Liderii Uniunii Europene au convenit, joi seară, să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statut de țări candidate pentru aderarea la blocul comunitar.
Șeful Consiliului European a descris momentul drept unul “istoric”. “Viitorul nostru este împreună”, a adăugat Charles Michel.
Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că parcursul va fi “unul rapid, bun şi încununat de succes”. În opinia sa, “politica de extindere a Uniunii a primit un nou impuls”.
Decizia liderilor europeni este văzută, totuși, mai degrabă ca un semn de încurajare pentru Ucraina și Moldova în fața agresiunii militare a Rusiei.
Aderarea la Uniunea Europeană se anunță un proces îndelungat și care va presupune numeroase reforme în cele două țări.
“Moldova are viitor în Uniunea Europeană!”, a reacționat președinta Republicii, Maia Sandu, care a transmis – în mai multe rânduri – că nu își dorește “scurtături” în ceea ce privește aderarea țării sale.
La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a salutat “una dintre cele mai importante decizii pentru Ucraina în cei 30 de ani de independență”.
Liderul de la Kiev le-a mulțumit tuturor celor care “cu armele în mână apără țara și libertatea Europei”.
Victimă a unei invazii armate în ultimele 4 luni, Ucraina a confirmat, joi, primirea sistemelor americane de mare mobilitate cu rachete de artilerie. Echipamentele moderne HIMARS permit lovirea unor ținte aflate la zeci de kilometri.
“Vara va fi una fierbinte pentru ocupanții ruși! Și ultima pentru unii dintre ei”, a transmis ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, mulțumind administrației de la Washington pentru acest sprijin militar.
Kievul a solicitat insistent astfel de sisteme, spunând că are nevoie de ele pentru a lovi eficient și de la distanță trupele ruse, care folosesc masiv artileria în efortul de a cuceri Donbasul.
Armata americană le va mai împrumuta ucrainenilor și un robot-câine folosit pentru deminarea terenurilor. Spot va fi trimis în misiune în zonele de la periferia Kievului, devenite un real pericol pentru civili după retragerea invadatorilor.
Antrenat pentru a îndeplini sarcini repetitive, robotul va fi controlat manual, de la distanță.
În ceea ce privește criza exporturilor de cereale, șeful diplomației ruse consideră ar situația ar fost deja rezolvată dacă Kievul şi aliaţii occidentali ar fi înlăturat minele ucrainene de război din largul porturilor de la Marea Neagră.
Serghei Lavrov a negat, totodată, că Moscova ar fi vândut Ankarei grâne furate din Ucraina.
Președintele rus a dat vina pe sancţiunile impuse țării sale, şi pe războiul declanșat, pentru efectul negativ în lanț produs economiei mondiale.
Vladimir Putin a îndemnat China, Brazilia, India şi Africa de Sud – puținii săi aliați – la cooperare împotriva acţiunilor ”egoiste şi necugetate” ale Occidentului.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, criza alimentară mondială provocată de războiul din Ucraina va ucide milioane de oameni pe glob.
În lipsa hranei, populațiile devin vulnerabile la foamete, dar și la boli infecţioase.
—
Destinat trecerii camioanelor încărcate cu cereale din Ucraina, un pod de pontoane va fi amplasat peste Prut pentru a lega localitatea vasluiană Bumbata de oraşul basarabean Leova.
Autoritățile vor să prevină aglomerația de automarfare.
—
Autoritățile bulgare vor suspenda până duminică – inclusiv – lucrările pe Podul Prieteniei, Giurgiu – Ruse.
Șantierul, care a îngreunat mult traficul în ultimele zile, va fi redeschis luni.
—
De la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a comentat, în stil românesc, deducerea de 50 de bani la litrul de carburant, decisă de guvern joi.
“Atât s-a putut!”, a spus șeful statului. Potrivit lui, transportatorii rutieri vor resimți semnificativ impactul măsurii.
Președintele a ținut să precizeze că reducerea accizelor nu este “la îndemâna” guvernelor din cauza legislației europene.
USR a calificat compensarea drept “o nouă bătaie de joc a actualei coaliţii” de guvernământ, ale cărei efecte nu se vor revedea.
Schema deducerii ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.
Reducerea va fi evidențiată pe fiecare bon fiscal emis la benzinării, iar efortul va fi împărțit în mod egal de stat și companiile petroliere.
Parte a coaliției, social-democrații insistă că plafonarea prețului la combustibil ar fi fost mai bună decât compensarea. Potrivit PSD, în multe alte țări europene compensarea a funcționat doar câteva săptămâni.
Social-democrații spun că, în eventualitatea în care strategia se va dovedi ineficientă, vor reveni în guvern cu propunerea unui preț maximal.
“Putem să ne întindem atât cât ne este plapuma”, a spus premierul Nicolae Ciucă la postul public de radio, întrebat dacă Guvernul are capacitatea de a interveni pentru a stopa creşterea preţurilor.
