—
A trecut o lună de la startul invaziei militare ruse în Ucraina.
Ceea ce președintele Vladimir Putin estima a fi o “operațiune armată chirurgicală”, începută la 24 februarie sub pretextul apărării vorbitorilor de limbă rusă din estul separatist, s-a transformat într-un sângeros război, cu pierderi de ambele părți.
La momentul actual, Rusia păstrează doar avantajul distructivelor lovituri aeriene. Pe frontul terestru de război, operațiunile par împotmolite.
Forţele ucrainene au anunţat capturarea unui locotenent al armatei ruse şi au publicat imagini care prezintă chipul acestuia şi actul de identitate militar.
Dovedind rezistență în fața invadatorilor, trupele locale au reușit să recâștige teren la periferia capitalei Kiev, a anunțat primarul Vitali Klitschko.
În plus, cotele râului Irpin sunt în creștere, ceea ce îngreunează ofensiva rușilor.
La Mariupol, port distrus în mare parte – conform imaginilor surprinse din aer de o dronă – peste 100.000 de locuitori așteaptă un coridor umanitar prin care să să fugă.
The city where I was born, the home where lived my parents, the place that smelled of sea, a strategy point for bloody russians who ruined the lives of half a million people. #Mariupol, my heart’s bleeding. pic.twitter.com/Yr4nbsfb4w
— Anna Romanenko (@annabaranochnik) March 19, 2022
La Cernihiv, rușii au distrus un pod rutier, izolând orașul. Autoritățile acuză că locuitorii sunt ținuți, astfel, ostatici. Întrucât rezervele de apă sunt epuizate, aceasta va fi raționalizată la 10 litri pentru fiecare persoană.
Aproximativ o mie de clădiri au fost distruse la Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, considerat o ţintă cheie pentru forţele invadatoare.
De la începutul războiului, România s-a aflat în prima linie de gestionare a crizei refugiaților.
Gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 86%, a anunţat Ministerul Afacerilor Interne. De la începerea invaziei armate ruse, 4.268 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România.
Persoanele care găzduiesc ucraineni fugiți din cauza războiului a vor putea să îşi recupereze o parte din cheltuielile. Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă în baza căreia pentru fiecare persoană găzduită pot fi decontaţi 50 de lei pe zi din bugetul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. Statul decontează, de asemenea, 20 de lei pe zi pentru hrana fiecărui refugiat.
Comisia Europeană a propus majorarea la 3 miliarde și jumătate de euro a prefinanţării totale din REACT-EU pentru a sprijini statele membre care primesc şi găzduiesc ucrainenii care fug din calea armelor.
De la izbucnirea războiului, peste 600 de ucraineni s-au angajat în România. Potrivit autorităților din domeniu, legislația a fost simplificată în sprijinul refugiaţilor care își caută de muncă.
Doi copii născuţi prematur la Odesa, în urmă cu o lună şi jumătate, şi mama acestora au ajuns în România. Bebelușii au nevoie de îngrijiri speciale. Întrucât nu mai erau în siguranţă în Ucraina, medicii au decis să îi trimită în România.
Mai mult de două treimi (68%) dintre români sunt de părere că agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei nu are justificare, potrivit unui sondaj Avangarde, realizat la comanda G4Media. 7 din 10 români consideră că armata rusă comite crime împotriva populaţiei civile în Ucraina.
La București, municipalitatea are nevoie de voluntari pentru sortarea ajutoarelor. Grămezi uriașe de haine donate sunt adăpostite la centrul Romexpo. Persoanele care vor să ofere o mână de ajutor pot face acest lucru până sâmbătă inclusiv.
Mai mulți artişti de stand-up au strâns peste 30.000 de euro pentru ucrainenii afectaţi de război în cadrul spectacolului pro-bono ‘Un show pentru oameni’, organizat în Capitală. Încasările din bilete au fost direcţionate către Crucea Roşie Română.
—
Într-un nou mesaj video publicat pe Facebook în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Ucrainei a făcut un apel ca întreaga planetă să protesteze astăzi, când se împlineşte o lună de la startul invaziei ruse. Potrivit lui Volodimir Zelenski, războiului Rusiei nu este doar împotriva Ucrainei, ci a libertății și democrațiilor.
