După o perioadă de contre politice în coaliție, guvernul ar urma să prezinte, joi, mecanismul pentru mult-așteptata ieftinire a carburanților.
Premierul Nicolae Ciucă spunea, miercuri, că executivul intenționează să apeleze la o măsură de compensare pentru o perioadă de trei luni.
Potrivit șefului executivului, schema va fi doar parțial asigurată de la buget.
Deputatul PNL Gheorghe Pecingină sugera, miercuri seară, că statul și companiile petroliere vor împărți compensarea. Parlamentarul consideră că o “plafonare la 7 lei este imposibilă din punct de vedere economic”.
Potrivit unor calcule, actualele tarife la pompă ar urma să scadă cu cel mult un leu pe litru.
Social-democrații au insistat pe introducerea unui preţ maximal la benzină și motorină sau limitarea adaosului pe lanţul comercial. Liberalii au considerat că soluția nu este viabilă, fiind necesare mai degrabă măsuri fiscale.
Premierul mai vrea ca inspectorii Fiscului să își intensifice controalele la companiile petroliere. ANAF are la dispoziție 3 săptămâni pentru explicații despre majorarea tarifelor la pompă.
Camera Deputaţilor va dezbate, în prima zi a săptămânii viitoare, moţiunea depusă de opoziție împotriva ministrului liberal aș Energiei. Uniunea Salvați România îl consideră răspunzător pe Virgil Popescu pentru lipsa de măsuri în criza prețurilor la combustibili.
Totodată, USR critică numirea lui Iulian Iancu la vârful Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Numele social-democratului apărea în scandalul Wikileaks, documente secrete în care era descris drept “omul Gazprom”, reprezentând “interesele ruşilor”.
USR acuză că PSD continuă, cu susţinerea PNL şi aprobarea tacită a preşedintelui Klaus Iohannis, acapararea tuturor instituţiilor cheie ale statului.
—
Confederația sindicală Cartel Alfa se pronunță pentru impozitarea progresivă.
Cetăţeanul este principalul contribuabil la bugetul de stat, susțin reprezentanții angajaților. Potrivit Cartel Alfa, în România, “sistemul fiscal este neperformant, depăşit şi inechitabil, iar statul eşuează în misiunea sa constituţională de a asigura bunăstare cetăţenilor săi”.
—
Invitat miercuri seară la Europa FM, consultantul fiscal Dan Schwartz a opinat că taxa de solidaritate – dorită de PSD – este “o măsură ridicolă, cu iz socialisto-populist”.
Potrivit specialistului, “niciun ban din taxa de solidaritate nu va ajunge la educație sau sănătate, ci “cel mult la pensiile parlamentarilor”.
—
Aproape jumătate dintre români spun că nivelul lor de trai a scăzut din cauza războiului din Ucraina, potrivit celui mai recent Eurobarometru.
Mai mult de jumătate dintre cei care au răspuns sondajului s-au declarat neîncrezători că viața lor va continua neschimbată în contextul conflictului armat de la nord de România. Două treimi din populație ar renunța la drepturi pentru a avea prețuri mai mici.
Sondajul a fost realizat în perioada 19 aprilie – 13 mai 2022, reunind opiniile a 1.057 de persoane.
—
Liderii Uniunii Europene hotărăsc la Bruxelles, joi, dacă acordă Ucrainei și Moldovei statut de țări candidate la aderarea la blocul comunitar.
O decizie văzută mai degrabă ca un gest de solidaritate și încurajare, în fața agresivității Rusiei. Procesul de aderare se anunță unul îndelungat, presupunând numeroase reforme în ambele țări.
Pe frontul ucrainean de război, orașele gemene Lisichansk și Severodonețk se află sub un asalt continuu, dar rușii nu reușesc deocamdată să le cucerească. Serviciile britanice de informații cred că ofensiva Rusiei va încetini pe măsură ce armata epuizează resursele.
Analiștii se tem că, dacă acestea vor cădea în mâinile invadatorilor, următoarele ținte sunt Slaviansk și Kramatorsk.
Organizația Medici fără Frontiere a deplâns un „nivel şocant” al violenţelor împotriva civililor.
În ultimele săptămâni, sute de civili au fost evacuați din estul Ucrainei cu un tren al organizației medicale caritabile, mulți dintre pacienți fiind bătrâni sau copii, cu răni provocate de explozii, amputări traumatice sau plăgi împuşcate.
Organizația Reporteri Fără Frontiere acuză că un fotoreporter ucrainean a fost “executat cu sânge rece” de către forţele ruse. Maksim Levin a fost ucis la nord de Kiev, pe 13 martie, împreună cu un prieten. Crima a fost documentată, iar “dovezile sunt copleșitoare”, potrivit Reporteri Fără Frontiere.
—
Estonia a acuzat, miercuri, Rusia că desfăşoară acţiuni care pot provoca o escaladare a tensiunilor, inclusiv prin simulări de tiruri cu rachetă şi încălcări ale spaţiului aerian. Ambasadorul Rusiei la Tallinn a fost convocat pentru a-i fi înaintată o notă de protest.
