Cancelariile lumii reacționează cu primele sancțiuni după ce Rusia a recunoscut independența separatiștilor din estul Ucrainei.
Pe lista neagră sunt companii, bănci și oligarhi de la Moscova, dar președintele Vladimir Putin lipsește. Explicația ar fi că Occidentul lasă deschisă ușa dialogului diplomatic.
Totuși, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a anunţat, marți seară, că a decis anularea întâlnirii programate joi, la Geneva, cu omologul rus, Serghei Lavrov.
Președintele Statelor Unite ale Americii a anunțat că Rusia va fi izolată de la finanțele vestice. Joe Biden susține că, prin atitudinea agresivă, Moscova încalcă dreptul internațional.
“Cine Dumnezeului se crede Vladimir Putin de are impresia că poate stabili noi țări pe un teritoriu care nu-i aparține?”, s-a întrebat liderul de la Casa Albă, care a autorizat transferul de soldaţi americani în statele baltice Lituania, Estonia şi Letonia, dacă Rusia nu își retrage trupele din Belarus.
Uniunea Europeană va sancţiona toţi deputaţii ruşi care au votat recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk. Activele internaţionale deținute de cei 351 de membri ai Dumei de Stat vor fi blocate şi aceștia nu vor mai avea drept de călătorie în blocul comunitar.
Excluzând o mobilizare generală, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat convocarea rezerviştilor, marți seară, în timp ce ministrul de Externe, Dmytro Kuleba, a avertizat, la Washington, că armata va lupta pentru teritoriul ţării.
Alianța Nord-Atlantică a transmis că este pregătită să ofere asistenţă militară suplimentară administrației de la Kiev dacă Rusia va avansa şi mai mult în teritoriul ucrainean.
Secretarul general al NATO a acuzat, în schimb, Moscova că tensionează suplimentar situația și a salutat decizia Germaniei de a suspenda proiectul gazoductului Nord Stream 2, prin care urma să se alimenteze direct cu gaz rusesc.
Punctând că forţa de reacţie rapidă este “în alertă” pentru a proteja țările NATO, Jens Stoltenberg consideră că trăim unul dintre cele mai periculoase momente pentru securitatea europeană din ultimele decenii, și a adăugat că nu este târziu ca Rusia să revină la calea diplomației.
De la Kremlin, preşedintele Vladimir Putin a anunțat că țara sa va oferi sprijin militar “republicilor populare” Doneţk şi Lugansk, a căror independență le-a recunoscut-o în granițele de dinainte de anul 2014, sub pretextul că sunt amenințate de armata ucraineană.
Parlamentul rus a aprobat solicitarea acestuia de a trimite armata în afara ţării, implicit în regiunile secesioniste ucrainene.
Pe frontul separatist din Lugansk, un soldat ucrainean a fost ucis și alți șase au fost răniți în confruntări.
Există temeri că, sfidând Occidentul, Rusia ar putea lansa un atac mai larg asupra Ucrainei, din care își retrage personalul diplomatic.
Prin vocea lui Vladimir Putin, Moscova a repetat că se pronunță categoric împotriva aderării Ucrainei la NATO, iar cea mai bună soluţie ar fi refuzul Kievului de a adera la alianţă şi, în schimb, să adopte neutralitatea.
Secretarul general al Naţiunilor Unite a cerut Rusiei să revină la respectarea tratatelor internaţionale. Antonio Guterres a condamnat recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Noile sancțiuni economice ar putea determina Rusia să restricționeze livrările de gaz spre Europa. Ca un prim efect al escaladării tensiunilor, rubla rusească a coborât la minimul ultimelor 15 luni, investitorii temându-se de riscului un conflict armat major.
Cotațiile petrolului au crescut, marţi, la cel mai ridicate niveluri din 2014 încoace. Barilul a ajuns la 96,65 dolari. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, cunoscuţi împreună sub numele de OPEC+, au rezistat apelurilor unor ţări, între care SUA, de a mări mai rapid livrările.