Totodată, liderul de la Kiev le-a cerut ruşilor de rând să își “salveze fiii de la război”.
Miercuri, într-un discurs susținut prin videoconferință în parlamentul francez, Volodimir Zelenski a cerut ajutor umanitar pentru țara sa și mai multe sancțiuni împotriva Kremlinului. El a comparat portul Mariupol cu orașul francez Verdun, devenit ruină după cea mai sângeroasă bătălie din Primul Război Mondial.
Liderul de la Kiev a făcut apel către companiile franceze să părăsească Rusia, pentru a înceta să sponsorizeze “mașina de război”.
Producătorul de automobile Renault a anunțat, miercuri seară, că suspendă imediat activitățile de la uzina din Moscova și evaluează “posibilele opțiuni cu privire la participația sa” în filiala rusă AvtoVAZ.
După o perioadă de ezitare, compania Nestlé a anunţat că va opri comercializarea unor produse neesenţiale în Rusia. Grupul elvețian va continua să își plătească angajații din această țară, dar nu va mai plăti taxe către autoritățile ruse, iar orice profit va fi direcționat pentru campanii umanitare destinate Ucrainei.
Recolta de cereale a Ucrainei se va înjumătăți în acest an, potrivit unei analize a companiei de consultanţă agricolă APK-Inform. Suprafața pentru însămânțările de primăvară s-a redus considerabil din cauza războiului. Ucraina este unul dintre marii exportatori de cereale ai Europei.
—
Se anunță o zi plină la Bruxelles, unde liderii occidentali – în frunte cu președintele american Joe Biden – au programate summituri decisive. Decizii concrete se așteaptă mai cu seamă de la întâlnirea extraordinară a Alianței Nord-Atlantice. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.
“Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună – cu toţi aliaţii şi partenerii noştri – în această săptămână, în timp ce continuăm să răspundem la războiul ales de Putin în Ucraina”, a notat Joe Biden pe Twitter.
Prefațând discuțiile, secretarul general al NATO a anunțat, ieri, aprobarea unei întăriri a flancului estic, de la Marea Baltică și până la Marea Neagră, inclusiv cu 4 noi grupuri de luptă. Unul dintre acestea va fi activat în România.
Jens Stoltenberg a ținut să sublinieze că Alianța nu este parte a actualului conflict din Europa.
NATO va aproba, în schimb, un sprijin suplimentar pentru Ucraina, care va consta în asistenţă de securitate cibernetică, dar şi echipamente care să protejeze poporul ucrainean de atacuri chimice, biologice, radiologice şi nucleare.
Moscova a avertizat că o eventuală trimiterea a unor forţe NATO de menţinere a păcii în Ucraina, așa cum propune Polonia, ar fi o decizie “nesăbuită” şi “extrem de periculoasă”.
Orice posibil contact între militarii ruşi şi cei ai NATO poate avea urmări greu de reparat, a opinat şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.
Polonia pregătește expulzarea a 45 de diplomați din Ambasada Rusiei la Varșovia. Sub acoperirea mandatului, aceștia ar fi desfășurat activități de spionaj. Moscova a amenințat că va răspunde cu aceeași monedă.
Franța a testat cu succes, miercuri, versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA, fără încărcătură, parte din componenta aeriană a strategiei de descurajare, a anunțat ministrul Forțelor Armate de la Paris, Florence Parly.
Pe lângă summit-ul NATO, la Bruxelles mai sunt programate unul al Uniunii Europene și altul al celor mai puternic industrializate state ale lumii (G7). Occidentalii pregătesc noi sancțiuni economice la adresa Rusiei.
Miercuri, preşedintele rus a ordonat ca plata gazelor exportate în aşa-numitele state “neprietenoase” să fie efectuată în ruble. Moneda s-a devalorizat semnificativ după izbucnirea războiului. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, consideră că decizia lui Vladimir Putin echivalează cu rezilierea contractului.
În contextul războiului, statele occidentale au întrerupt operaţiunile în valută cu Rusia. De asemenea, conturile companiilor și oligarhilor ruși au fost blocate, alături de 300 de miliarde de dolari din rezervele de aur şi valută ale Băncii Centrale de la Moscova.
