După 11 zile de confruntări sângeroase în Orientul Mijlociu, cabinetul de securitate al Israelului a acceptat, joi, un armistițiu cu militanții palestinieni din Fâșia Gaza. Înțelegerea, care a intrat în vigoare vineri, a fost obținută cu mediere egipteană. Miile de rachete palestiniene trase asupra Israelului au ucis 12 persoane. Răspunsul armat al statului evreu a făcut peste 240 de morți în Fâșia Gaza. Miercuri, preşedintele american i-a cerut premierului israelian să reducă semnificativ bombardamentele asupra enclavei palestiniene Fâşia Gaza. Joe Biden și-ar fi înăsprit tonul în dialogul cu Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă a îndemnat, în mai multe rânduri, cele două tabere să înceteze violențele. La începutul săptămânii, preşedintele turc, Recep Erdogan, a acuzat că omologul său american are “mâinile pătate cu sânge” din cauza susținerii acordat statului evreu.
—
Într-un interviu acordat Europa FM, șeful Anticorupție a anunțat că, în prezent, sunt în lucru zeci de dosare în care persoane cu funcții de conducere în instituții ale statului au “profitat” de pandemie pentru a se îmbogăți, pe seama suferinței cetățenilor. Crin Bologa a admis că urmărirea penală a inculpaților este dificilă, întrucât achizițiile suspecte s-au făcut din străinătate. În altă ordine de idei, șeful DNA consideră că legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul “va stimula activitatea infracțională”. Potrivit lui Crin Bologa, chiar dacă actul normativ va fi modificat în viitorul apropiat, acesta deja și-a produs efectul, astfel că în procesele din instanță “se va aplica legea penală mai favorabilă”. Premierul Florin Cîțu a declarat, zilele trecute, că a cerut o evaluare a legii. Totodată, parlamentarii PNL ar pregăti modificarea tardivă a legii. Legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul dintr-un dosar a fost inițiată de fost deputat PSD Cătălin Rădulescu și a primit votul final în Parlament în decembrie anul trecut, în ultima zi a legislaturii. Promulgarea legii a fost criticată de asociațiile de magistrați, de mediul de afaceri și de societatea civilă, care au văzut-o ca o invitație la evaziune fiscală.
—
România a reușit o captură-record de aproape 1.500 de kilograme heroină de înaltă puritate. Aduse din Iran, drogurile descoperite în Portul Constanța valorează 45 de milioane de euro pe piața neagră. Rețeaua era formată din români și străini. La operațiune au contribuit servicii de poliție din mai multe țări europene.
—
Doi suspecți au fost arestați preventiv şi alți 21 sunt cercetați sub control în dosarul lăutarilor din Dâmbovița, acuzaţi de înşelăciune. Cei implicaţi ar fi fost întocmit în fals contracte de prestări servicii din care să rezulte că activitatea le-a fost afectată de pandemie. În baza declaraţiilor, lăutarii au obţinut indemnizaţii sociale în valoare de peste un milion și jumătate de lei.
—
13 polițiști sibieni au fost reținuți în scandalul șpăgilor primite în ultimii ani, pe care le-au “mascat” sub forma unor sponsorizări. Potrivit anchetatorilor, agenții au pretins între 50 și 500 de lei de la șoferi contravenienți. Sumele ar fi ajuns la echipa de fotbal a Inspectoratului sibian de Poliție.
—
Procurorii anticorupție verifică unele suspiciuni de corupție la Primăria Capitalei, fapte ce ar fi fost comise în timpul fostei administrații, conduse de social-democrata Gabriela Firea. În vizorul procurorilor sunt angajați ai Administrației Fondului Imobiliar. Se verifică atribuirea ilegală de locuințe din fondul locativ de stat din București. 45 de apartamente au ajuns în proprietaea unor samsari. Joi, s-au făcut mai multe percheziții domiciliare. Actualul edil, Nicușor Dan, a salutat ancheta și a anunțat deplina cooperare a instituției pe care o conduce cu anchetatorii.
—
Recrutaţi în anii ‘80 de Securitatea ceaușistă, mii de copii şi adolescenţi au fost puşi să semneze documente prin care se angajau să îşi toarne colegii, profesorii sau chiar părinţii. Un abuz la scară largă al sistemului comunist, descoperit abia anul trecut, când candidaţii la alegerile locale au fost verificaţi conform legii. În arhive s-a descoperit, astfel, că mulţi dintre ei au colaborat cu Securitatea pe când erau elevi, convinși fiind că fac o faptă bună. Documentele au fost trimise Parchetului Militar. Pentru început, a fost întocmită o listă cu 43 de foşti ofiţeri ce ar putea fi cercetaţi penal pentru recrutarea minorilor de atunci.