Ministrul Energiei spune că un eventual conflict armat în Ucraina nu va perturba aprovizionarea cu gaze a României. Virgil Popescu susține că sursele interne pot asigura întregul consum odată cu venirea primăverii, când cererea scade. Autorităţile caută, totodată, să diversifice sursele și rutele de import.
Contextul geopolitic actual oferă României atractivitate inclusiv din perspectiva relocării unor afaceri derulate în zona Asia-Pacific, crede premierul. Nicolae Ciucă a avut, marți, o întrevedere cu delegaţia Consiliului de afaceri americano-român.
Fostul președintele Traian Băsescu crede că obiectivul urmărit de Rusia este să “lege terestru Crimeea”, adică să extindă “ocuparea Ucrainei până la gurile Dunării”. În opinia sa, Occidentul ar trebui să reacționeze dur, inclusiv prin scoaterea Rusiei din sistemul bancar internațional.
Premierul britanic, Boris Johnson, consideră că este “de neconceput” ca Rusia să găzduiască finala Ligii Campionilor. Partida este programată la Sankt Petersburg, în luna mai. UEFA analizează relocarea finalei.
—
După o discuţie avută cu omologul polonez, Andrzej Duda, președintele Klaus Iohannis a anunțat că vineri, la Varşovia, va fi organizat un summit extraordinar regional, pentru a coordona răspunsul şi pentru a demonstra unitatea în fața acţiunilor Rusiei.
Pe lângă Polonia și România, din așa-numitul “format București 9” mai fac parte Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia.
“Suntem alături de Ucraina”, a ținut să precizeze Klaus Iohannis.
România anunță că poate adăposti o jumătate de milion de refugiați din țara vecină.
“Asta e o situaţie extremă când am avea nişte fluxuri masive de refugiaţi. Evaluările pe care le-au făcut liderii internaţionali în aceste zile există condiţii şi pentru un conflict armat, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. În acest moment, nu există nicio prognoză în acest sens, deci eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona e afectată, dar asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru”, a precizat ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
Prefectura județului Suceava spune că s-a pregătit cu spaţii de cazare şi asistenţă medicală în eventualitatea unui aflux de refugiaţi din Ucraina. Taberele pot fi amplasate în termen de cel mult 12 ore.
De asemenea, au fost identificate şi alte spaţii de cazare, puse la dispoziţie fie de autorităţile publice locale, fie de operatori din turism.
—
Audiat în Parlament, unde le-a prezentat aleșilor analiză de securitate în contextul situaţiei tensionate din regiune, șeful Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a avertizat că atacurile cibernetice, activităţile de spionaj ostil şi fenomenul știrilor false (fake news) s-au intensificat în ultima perioadă.
6 state ale Uniunii Europene, printre care şi România, vor trimite în Ucraina o echipă de experţi în securitate cibernetică, pentru a lupta împotriva atacurilor lansate de hackeri.
—
Liderii coaliţiei de guvernare au ajuns la un acord de principiu pentru înjumătățirea accizei la carburanţi pe termen limitat, de câteva luni. Planul urmează să fie analizat de ministerele de resort, pentru a fi calculat impactul asupra bugetului de stat. O primă estimare se ridică la 3 miliarde de lei.
Autoritățile de control vor trebui să se asigure că tarifele la pompă nu vor fi majorate înainte de introducerea acestei măsuri. Reducerea de preț ar trebui să fie de cel puțin un leu.
Din opoziție, Uniunea Salvați România a depus un proiect de lege în Parlament pentru scăderea TVA la carburanți, de la 19 la 5%.
În ședința coaliției s-a mai convenit ca plafonarea preţului la energie să fie prelungită cu o lună, urmând ca Guvernul să caute şi alte soluții pentru a ține sub control tarifele la electricitate și gaze, inclusiv o discuţie cu Comisia Europeană pentru revenirea la o piaţă reglementată.
—
Patronatele şi sindicatele din asigurări și bănci susţin că plafonarea tarifelor pentru polițele de răspundere civilă auto ar avea multiple efecte negative. Potrivit lor, o astfel de măsura a mai destabilizat profund piaţa RCA în urmă cu 6 ani.
Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a lansat în dezbatere publică proiectul Ministerului Finanțelor, prin care se propune plafonarea prețurilor la RCA-uri pe o perioadă de 6 luni.
—
Asociaţia Municipiilor propune creşterea impozitelor pentru maşinile vechi şi poluante. Ministrul Mediului așteaptă un proiect în acest sens. Potrivit lui Tánczos Barna, în pofida efortului financiar depus de stat, prin implementarea programelor “Rabla”, numărul maşinilor la mâna a doua care sunt înmatriculate în România este mai mare decât cel al autoturismelor noi.
—
Primăria Capitalei propune o creștere cu 5% a celor mai multe taxe și impozite locale din 2023. Instituția spune că nu face decât să respecte Legea nr. 227/2015, care obligă autoritățile locale să majoreze anual birurile cu rata inflației.
—
Angajații Uzinei Mecanice de la Cugir își reiau, de miercuri, activitatea. Sindicaliștii au obținut majorări salariale de 450 – 500 lei, după cum a anunţat ministrul Economiei, Florin Spătaru. Nemulțumiți de lefuri, cei peste 600 de angajaţi ai uzinei din județul Alba au protestat timp de o săptămână.
—
Comisa juridică a Senatului dezbate, miercuri, cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Adoptat luni de Camera Deputaţilor la propunerea Ministerului Justiţiei, proiectul de act normativ prevede că competenţele SIIJ vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
—
Bilanțul epidemiologic a revenit, marți, peste pragul a 200 de decese asociate Covid. Autoritățile sanitare au raportat alte aproape 15.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2.
La nivel național, gradul de pozitivare a coborât sub 20%, cu câteva procente mai mic decât media săptămânii trecute.
Numărul bolnavilor Covid spitalizați a scăzut cu mai mult de 600. În secțiile de Terapie intensivă sunt cu 40 de pacienți mai puţini față de prima zi a săptămânii.
Vaccinarea anti-Covid păstrează ritmul lent al ultimelor săptămâni. Puțin peste 6.000 de doze au fost administrate în decursul a 24 de ore. În jur de o mie de persoane s-au vaccinat pentru prima dată, potrivit raportării de marți.
—
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor își continuă controalele în întreaga ţară. Marți, după verificarea a 65 de mari magazine, au fost date amenzi de 770.000 de lei.
—
Procurorii au reţinut cinci suspecți, printre care se află şi un fost poliţist de la vama Nădlac, sub acuzația că au asigurat trecerea frauduloasă a frontierei a unor mari grupuri de migranţi. Transfugii, între care irakieni, sirieni, afgani şi pakistanezi, erau ascunşi în diverse autovehicule.
—
La o săptămână după ce furtunile violente au devastat oraşul brazilian Petropolis, bilanţul a urcat la 186 de morţi, au anunţat marţi autorităţile. Eforturile de căutarea a zeci de persoane dispărute continuă.
—
Gary Brooker, solistul trupei rock Procol Harum, a încetat din viaţă la vârsta de 76 de ani. Cântăreţul născut la Londra a condus trupa Procol Harum de-a lungul istoriei sale de 55 de ani, fiind coautor şi interpret al celei mai faimoase melodii a acesteia, “A Whiter Shade Of Pale” din 1967.
—
În vârstă de 16 ani, Rameshbabu Praggnanandhaa l-a învins în mod surprizător, marţi, pe campionul mondial Magnus Carlsen în cadrul unui campionat online de șah. Adolescentul indian s-a impus după 39 de mutări, jucând cu piesele negre. În 2016, când avea doar 10 ani, Rameshbabu Praggnanandhaa devenea cel mai tânăr maestru internaţional din istorie.
—
Deţinătoare a trofeului, Chelsea a învins-o pe Lille, cu scorul de 2-0, marţi seara, în prima manşă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor la fotbal. Echipa londoneză a făcut un pas important spre sferturile de finală, golurile fiind semnate de germanul Kai Havertz (‘8) şi de americanul Christian Pulisic (’63).
În alt meci, Villarreal a remizat cu Juventus Torino, 1-1. Atacantul sârb Dusan Vlahovic a marcat primul său gol în Liga Campionilor, la debut, după doar 31 de secunde, pentru ”Bătrâna Doamnă”.