Consilier al preşedintelui Vladimir Putin, Anatoli Chubais a renunţat la funcţia de emisar special al Kremlinului, părăsind Rusia. Este cel mai înalt oficial care demisionează din administrația moscovită de la declanşarea războiului în Ucraina.
Anatoli Chubais a fost unul dintre arhitecţii reformelor economice din Rusia de după prăbușirea Uniunii Sovietice, când i-a oferit lui Vladimir Putin prima slujbă la Kremlin.
—
Fostă șefă a diplomației americane, Madeleine Albright a murit la vârsta de 84 de ani, răpusă fiind de un cancer.
Figură centrală în administrația americană condusă de Bill Clinton, Madeleine Albright a marcat politica externă occidentală după Războiul Rece, militând pentru extinderea NATO în Europa și pentru intervenția militară în fosta Iugoslavie în anii 1990, pentru a pune capăt genocidului comis de regimul criminal al lui Slobodan Miloșevici.
Născută la Praga în 1937, Madeline Albright a fost fiica unui diplomat al Cehoslovaciei, care a luat calea exilului în 1939, la momentul invaziei trupelor Germaniei naziste.
—
Erori umane și condițiile meteo nefavorabile sunt cauzele dublei tragedii aviatice produse, la începutul acestei luni, în Dobrogea. 8 militari au murit în prăbușirea unui avion MiG-21 LanceR şi a elicopterului IAR-330 plecat în misiune de salvare.
Concluziile preliminare au ținut cont de evaluările făcute la fața locului, analiza epavelor și de convorbirile radio din seara fatidică.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor militari.
Urmare a tragediei, au fost actualizate procedurile de operare, s-au reluat cursurile de pregătire teoretică şi practică pentru personal aeronautic care pilotează aceste aeronave, fiind autorizată reluarea misiunilor de zbor.
—
Premierul Nicolae Ciucă a dat în judecată Ministerul Educației, aflat în subordinea sa, și a reușit să blocheze analiza tezei sale de doctorat, suspectată de plagiat, relatează PressOne. ”E ca și cum cele trei sesizări nu ar mai exista”, acuza jurnalista Emilia Șercan.
În plus, Parchetul General a deschis propria sa investigație, motiv pentru care a ridicat toate documentele originale de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), instituție de învățământ care i-a acordat lui Nicolae Ciucă titlul de doctor.
În ultimele săptămâni, în Parlament au existat două tentative de amnistiere a plagiatelor în tezele de doctorat susținute înainte de 2011, dar ambele au fost sortite eșecului.
—
Fostul președinte Traian Băsescu a anunțat că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului după ce Instanţa Supremă a stabilit, printr-o sentinţă definitivă, că – în tinerețe – actualul europarlamentar a colaborat cu Securitatea comunistă.
La începutul anilor 1970, când a început studiile la Institutul de Marină, Traian Băsescu și-a turnat un coleg care plănuia să fugă din țară. Notele informative purtau numele conspirativ Petrov.
Traian Băsescu a încheiat colaborarea cu poliția politică ceaușistă în 1976, iar 3 ani mai târziu dosarul său ar fi fost distrus fără a fi microfilmat.
În urma sentinței, Traian Băsescu ar urma să nu mai poată folosi gratuit o locuință de protocol, să nu mai primească indemnizația lunară acordată foștilor președinți și nici nu va mai beneficia de paza și protecția gratuite.
—
S-a mai consumat un episod din lupta pentru controlul Partidului Mișcarea Populară, formațiune care n-a mai atins pragul electoral la ultimele alegeri. Colegiul Naţional al PMP a decis, miercuri, excluderea din partid a fostului lider Cristian Diaconescu. Decizia a fost luată cu o singură abţinere. „S-a încheiat o etapă”, a spus preşedintele Eugen Tomac.
—
Aproape un milion de chestionare au fost completate în primele 10 zile de autorecenzare. Procesul continuă până la jumătatea lunii mai. Persoanele care întâmpină probleme pot cere asistență de la primării. Autoritățile insistă că datele oferite la acest recensământ sunt folosite exclusiv în scop statistic.
