pentru hipertensiune arterială. Accuretic şi cele două versiuni generice ale sale redus riscul de potenţiale evenimente cardiovasculare periculoase, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Loturile în cauză conţin niveluri mai mari de nitrozamine, care prezintă un risc de cancer.
—
Microparticule de plastic au fost detectate, pentru prima dată, în sângele uman. Cercetătorii le-au identificat la aproape 80% dintre persoanele testate. Descoperirea demonstrează că microplasticul pot călători în corp şi se pot depozita în organe. Impactul asupra sănătăţii este, deocamdată, necunoscut.
—
La turneul de tenis de la Miami, Irina Begu (70 WTA) a învins-o, cu un dublu 6-4, pe bioelorusa Arina Sabalenka (5 WTA), principală favorită, calificându-se în turul al treilea.
Simona Halep s-a retras, joi, cu doar câteva ore înaintea meciului de debut.
Românca nu s-a recuperat după accidentarea suferită la coapsa stângă la recentul Indian Wells. În urma unui RMN, Simona Halep a descoperit că a suferit o ruptură musculară, care o va împiedica să evolueze la Billie Jean King Cup. Pauza competițională se va întinde pe durata a 3 săptămâni.
Tot din cauza unei accidentări, spaniola Garbine Muguruza s-a retras din competiție.
La Miami Open, în turul secund, Sorana Cîrstea o întâlnește, vineri, pe Zhang Shuai.
—
Naționala de fotbal joacă, vineri seară, un amical cu selecționata Greciei. Partida se va disputa pe Stadionul Steaua din Capitală de la ora 20 și 15 de minute. Va fi primul meci în care pe banca tehnică a tricolorilor se află Edi Iordănescu.
Bilete pot fi cumpărate de la casele arenei din Ghencea până la ora meciului.
Un al doilea meci-test al naționalei este programat marțea viitoare, în deplasare în Israel.
—
Micii tricolori au fost învinși de norvegieni, la Ploiești. Nordicii s-au impus cu 2-1 într-un amical. Elevii lui Bogdan Lobonţ au condus în prima repriză, primind apoi două goluri în partea secundă a meciului.
—
În semifinalele barajelor pentru Cupa Mondială de fotbal, Italia a fost eliminată. Campioana europeană en titre a fost învinsă cu 1-0, pe teren propriu, de Macedonia de Nord.
Squadra Azzurra ratează, pentru a două oară la rând, un campionat mondial.
Pentru un loc la turneul din Qatar, Macedonia de Nord se va duela cu Portugalia, calificată cu emoții din semifinala cu Turcia, care a ratat un penalti la scorul de 2-1, cu șapte minute înainte de finalul meciului.
—
25 martie ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri, sărbătoare prăznuită la această dată, aflat pe primul steag al Marii Agii, preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.
În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia apare Maica Domnului, înaintea Arhanghelului Gavriil, care îi aduce vestea că îl va naște pe Mesia.
Prima recunoaştere oficială a Poliției datează din vremea domnitorului Grigore Dimitrie Ghica, având misiunea asigurării ordinii publice. Aproape 4 decenii mai târziu, în 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus la punct structura Poliţiei, ale cărei competenţe au fost extinse.
Botezată Miliţie în vremea comuniştilor, Poliţia şi-a recăpătat denumirea după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.
—
La 25 martie, omenirea comemorează victimele sclaviei. Timp de peste 400 de ani, mai mult de 15 milioane de bărbați, femei și copii au căzut pradă comerțului transatlantic cu sclavi, în ceea ce rămâne una dintre cele mai negre pagini ale istoriei umanităţii.
Pe lângă condițiile aspre de muncă forțată, victimele au îndurat forme extreme de discriminare și exploatare din cauza inegalității de gen și a culorii pielii.
În zilele noastre, sclavia rezistă în multe zone ale lumii, sub forma muncii forțate, a traficului, exploatării sexuale sau a captivității.
—
În weekend, trecem la ora de vară. În noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 3.00 devine ora 4.00! Schimbarea nu modifică mersul trenurilor, circulaţia acestora respectând orarul prevăzut în programul obișnuit.
—
Vremea se va răci în toate regiunile, mai accentuat în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei și al Transilvaniei, unde local valorile termice se vor situa sub cele normale în această perioadă. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 7 și 17 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în jumătatea de est a țării, unde pe arii restrânse se vor semnala precipitații slabe – mixte în zonele montane și submontane și predominant ploi în zonele joase. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în zona montană înaltă, cu rafale de peste 80…100 km/h pe crestele Carpaților Meridionali și Carpaților Orientali, dar și în estul și sud-estul teritoriului, cu viteze ce vor depăși 50…60 km/h, iar pe alocuri și în rest.
La București, vremea se va răci accentuat, astfel că valorile termice se vor apropia de cele specifice perioadei. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza, când vor fi condiții pentru ploi slabe. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în a doua parte a zilei, când la rafală se vor atinge viteze de până la 45…50 km/h. Temperatura maximă va fi de 13…14 grade.
În zonele de munte, valorile termice vor scădea semnificativ față de intervalul precedent, astfel că vremea va deveni ușor mai rece decât în mod normal. Pe parcursul zilei, cerul va avea înnorări și temporar se vor semnala precipitații slabe mixte, în Carpații Occidentali și local în cei Meridionali. Vântul va avea intensificări, îndeosebi pe creste, iar rafalele vor depăși 90…100 km/h. Noaptea cerul se va degaja treptat, iar vântul va slăbi treptat în intensitate.
