Preşedintele rus a anunţat, joi dimineață, o operaţiune militară în Ucraina pentru a “apăra” separatiştii din estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie-surpriză la televizor.
Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina.
Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia.
Din punctul său de vedere, acţiunile Rusiei reprezintă “autoapărare” în faţa ameninţărilor şi a unor probleme mai mari decât cele actuale.
Vladimir Putin s-a adresat militarilor ucraineni spunându-le că părinţii şi bunicii lor nu au luptat “pentru ca voi să puteţi ajuta neo-naziştii”, adăugând că doreşte să încerce să demilitarizeze şi să “de-nazifice” Ucraina.
Ucraina a decretat, joi dimineață, legea marțială.
Centrele militare ucrainene de comandă din capitala Kiev şi din orașul Harkov au fost atacate cu rachete, relatează site-ul de ştiri Ukrainska Pravda, care a citat o oficialitate din cadrul Ministerului de Interne.
Focuri de armă au fost auzite în apropierea principalului aeroport din Kiev, a informat agenţia de ştiri Interfax, citând presa locală. Aeroportul a fost evacuat.
Cel puţin două explozii au fost raportate în centrul oraşului dis-de-dimineaţă, urmate de sunetele sirenelor şi ale ambulanţelor.
Citaţi de Reuters, martori din Harkov au auzit o serie de explozii la scurt timp după ce Rusia a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare în Ucraina.
Potrivit AFP, explozii puternice au fost auzite la Odesa, port la Marea Neagră.
Miercuri, Parlamentul de la Kiev a aprobat, în primă lectură, o lege care permite cetățenilor ucraineni să poarte arme de foc pentru autoapărare.
Anterior, toți rezerviștii cu vârste între 18 și 60 de ani au fost convocați pentru pregătire militară.
Mai multe pagini de internet ale statului ucrainean, inclusiv cea a Guvernului şi cele ale unor ministere, au fost fost atacate de hackeri, devenind inaccesibile. Kremlinul a negat orice implicare.
”Întreaga lume se roagă pentru poporul ucrainean în această noapte (…) Președintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi de vieți catastrofale și multă suferință. Rusia este singura responsabilă de moartea și distrugerea pe care acest atac le aduce”, a adăugat Joe Biden.
“Statele Unite și aliații vor răspunde decisiv și unitar”, a mai spus liderul de la Casa Albă, adăugând că noi sancțiuni vor fi anunțate după reuniunea liderilor G7, programată peste câteva ore.
Uniunea Europeană denunță atacul “nejustificat” asupra Ucrainei, a transmis şefa executivului comunitar.
“În aceste ore sumbre, gândurile noastre sunt cu Ucraina, cu femeile, bărbaţii şi copiii nevinovaţi care se confruntă cu acest atac neprovocat şi le este frică pentru viaţa lor”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj postat pe Twitter. “Vom trage Kremlinul la răspundere!”, a avertizat şefa Comisiei Europene în acelaşi mesaj.
Secretarul general al Organizației Nord-Atlantice a condamnat cu fermitate, joi, “atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi de civili.
Jens Stoltenberg a spus că aliaţii se vor întâlni pentru a aborda noua agresiune a Rusiei.
“Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile şi NATO va face tot ce este necesar pentru a-i proteja şi apăra pe toţi aliaţii”, a mai adăugat oficialul NATO.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
“Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a “independenţei” autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale”, precizează şeful statului într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
“România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional”, a adăugat Palatul Cotroceni.
“În mod regretabil, în ciuda eforturilor intense la nivel european şi euroatlantic de dezescaladare a situaţiei, Federaţia Rusă, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, forul-garant al păcii şi securităţii mondiale, a ales calea folosirii forţei armate, în contradicţie manifestă cu dispoziţiile Cartei ONU. Federaţia Rusă a dovedit încă o dată că nu este interesată de oferta de dialog constructiv şi responsabil avansată de comunitatea europeană şi euroatlantică, ci a urmărit constant şi intenţionat confruntarea şi impunerea prin forţă a pretenţiilor sale, subsumate logicii desuete a aşa-ziselor sfere de influenţă. România atrage atenţia că Federaţia Rusă trebuie să suporte consecinţele acestui act profund ilegal. În coordonare deplină cu aliaţii şi partenerii săi din cadrul NATO şi UE, România va impune măsuri ferme şi substanţiale de răspuns”, precizează şeful statului.