—
Adunarea Generală a Federației Române de Fotbal a fost convocată pentru 12 aprilie, când vor fi organizate alegerile pentru șefia forului sportiv.
Fără să își reproșeze ratarea pe bandă rulantă a calificărilor naționalei, Răzvan Burleanu aspiră la un al treilea mandat la cârma FRF. Deocamdată, nici nu are contracandidat.
—
Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a stabilit că sezonul 2022-2023 al Ligii 1 va debuta la 9 iulie, a anunţat forul pe site-ul său oficial. Decizia a fost luată ”ţinând cont de configuraţia viitorului sezon competiţional la nivel de club, care urmează să fie întrerupt cu ocazia desfăşurării Cupei Mondiale din Qatar”.
—
Arbitrul Ovidiu Haţegan va conduce meciul dintre Atletico Madrid şi Manchester United, programat miercuri seară pe Estadio Metropolitano din capitala Spaniei, cu începere de la ora 22.00, în prima manşă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor la fotbal. Asistenţi au fost desemnaţi Mircea Mihail Grigoriu şi Sebastian Gheorghe, iar al patrulea oficial va fi Radu Petrescu. Meciul va fi al şaselea arbitrat de Ovidiu Haţegan în acest sezon al competiţiei, după Inter Milano – Şahtior Doneţk (2-0), Atletico Madrid – FC Porto (0-0), Benfica – Bayern (0-4), Dinamo Kiev – FC Barcelona (0-1) și Bayern – FC Barcelona (3-0).
—
O accidentare la genunchi a forțat-o pe Jaqueline Cristian (71 WTA) să se retragă în turul secund al turneului de tenis de la Doha, în momentul în care românca avea avans un set în faţa rusoaicei Daria Kasatkina (28 WTA).
Pentru prezenţa de la competiția din capitala qatariotă, Jaqueline Cristian va avansa 5 locuri în clasamentul WTA, până pe 66.
—
După eliminarea-fulger de la Doha, unde a fost eliminată în runda inaugurală, Simona Halep se pregătește pentru turneele din Statele Unite ale Americii. În luna martie, românca va lua parte la două competiții de top, anume Indian Wells (7-20 martie) și Miami Open (21 martie – 3 aprilie).
—
Dacă va reuşi să câştige turneul de la Acapulco (Mexic), rusul Daniil Medvedev îl va detrona pe Novak Djokovic din fruntea clasamentului ATP. Sârbul a revenit în circuit, la Dubai, după o absență de 3 luni.
Daniil Medvedev a dispus, scor 6-3, 6-4, de francezul Benoit Paire (49 ATP).
La rândul său, spaniolul Rafael Nadal (5 ATP) a trecut, miercuri dimineață, de americanul Denis Kudla (100 ATP), scor 6-3, 6-2.
—
Valorile termice diurne vor fi în scădere față de intervalul anterior, iar în vest, nord și centru vor ajunge să se situeze în jurul mediilor multianuale specifice datei. Cerul va fi mai mult noros. Temporar vor fi precipitații pe arii relativ extinse în regiunile vestice, nord-vestice, sud-vestice și centrale și pe arii restrânse în restul teritoriului. Acestea vor fi mai ales sub formă de ninsoare la munte, mixte în regiunile intracarpatice și ploi în rest. Izolat vor fi condiții de polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane, precum și, local, în Oltenia și Transilvania. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 și 12 grade. Pe suprafețe mici, dimineața, va fi ceață.
La București, valorile termice diurne vor fi în scădere față de intervalul anterior, dar se vor situa în continuare peste normele caracteristice perioadei. Cerul va fi mai mult noros, iar seara trecător va ploua slab. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 10 grade.
În regiunile de munte, cerul va fi mai mult noros. Temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare, pe arii relativ extinse, iar pe alocuri se va depune strat consistent de zăpadă. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări pe creste, în special ale Carpaților Meridionali, unde rafalele vor depăși 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită și zăpada spulberată. Valorile termice diurne vor fi în scădere față de intervalul anterior.