—
Moartea actorului Ion Dichiseanu a îndoliat colegii de breaslă și admiratorii. În vârstă de 87 de ani, maestrul s-a aflat în ultimele 3 luni pe patul de spital din cauza unei pneumonii. Vedetă a Teatrului Nottara, Ion Dichiseanu rămâne în amintire prin rolurile jucate în peste 50 de filme, între care “Titanic Vals”, “Revanșa” sau “Pistruiatul”, dar și pentru interpretarea personajului Pierre Vaillant din popularul serial de televiziune “Toate pânzele sus”. În 2018, actorul a fost răsplătit cu un trofeu Gopo pentru întreaga activitate. Un an mai târziu, Ion Dichiseanu a fost decorat de Administrația Prezidențială. Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus vineri, la ora 13.00, în foaierul Teatrului Nottara, pentru cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu. Ion Dichiseanu va fi înmormântat cu onoruri militare, sâmbătă, în Cimitirul Bellu.
—
La nivel național, rata de infectare cu SARS-CoV-2 continuă să scadă. Mai puțin de două teste din o sută au ieșit, joi, pozitive. Autoritățile sanitare au raportat, joi, puțin peste 600 de noi contaminări, la 31.000 de teste efectuate. Alte 60 de decese au fost asociate Covid. Sub 700 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Potrivit Institutului de Sănătate Publică, în ultima săptămână au fost identificate alte 59 de infecții cu variante care determină îngrijorare, dintre care una cu tulpina sud-africană și două cu tulpina braziliană.
—
Un sfert din populaţia cu vârste de peste 16 ani este vaccinată anti-Covid cu cel puţin o doză de ser, în timp ce 19% la sută din populaţie are schema completă de imunizare. Cifrele sugerează o reticență majoră în rândul vârstnicilor, cei mai vulnerabili în perspectiva unui eventual val 4 al pandemiei, dar și o indiferență a tinerilor. Mai puțin de 100.000 dintre aceștia din urmă s-au vaccinat cu cel puțin o doză.
Noi maratoane ale imunizării sunt programate în weekend în mai multe orașe. Unul dintre ele se va desfășura la Șumuleu Ciuc, unde va avea loc tradiționalul pelerinaj de Rusaliile catolice. Pe harta momentului, Capitala (peste 36%) și județele Cluj (33%) și Sibiu (26%) sunt fruntașe la vaccinare. Codaș este județul Suceava (11%), grav afectat de pandemie anul trecut. Pe ultimele locuri la administrare de vaccin mai sunt județele Botoșani, Giurgiu și Bacău.
Biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății susține că vaccinurile care au fost aprobate până acum pe continent oferă protecție împotriva tuturor tulpinilor de SARS-CoV-2. Totuși, răspândirea variantei indiene (B.1.617) pare strâns legată de călătoriile internaționale. OMS face apel la evitarea deplasărilor dacă nu sunt necesare.
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au convenit, joi, asupra introducerii Certificatului Covid de călătorie. Documentul ar putea fi implementat la începutul verii. Certificatul le va fi acordat persoanelor imunizate cu serurile autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului, celor care au trecut prin boală sau care au un test negativ.
—
Șeful opoziției social-democrate s-a arătat dezamăgit de întrevederea avută cu premierul Florin Cîțu pe tema Planului național de redresare și reziliență. Marcel Ciolacu a invocat că delegația care a mers la Palatul Victoria nu a avut acces la detaliile documentației. În replică, șeful executivului a susținut că întâlnirea nu a fost una pentru negocieri, ci pentru a prezenta reformele incluse în PNRR. Florin Cîțu a adăugat că va analiza sugestiile primite și nu a exclus ideea unei prezentări a planului în legislativ, dar a aminitit că acesta a fost convenit deja de Guvern cu Comisia Europeană.
Într-o rezoluție adoptată joi, Parlamentul European a cerut să fie informat în mod transparent despre situația planurilor naționale de redresare și reziliență. Executivul comunitar, care aprobă documentele din țările membre, a transmis că va coopera pe deplin.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că nu poate fi considerată o privare de libertate caratina impusă în România anul trecut, în timpul stării de urgență. CEDO a răspuns unei plângeri depuse de eurodeputatul social-democrat Cristian Terheș.