Într-un interviu pentru Europa FM, consultantul fiscal Valentin Ionescu a spus că reducerea TVA ar fi fost o măsură mult mai concretă, în condițiile în care taxele pe care statul le încasează au o pondere de 40% în litrul de carburant.
—
Banca Națională a avertizat, joi, că orice variaţie a preţului energiei va deveni o povară pentru populaţie, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse.
În urma scumpirii electricității și gazelor, cele mai vulnerabile familii ar putea da până la 30% din venituri pe facturi, reiese din cel mai recent raport despre stabilitatea financiară întocmit de BNR.
România se numără printre statele europene în care cetățenii resimt cele mai grele poveri fiscale.
—
Cererea mare de produse şi servicii post-pandemie şi războiul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii trecute, indică datele Institutului Naţional de Statistică.
Potrivit unui sondaj (BestJobs), majorările salariale primite de unii angajați anul acesta nu acoperă scădere semnificativă a puterii de cumpărare.
—
Raportul privind falimentul societății de asigurare City Insurance menționează drept cauze deficienţe operaţionale şi proasta gestionare a banilor. Potrivit lichidatorului judiciar, un deficit de peste un miliard lei a rezultat din vânzarea a poliţelor sub tariful notificat, cu scopul creşterii cotei de piaţă.
—
Anchetat de procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu, social-democratul Adrian Chesnoiu a demisionat, joi, de la șefia Ministerului Agriculturii și s-a autosuspendat din PSD.
Într-un comunicat, colegii de partid i-au mulțumit acestuia pentru activitatea desfășurată în executiv, descriindu-l drept “unul dintre cei mai eficienţi” membri ai actualului cabinet.
Adrian Chesnoiu este suspectat că, la începutul anului, s-a implicat în trucarea unui concurs pentru 4 posturi în Ministerul Agriculturii, acuzație pe care acesta o respinge categoric.
Premierul a luat act de demisia ministrului. “Integritatea este un reper extrem de important”, a spus Nicolae Ciucă despre evaluarea subalternilor.
PSD, care trebuie să desemneze un nou șef la Agricultură, a anunțat că va încuviința ridicarea imunității parlamentare a lui Adrian Chesnoiu, așa cum cer procurorii.
Ședința este programată, marțea viitoare, la Camera Deputaților.
Demersul de ridicare a imunității va fi susținut la vot, din opoziție, de Uniunea Salvați România.
—
Fostul primar bucureștean Sorin Oprescu rămâne, deocamdată, cu sentința de 10 ani și 8 luni de închisoare.
Instanța i-a respins fugarului solicitarea de anulare a pedepsei.
În iulie şi septembrie, magistrații vor analiza plângeri în care Sorin Oprescu susține că a fost victima unui proces abuziv.
Fostul edil se află în Grecia, unde a fost prins și lăsat în libertate condiționată cât timp justiția statului elen dezbate cererea de extrădare a acestuia în România. O decizie este așteptată pe 10 iulie.
—
8 din 10 absolvenți de gimnaziu au obținut medii peste 5 la recenta Evaluare Națională, potrivit rezultatelor prezentate joi.
Fruntașe au fost județul Cluj și Capitala, unde peste 90% din candidați au trecut examenul.
Nota de la Evaluarea Națională contează la admiterea în clasa a 9-a.
Chiar dacă, per total, sunt cele mai bune rezultate din ultimul deceniu la nivel național, concluziile evaluării standardizate – care a fost implementată în premieră în județul Dâmbovița – sunt îngrijorătoare.
Foarte mulți elevi nu știu lucruri de bază după 8 ani de școală, a remarcat ministrul Educației. Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, doar 6% dintre candidați au putut să scrie corect gramatical la testare.
Rezultatele mai arată slaba calitate a învățământului din mediul rural, unde au fost consemnate de 3 ori mai multe medii sub 5 decât la oraș.
La Dâmbovița, doar 7 lucrări din 4.000 au înregistrat diferenţe mai mari de un punct între evaluatori. Profesorii care au înregistrat diferenţe de punctaj la grilă nu vor mai corecta, a precizat ministru Sorin Cîmpeanu.
—
Polițiștii îl cercetează pe individul care și-a atacat, cu un cutter, fosta concubină într-o sală a Judecătoriei Constanţa. Rănită la față, femeia a fost transportată la spital. Agresorul a fost imobilizat și reținut.
Cei doi participau la procesul civil pentru custodia copilului.
Jandarmii au admis că, din cauza fluxului mare de persoane, nu le-au verificat pe toate acestea.
—
Procurorii bihoreni au reţinut un adolescent de 15 ani care a înjunghiat, în zona gâtului, un băiat de aceeaşi vârstă. Agresiunea a fost comisă într-un parc din Oradea. Victima are nevoie de aproape o lună de îngrijiri medicale.