În context, preşedintele Klaus Iohannis exprimă solidaritatea deplină cu Ucraina şi cu poporul ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţiei Ruse şi reafirmă sprijinul deplin al României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.
De asemenea, preşedintele României solicită oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a agresiunii militare ruse, retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina şi încetarea oricăror presiuni la adresa Ucrainei.
Pe aceste baze, şeful statului român face un apel la responsabilitate, la evitarea de pierderi de vieţi omeneşti şi afectarea în orice fel a siguranţei civililor. “România este gata să ofere asistenţă umanitară Ucrainei. În acelaşi timp, România avertizează împotriva oricărei acţiuni ostile la adresa membrilor comunităţii române din Ucraina şi este gata să acorde sprijinul necesar”, se mai arată în comunicatul citat.
Totodată, Klaus Iohannis îi asigură pe toţi cetăţenii români de pe teritoriul Ucrainei că România, inclusiv prin misiunile sale diplomatice şi consulare, este pregătită să ofere asistenţa consulară necesară.
“Niciun cetăţean al României nu are motiv să se teamă. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că cetăţenii României, ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, beneficiază pe deplin de cele mai ample garanţii de securitate din istoria sa”, se mai precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Un nou convoi militar NATO traversează România de la vest la est, având ca punct final baza militară din localitatea constănțeană Mihail Kogălniceanu.
Ministrul Apărării a precizat că, după instalare, soldații americani se antrenează permanent cu cei români. “Suntem pregătiți pentru eventuale situații de urgență”, a dat asigurări Vasile Dîncu, miercuri seară, la televiziunea publică.
Bucureștiul găzduiește, joi și vineri, Forumul Maritim al Mării Negre, la care participă lideri şi reprezentanţi ai structurilor cu atribuţiuni în asigurarea securităţii navale din 11 ţări, precum şi personalităţi din domeniul apărării şi securităţii din România şi din statele aliate şi partenere.
Criza ucraineană este dezbătută, în regim de urgență, într-o nouă ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Un summit al liderilor europeni este programat, joi seară, la Bruxelles, după ce toate eforturile diplomatice din ultimele săptămâni au eșuat.
Blocul comunitar își reconfirmă poziția unitară în fața agresivității Rusiei, prin instituirea primelor sancțiuni economice colective, care au intrat în vigoare de miercuri.
Membrii Dumei de Stat de la Moscova nu mai pot călători în Uniunea Europeană. Băncile care sprijină separatiştii din estul Ucrainei au interdicție la finanțări europene.
—
Se lasă așteptate deciziile pentru ca facturile la energie să nu “explodeze” din primăvară, când expiră actualele plafonări și compensări.
Joi este programată o ședință a comitetului special creat pentru a găsi soluții.
Vehiculate sunt creşterea plafonului de consum sau stabilirea la 5 procente a profitului maxim pe întregul lanţ de producţie a energiei.
Ambasadorii în România ai Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au trimis o scrisoare prin care au cerut Guvernului să facă plățile către marii furnizori de energie. Într-o scrisoare trimisă Palatului Victoria, semnatarii remarcau că cea mai mare parte a poverii financiare a măsurilor de sprijin pentru populație a revenit sectorului privat.
Miniștrii de resort au raportat, în ședința Executivului, situația la zi a sumelor achitate E.ON, ENEL, ENGIE și Macquarie Asset Management (CEZ).
Convenită săptămâna aceasta în coaliția de guvernare, înjumătățirea accizei la carburanți este, acum, pusă sub semnul întrebării.
Au apărut temeri că măsura ar putea fi ineficientă, întrucât nu ar aduce a scădere a tarifelor la pompă.
Economiștii au avertizat că bugetul de stat va rămâne fără venituri importante.
Liderul PNL insistă că reducerea accizei la carburanţi nu poate fi negociată cu Comisia Europeană și chiar ar putea atrage sancțiuni. Florin Cîţu vrea ca ministrul Finanțelor, social-democratul Adrian Câciu, să explice de ce s-a grăbit să anunţe o asemenea măsură.
—
La insistențele TVR, Poliția Capitalei a confirmat că avea foarte puțină pregătire profesională agentul care a provocat accidentul rutier în care o adolescentă a fost ucisă, iar alta a fost rănită.