—
Arhiepiscopia Tomisului refuză orice comentariu în disputa internă cu Patriarhia. Conducerea Bisericii Ortodoxe Române i-a refuzat arhiepiscopul Teodosie solicitarea de a deveni mitropolit. În răspunsul scris oferit, Patriarhul Daniel i-ar fi reproșat prelatului din orașul de la malul mării atitudinea provocatoare și de răzvrătire, dar și ambițiile sale personale. În plus, Arhiepiscopia Tomisului are facturi neachitate, în valoare de aprope jumătate de milion de lei.
—
Constanța devine, vineri, primul oraș din România care oferă călătorii cu mijloacele de transport în comun la schimbul unor deșeuri reciclabile. Un bilet echivalează cu 3 PET-uri sau tot atâtea doze de aluminiu. Realizat în parteneriat cu un ONG, proiectul muncipalității constănțene este unul pilot.
—
Înotătorul Robert Glinţă a câştigat aurul în proba de 100 de metri spate, la Europenele de natație de la Budapesta. Este primul titlu european de seniori pentru România după 17 ani, când campioană a fost Camelia Potec. Robert Glinţă a încheiat finala cu 52 de secunde și 88 de sutimi, record naţional şi record personal.
—
S-au pus în vânzare biletele la finala Cupei României de sâmbătă. Tichetele pot fi cumpărate exclusiv online, de pe site-ul Federației de Fotbal, cu prețuri de 30 lei pentru un loc la peluză și 60 de lei în tribune. Finala dintre Astra Giurgiu și Universitatea Craiova se joacă pe stadionul ”Ilie Oană” din Ploiești. La acest meci pot asista doar persoanele vaccinate împotriva Covid.
—
În Argentina, 7 persoane au fost inculpate pentru omor cu premeditare în cazul morții lui Diego Armando Maradona, legendă a fotbalului. Medicii care l-au avut în grijă nu au făcut nimic pentru a preveni decesul. Maradona s-a stins după o agonie lentă. Procesul va începe la 31 mai.
—
Asociații europene de mediu susțin că lanțurile de fast-food utilizează recipiente de unică folosinţă, care conţin aşa-numitele substanţe chimice „veşnice”, nocive pentru sănătatea clienților şi dăunătoare pentru natură (categoria PFAS, per şi polifluoroalchil). Au fost analizate în laborator ambalaje din restaurante şi de la mai multe puncte de servire rapidă din 6 ţări europene (Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie).
—
Arctica s-a încălzit de trei ori mai repede decât restul Pământului din 1971, mai mult decât se credea până acum, potrivit unui raport al Programului de Monitorizare şi Evaluare a Arcticii. Fiecare fracţiune de grad contează. Probabilităţile ca banchiza să dispară complet vara – înainte de a se forma din nou în timpul sezonului de iarnă – sunt de zece ori mai mari dacă temperatura pe Terra creşte cu 2 grade Celsius în loc de 1,5 grade Celsius, obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris.
—
BBC a prezentat scuze publice în urma unei anchete interne care a concluzionat că jurnalistul Martin Bashir a folosit “metode înșelătoare” pentru a obține interviul cu prințesa Diana în 1995. În acea discuție, Lady Di a dezvăluit că mariajul cu prințul Charles se destrăma. Interviul a fost urmărit de peste 25 de milioane de telespectatori. Judecătorul de caz a stabilit că serviciul BC nu a respectat standardele înalte de profesionalism care îl caracterizează în general.
—
Drumarii intervin, în aceste zile, pentru deszăpezirea pe Transalpina. Deschiderea celei mai înalte șosele din România este așteptată, luna viitoare, de turiști și de hotelierii din stațiunea Rânca.
—
Valorile termice diurne vor fi în creştere faţă de intervalul anterior, chiar semnificativă în vest, nord şi centru, dar vremea va fi totuşi răcoroasă în toate regiunile. Vor fi înnorări temporar accentuate în centrul, sudul şi estul ţării, precum şi la munte, unde local vor fi averse, în general slabe cantitativ, însoţite trecător, după-amiaza şi de descărcări electrice. Spre seară, cerul va deveni variabil spre mai mult senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare în Carpaţii Meridionali, în special pe creste şi în sud-estul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 23 de grade. La București, valorile termice diurne vor creşte uşor faţă de ziua anterioară, dar vremea se va menţine răcoroasă. Vor fi înnorări temporare şi cu precădere dupã orele prânzului va creşte probabilitatea pentru averse slabe şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade.