—
Primăria Bistrița evaluează valoarea pagubelor provocate într-un parc de un câine de luptă, care a distrus scoarța mai multor arbori, de care și-a ascuțit colții.
Jandarmii au identificat-o și amendat-o pe proprietara animalului cu 5.000 de lei.
—
Cu 145 de pasageri la bord, o aeronavă Wizz Air s-a defectat după ce a lovit o pasăre în timp ce decola, ieri, pe Aeroportul Internațional Craiova. Zborul a fost reprogramat pentru sâmbătă.
—
Curtea Supremă a Statelor Unite a consfințit dreptul americanilor de a ieşi înarmaţi din locuinţele lor.
Adoptată cu o majoritate de 6 judecători din 9, toţi conservatori, decizia a invalidat o lege a statului New York referitoare la portul armelor de foc.
Națiunea americană se află încă sub şocul unei serii de atacuri armate sângeroase, între care cel comis la o şcoală primară din Texas, unde 19 copii și 2 adulți au fost uciși de un adolescent.
Hotărârea Curţii Supreme reprezintă o lovitură puternică pentru susţinătorii unei reglementări mai stricte a armelor de foc.
Între aceștia, însuși președintele Joe Biden, în opinia căruia “hotărârea contrazice atât bunul simț, cât și Constituția [americană] și ar trebui să ne tulbure profund pe toți”.
—
Autorităţile afgane au încheiat, joi, operațiunile de salvare în provincia Paktika, devastată de un cutremur de magnitudine 6,1.
Un bilanț provizoriu indică cel puțin o mie de decese. Alte 1.500 de persoane au fost rănite.
Regimul taliban de la Kabul a cerut ajutor de la comunitatea internaţională pentru a gestiona criza umanitară.
—
Confruntate cu inundații catastrofale, autoritățile din Bangladesh se tem de riscul unor epidemii şi încearcă să asigure apă potabilă populaţiei.
Până la acest moment, au fost raportate peste 4.000 de infecții care se transmit prin apă, inclusiv cazuri grave de diaree.
—
Vietnamul raportează o înmulțire semnificativă a cazurilor de febră dengue, în special în regiunile sudice şi centrale.
Transmisă de ţânţari, boala infecţioasă este tipică zonelor tropicale.
De la începutul anului, au fost înregistrate peste 60.000 de contaminări.
—
În România, autoritățile sanitare au raportat cel de-al 6-lea caz de variolă a maimuței.
În vârstă de 40 de ani, bărbatul a fost plasat în izolare. O anchetă epidemiologică va stabili contacții direcți ai acestuia.
—
La Mondialele de natație de la Budapesta, înotătorul Robert Glință va concura, vineri dimineaţă, în seriile de 50 de metri spate, probă la care are în palmares două medalii de argint și una de bronz, toate cucerite în campionate europene.
În tribune se va afla David Popovici, tânărul care a scris istorie și a cucerit pentru România două medalii de aur.
Campionul va fi premiat de stat cu un milion de lei. Banii vor fi alocați din Fondul de rezervă al Guvernului.
David Popovici se va întoarce în țara duminică.
La începutul lunii viitoare, el va putea fi urmărit la Europenele pentru juniori de la Otopeni.
—
Simona Halep s-a calificat, joi, în semifinalele turneului de la Bad Homburg (Germania). Românca a trecut de americanca Amanda Anisimova.
În penultimul act, Simona Halep o va întâlni, vineri, după ora 15.00, pe canadianca Bianca Andreescu.
În cealaltă semifinală se vor confrunta franțuzoaicele Alizé Cornet și Caroline Garcia.
—
Din cauza secetei, mai multe localități botoșănene duc lipsă de apă la robinete. Localnicii racordați la rețea se plâng că sunt nevoiți să apeleze la fântâni.
Furnizorul local spune că, în lipsa precipitațiilor, nu poate asigura volumul de apă la parametri normali și, de aceea, raționalizează livrările.
—
Vremea va fi călduroasă în vestul și sudul țării, iar în rest se va menține apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în jumătatea de nord-est a teritoriului, unde pe alocuri, cu precădere la munte, vor fi averse slabe. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 25 și 31 de grade.
La București, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale specifice datei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări mai ales la începutul intervalului, dar probabilitate de ploaie redusă. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 30 de grade.
În zonele de munte, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în Carpații Orientali, unde pe arii restrânse vor fi averse, posibil însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat. Valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentă.
Pe litoral, vremea va fi normală termic. Cerul va avea înnorări temporare ziua, când cu totul trecător vor fi fi averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în prima parte a intervalului (rafale în general de 40…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 26 și 28 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 17 și 19 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 21 și 23 de grade.