—
Nemulțumiți că negocierea noului contract colectiv de muncă întârzie, zeci de ceferiști au protestat, miercuri, la Ministerul Transporturilor. Sindicaliștii vor salarii mai mari și condiții mai bune de muncă. Potrivit conducerii CFR, proiectul de buget pe anul în curs așteaptă avizarea.
—
Bilanțul epidemiologic s-a menținut peste pragul a 4.500 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Alte 40 de decese au fost asociate Covid. La terapie intensivă, sunt peste 400 de pacienți în stare gravă, cel mai scăzut numărul din ultimele săptămâni.
În ultima săptămână, mai mult de jumătate din diagnosticări au fost consemnate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Ilfov şi Braşov.
—
Se înmulțesc cazurile de varicelă în judeţul Timiş. În ultima săptămână, la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara sunt diagnosticate, zilnic, câte 3-4 pacienţi. Doi copii sunt internați din cauza unor complicaţii ale bolii.
—
Coșul alimentar de bază s-a scumpit cu 35% în decursul a şase luni, potrivit unui index realizat de Ziarul Financiar. Cele mai importante creşteri de preţ le-au avut făina şi uleiul, de 40-60%. În contextul inflaţiei şi al conflictului din Ucraina, preocuparea consumatorilor faţă de preţurile produselor de bază a crescut semnificativ.
—
A doua jumătate a anului ar putea aduce un val de restructurări şi transformări sistemice în rândul companiilor din România, conform unei analize Arthur Hunt România. Adaptarea ar putea însemna, într-o primă fază, îngheţarea investiţiilor şi reducerea costurilor.
—
Irina Begu s-a calificat în turul secund al turneului de tenis de la Miami. În runda inaugurală, românca a trecut de americanca Hailey Baptiste.
În faza următoare, Irina Begu va juca împotriva principalei favorite, bielorusa Aryna Sabalenka.
Joi seară, în jurul orei 22.00, Simona Halep debutează împotriva australiencei Daria (Gavrilova) Saville (249 WTA).
—
În prima zi a Campionatelor Naţionale de înot în bazin olimpic, găzduite de Bacău, David Popovici a câştigat titlul în proba de 100 de metri spate, cu timpul de 48 de secunde și 50 de sutimi. Tânărul sportiv este campion european la 200 de metri liber.
—
Marius Şumudică a fost numit în funcţia de antrenor al echipei saudite de fotbal Al-Shabab. Românul s-a mai aflat pe banca tehnică a echipei din Riad între 2018 și 2019.
—
Două orașe din România, anume Otopeni (Ilfov, locul 650) și Ojdula (Covasna, locul 462) se află între cele mai poluate din lume, arată cel mai recent raport mondial privind calitatea aerului (IQAir). În clasamentul pe țări, România se află pe locul 66, cu o concentrație de PM2,5 în aer de 15,3, iar în topul pe capitale Bucureștiul este pe 58 (14,9).
—
Pentru că stratul de zăpadă se menține consistent pe cele mai multe pârtii din Poiana Brașov, sezonul de schi ar putea fi prelungit până cel puțin la jumătatea lunii viitoare.
—
Vremea va fi predominant frumoasă și caldă pentru această dată, chiar deosebit de caldă local în zonele de câmpie. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 12 și 22 de grade. Cerul va fi variabil la senin, cu înnorări temporare spre seară în nord-est. Vântul va prezenta intensificări în zona montană înaltă, cu viteze mai mari în Carpații Meridionali, unde rafalele vor depăși 70…80 km/h, temporar în Moldova și sud-vestul Olteniei în general cu viteze de 45…55 km/h, iar pe arii mai restrânse și în rest.
La București, vremea va fi frumoasă și deosebit de caldă pentru ultima decadă a lunii martie. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade.
În zonele de munte, valorile termice vor continua să crească, iar vremea va deveni mai caldă decât în mod obișnuit. Cerul va fi variabil, cu înnorări noaptea în special în zona Carpaților Orientali, unde local și trecător vor fi precipitații slabe, mixte. Vântul va avea intensificări în zona montană înaltă, îndeosebi a Carpaților Meridionali, unde temporar rafalele vor depăși 70…80 km/h.