Angajat din sursă externă în 2017, Constantin Popescu a fost declarat apt să devină polițist după un curs de doar două luni.
Ulterior, a mai făcut două cursuri, ambele cu o durată de doar o zi, între care unul pentru conducerea autospecialelor de Poliție în regim prioritar.
Anchetatorii au stabilit că graba cu care conducea Constantin Popescu în ziua fatidică nu se justifica.
Pentru a elimina unele necunoscute și contradicții din declarațiile agentului, acuzare a cerut testul cu detectorul de minciuni, dar apărarea s-a opus.
Comisarii Gărzii de Mediu au descins, miercuri, în localitatea ilfoveană Sinteşti, zonă cunoscută pentru arderile ilegale de deșeuri, care poluează constant Bucureștiul. O firmă și 4 persoane au fost amendate. Valoarea sancțiunilor a totalizat 140.000 de lei.
—
Guvernul a aprobat legea prin care autoritățile locale sunt obligate să întocmească hărți de zgomot și planuri de acțiune. România trebuie să se alinieze regulilor europene în domeniu, pentru a reduce poluarea fonică rezultată din traficul aerian, feroviar şi rutier.
Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul amână, până în octombrie, termenul de la care se va introduce în România monitorizarea prin brăţări electronice a agresorilor. Executivul susține că are nevoie de mai mult timp pentru pregătirile necesare.
—
Se face anchetă la Spitalul Municipal Mangalia, unde mai mulţi saci menajeri cu medicamente şi materiale sanitare au fost găsiţi în podul unităţii sanitare. Cadrele unității sanitare au spus inițial că au depozitat ornamentele de Crăciun. Cazul se află şi în atenţia Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa.
—
Managerul Spitalului Județean de Urgență din Baia Mare este revoltat după ce o pacientă a primit o supă în care carnea de pui avea pene. “Nu tolerăm asemenea incidente”, a transmis George Oros. Pacienta, o tânără care a născut de curând, consideră că responsabili sunt angajații de la bucătăria unității.
—
Externat în Danemarca, bebelușul cuplului de români arestat sub suspiciune de agresiune a fost dat în grija unui asistent maternal. Copilul nu poate fi vizitat de rude.
Nou-născutul a ajuns la spital în stare gravă, cu hemoragie cerebrală. Medicii au sesizat poliția.
Cei doi români neagă că și-ar fi bătut copilul.
Înfățișarea finală în fața instanței este programată pe 1 martie.
Statul român va continua demersurile pentru repatrierea bebeluşului atunci când starea de sănătate i-o va permite, a transmis ministrul Familiei, Gabriela Firea.
—
În 2021, peste 1.500 de copii din centrele de plasament au fost adoptați. Numărul este unul record pentru ultimii 20 de ani. În sistemul de protecție socială se află în total 45.000 de copii, dintre care doar 5.600 sunt adoptabili.
—
Agenţia de Administrare Fiscală și Inspecţia Muncii pregătesc controale comune. Verificările se vor face la angajatori în baza unui plan prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență. Tot în PNRR sunt impuse proiecte de digitalizare a activităţii Fiscului.
—
Uniunea Salvați România a anunţat că, săptămâna viitoare, va depune o moţiune împotriva ministrului Justiţiei. Opoziția îl critică pe Cătălin Predoiu pentru proiectul desfiinţării controversatei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. USR consideră că, prin document, sunt “tăiate competenţele” Direcției Anticorupție.
—
După ce a pierdut procesul cu municipalitatea bucureșteană, clubul FCSB trebuie să achite un milion de lei.
Edilul general Nicușor Dan neagă o înțelegere cu finanțatorul “roș-albaștrilor”. Gigi Becali a susținut că ar fi avut un acord cu Primăria pentru a nu mai plăti chiria pentru cele 15 meciuri disputate pe Arena Națională.
—
Federaţia Română de Fotbal a anunţat, miercuri, că fostul internaţional Ion Adrian Zare a încetat din viaţă, la vârsta de 62 de ani. Ion Zare a îmbrăcat de şapte ori tricoul echipei naţionale a României, în perioada 1984-1987, fiind prezent la EURO ’84, unde a bifat 45 de minute, în meciul cu RFG, când l-a înlocuit pe Gheorghe Hagi. În carieră, el a evoluat pentru FC Bihor, Dinamo, Victoria şi Flacăra Moreni, ulterior plecând în Ungaria, unde a jucat la Siofok şi Pecs.