În ultimele decenii, statele baltice – adică Estonia, Letonia şi Lituania – s-au apropiat tot mai mult de Occident, spre iritarea Moscovei.
Rusia a avertizat Lituania că interdicția tranzitului de mărfuri supuse sancțiunilor către Kaliningrad nu va primi un răspuns “exclusiv diplomatic, ci unul practic”. Natura unei asemenea amenințări nu a fost detaliată.
De săptămâna trecută, Lituania nu mai permite ca oţelul şi minereul de fier din Rusia nu mai pot ajunge în această exclavă.
În tot acest timp, Finlanda susține că s-a pregătit zeci de ani pentru un eventual atac al Rusiei şi va opune rezistenţă într-un asemenea scenariu. Statul scandinav şi-a construit în timp un arsenal substanţial.
Cu o populație de 5 milioane și jumătate de locuitori, Finlanda a purtat două războaie, în anii 1940, împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 kilometri.
În trecut, Finlanda a preferat neutralitatea, dar în prezent solicită – alături de Suedia – aderarea la Alianța Nord-Atlantică din cauza amenințării reprezentate de Rusia.
În ziua în care a comemorat victimele de acum 81 de ani ale invaziei naziste în fosta Uniune Sovietică, Moscova a acuzat actuala conducere a Germaniei că alimentează o ”isterie rusofobă”.
În ultima perioadă, Kremlinul a redus puternic livrările de gaze naturale spre Europei, spre nemulțumirea Berlinului, care a anunţat furnizarea de armament greu pentru Ucraina.
Aliat al Rusiei, China consideră că actuala criză din Ucraina este “un semnal de alarmă pentru întreaga lume”. Președintele Xi Jinping a denunţat “extinderea alianţelor militare” pe glob şi, totodată, un egoism al unor țări în detrimentul securităţii mondiale.
—
Războiul din Ucraina agită scena politică din Italia.
Ministrul de Externe Luigi Di Maio a părăsit Mişcarea 5 Stele, alături de alți câțiva parlamentari, în semn de nemulțumire că partidul s-a opus eforturilor guvernului de a oferi sprijin militar Kievul, slăbind imaginea Romei în fața celorlalte cancelarii.
“Actualul război este real, iar victimele acestuia sunt reale”, a punctat şeful diplomaţiei italiene. Luigi Di Maio își va face propriul partid.
—
Voucherele de vacanţă emise în anii precedenţi mai pot fi folosite pentru rezervări până la 30 iunie, reamintește Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism.
Tichetele pot fi utilizate exclusiv pentru vacanţe în România iar serviciile trebuie să conţină minim o noapte de cazare. Nu este permis să se achite cu vouchere de vacanţă servicii facturate altui beneficiar ci doar posesorului acestora.
În altă ordine de idei, ANAT consideră că aceste vouchere ar deveni mai atractive prin “reducerea la zero a impozitului pe venit, ceea ce ar implica revenirea la reglementarea iniţială din 2009”.
—
Un judecător a anulat toate sesizările de plagiat depuse de Consiliul Titlurilor Academice în cazul doctoratului pe care îl deține premierul Nicolae Ciucă.
Jurnaliștii de la portalul G4Media scriu că magistratul Marius Iosif este un apropiat al PNL, fiind numit politic în reperate rânduri, de-a lungul anilor, în diferite funcții importante.
Ministerul Educației poate face recurs la decizia judecătorului.
În caz contrar, Nicolae Ciucă rămâne cu titlul de doctor, deși jurnalista de investigație Emilia Șercan a dezvăluit că pasaje importante din lucrare acestuia au sunt copiate.
Un demers gazetăresc pentru care Emilia Șercan a devenit victima hărțuirii.
—
Tribunalul București ar urma să răspundă, joi, contestației depuse de avocații fugarului Sorin Oprescu față de condamnarea acestuia la 10 ani şi 8 luni de închisoare pentru corupție.
Fostul edil al Bucureștiului se află în Grecia, unde a fost prins și lăsat în libertate condiționată.
Recent, alți doi condamnați în dosar s-au predat în Italia.
Fost director în Primăria Capitalei, Cornel Bogdan Popa are de executat 11 ani și 6 luni de închisoare în țară, pentru o mită primită de la omul de afaceri Romeo Albu, condamnat și el la 6 ani de detenție.
Potrivit procurorilor, banii negri au ajuns în cele din urmă la Sorin Oprescu.
—
La 10 ani de la condamnarea sa în dosarul ”Trofeul Calităţii”, Diana Gasparovici a fost capturată în Suedia.
Fost adjunct în Inspectoratul de Stat în Construcţii, fugara are de executat 5 ani de închisoare pentru că i-a fost complice fostului premier Adrian Năstase la abuz în serviciu.
Diana Gasparovici va fi adusă în România după finalizarea procedurilor de extrădare.