—
Într-un meci arbitrat de Ovidiu Haţegan, Atletico Madrid a remizat, pe teren propriu, cu echipa Manchester United, scor 1-1, într-un meci din prima manşă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor.
La egalitate, scor 2-2, s-a încheiat și duelul Benfica – Ajax.
—
După ce săptămâna trecută a triumfat în turneul de tenis feminin de la Dubai, jucătoarea letonă Jelena Ostapenko (13 WTA) a eliminat-o pe cehoaica Barbora Krejčíková în optimile turneului de la Doha, scor 6-3, 6-2.
Partida a durat doar o oră și 12 minute.
În sferturile competiției din Qatar, Jelena Ostapenko o va întâlni pe spaniola Garbiñe Muguruza (9 WTA), care a trecut de americanca Madison Brengle (60 WTA), scor 6-0, 6-2.
Un eventual triumf la Doha i-ar permite Jelenei Ostapenko să revină în top 10 WTA.
—
Sârbul Novak Djokovic s-a calificat în sferturile turneului de tenis masculin la Dubai. Liderul ATP a trecut în optimi de rusul Karen Haceanov (26 ATP), scor 6-3, 7-6 (2).
“Mă simt încântat şi motivat”, a declarat Novak Djokovic, revenit în circuit după o pauză de 3 luni. Sârbul a salutat atmosfera “fantastică” de pe stadion.
În runda următoare, Novak Djokovic îl va întâlni pe cehul Jiri Vesely (123 ATP), jucător venit din calificări.
—
Exclus de la turneul de la Acapulco după o reacţie nervoasă avută în proba de dublu, germanul Alexander Zverev (3 ATP) și-a cerut scuze publice.
Nemulţumit de o decizie a arbitrului, neamțul l-a înjurat şi l-a făcut “idiot”. Mai apoi, Alexander Zverev a lovit cu racheta scaunul arbitrului, nimerindu-l şi pe arbitru în picior.
“Îmi pare rău că v-am dezamăgit”, a scris tenismenul pe Instagram.
—
Septuplu campion mondial, pilotul britanic Lewis Hamilton a cerut ca Formula 1 să se asigure că arbitrii de cursă sunt „imparţiali”, în contextul în care au început testele de pre-sezon.
Forul de conducere al Marelui Circ (FIA) a creat o nouă structură de monitorizare a curselor după scandalul din ultima cursă a sezonului trecut, care a decis titlul.
În urma unor decizii controversate, Lewis Hamilton a pierdut titlul în favoarea olandezului Max Verstappen.
—
Centrul Expoziţional Romexpo din Capitală găzduiește, de joi, ediţia de primăvară a Târgului de Turism. Zecii de companii din țară și străinătate își prezintă ofertele de vacanță, cu reduceri de preț de până la 50%.
—
24 februarie este sărbătoarea tradiţională a iubirii la români. Protector al îndrăgostiților și patron al bunei dispoziţii, Dragobetele este un personaj mitic din străvechile vremuri ale dacilor.
S-au ţesut multe legende în jurul acestuia, dar mai toate îl descriu ca pe un făt-frumos înflăcărat, mereu pus pe “iubit” fete.
Fiul al Babei Dochia, Dragobetele vesteşte apropiata venire a primăverii.
Se spune că cei care îl sărbătoresc vor fi sănătoşi şi împliniţi în dragoste.
—
Valorile termice se vor situa, în cea mai mare parte a țării, peste cele normale la această dată, astfel că maximele se vor încadra între 2 și 13 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în jumătatea de est a teritoriului, unde trecător și pe arii restrânse vor fi precipitații slabe, în special sub formă de ploaie, iar la munte predominant ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură, precum și în Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei.
Izolat, dimineața va fi ceață.
La București, cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei, dar condițiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla moderat după-amiaza și în general slab în restul intervalului. Temperatura maximă, în continuare mai ridicată decât cea normală în ultima decadă a lunii februarie, se va situa în jurul valorii de 11 grade.
În regiunile montane, cerul va avea înnorări temporare, iar mai ales ziua, trecător și pe arii restrânse, vor mai fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură. Valorile termice vor fi comparabile cu cele din intervalul anterior.