Prin concursul ”Trofeul Calităţii”, Adrian Năstase a mascat strângerea de fonduri pentru campania prezidențială din 2004, alegeri pierdute în fața lui Traian Băsescu.
—
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe Mircea Drăghici, fost deputat PSD, și Constantin Nicolescu, ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, în procesul în care sunt judecați pentru atribuirea unor contracte de consultanţă fictivă. Decizia instanței nu este definitivă și ar urma să fie contestată de procurorii anticorupție.
Cei doi au mai obţinut achitarea, în 2018, dar ulterior dosarul a fost rejudecat.
—
Aproape 3.300 de absolvenți de liceu au absentat de la proba scrisă la alegere a Bacalaureatului. Alți 14 au fost excluși din examen pentru fraudă sau tentativă. Aceştia din urmă nu vor putea participa la următoarele două sesiuni ale examenului, a precizat Ministerul Educaţiei.
Candidații minorităților susțin, joi, proba scrisă la Limbă maternă.
Afişarea primelor rezultate se va face luni, 27 iunie, când vor putea fi depuse și eventuale contestații.
Absolvenții de gimnaziu își află, joi, notele la Evaluarea Națională.
—
Regimul taliban din Afganistan a cerut ajutor internațional după cutremurul devastator care a ucis peste o mie de oameni. Alți 1.500 au fost răniți.
Autoritățile se tem că bilanțul victimelor va crește.
Având magnitudinea de 6,1, mișcarea telurică s-a produs în sud-estul țării, la granița cu Pakistanul.
Eforturile organizațiilor umanitare sunt îngreunate de vremea ploioasă.
Gestionarea catastrofei se anunță o misiune dificilă pentru talibani, reveniți la putere anul trecut după retragerea precipitată a coaliției militare internaționale de pe acest vechi front de război.
—
Feroviarii britanici organizează, joi, o nouă zi de protest.
Sindicaliștii cer majorări salariale care să acopere inflația care a ajuns la 9%, un record al ultimelor 4 decenii.
Guvernul nu este parte a conflictului de muncă, întrucât căile ferate britanice sunt privatizate în totalitate.
Marți, doar două garnituri din 10 au circulat în Regat.
—
David Popovici s-a dovedit invincibil în stilul liber la Mondialele de Natație de la Budapesta.
În vârstă de 17 ani, tânărul a obținut aurul în proba de 100 de metri, la 3 zile după titlul adjudecat în proba de 200 de metri, o dublă care n-a mai fost reușită în ultimele 4 decenii la aceeași ediție a unei competiții mondiale de înot.
Pentru superstarul David Popovici “acesta este doar începutul”.
Sportivul clubului Dinamo se descrie ca “un puști care înoată repede” sau “un tip banal care este capabil să inspire oameni”.
David Popovici, care se va întoarce duminică în țară, va evolua la Campionatul European de înot pentru juniori, organizat la Otopeni, în perioada 5-10 iulie, iar mai apoi la Europeanul de seniori de la Roma.
Șefa Federaţiei Române de Nataţie, Camelia Potec, a declarat că David Popovici a primit și va primi în continuare sprijinul financiar de care are nevoie.
—
Simona Halep (19 WTA) s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de tenis de la Bad Homburg (Germania).
Românca a eliminat-o pe slovena Tamara Zidansek (58 WTA), scor 6-0, 6-3. Partida a durat o oră și 6 minute.
“Încerc să joc mai bine de la meci, la meci”, a spus fostul lider mondial.
Pentru un loc în semifinalele competiției, Simona Halep se va duela, joi, cu americanca Amanda Anisimova (25 WTA).
—
Organizate vara trecută în condiții sanitare draconice și cu un an întârziere din cauza pandemiei, Jocurile Olimpice de la Tokyo au costat mai mult de 10 miliarde de dolari.
Suma este aproape dublă faţă de cea preconizată inițial în dosarul de candidatură al capitalei japoneze.
—
Regimul termic va fi caracterizat de valori normale pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, ploi de scurtă durată și posibil descărcări electrice pe arii în general restrânse în regiunile sud-vestice și la munte, și doar izolat, cu precădere în cele estice. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare local la munte, în est și sud-est, și izolat în restul țării. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 25 și 29 de grade.
La București, temperaturi apropiate de cele normale datei. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade.
În zonele de munte, cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate în Munții Banatului și în vestul Carpaților Meridionali, unde pe arii în general restrânse vor fi ploi de scurtă durată și posibile descărcări electrice. În restul zonei montane, astfel de fenomene se vor semnala izolat. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări temporare pe creste. Valorile de temperatură vor crește ușor față de ziua precedentă.
Pe litoral, vremea va fi în general frumoasă, normală termic. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare noaptea, când trecător vor fi averse slabe, posibil și descărcări electrice, în nord. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în prima parte a intervalului (rafale în general de 40…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 27 de grade, iar cele minime vor fi de 18…19 grade.
Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 21 și 23 de grade.
