Date fiind tensiunile crescânde din estul Ucrainei, autoritățile de la București recomandă evitarea oricărei deplasări în ţara vecină sau, după caz, părăsirea cât mai rapidă a teritoriului ucrainean.
Ministerul de Externe sfătuieşte cetăţenii români din Ucraina, inclusiv ziariştii, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent şi din surse sigure şi să îşi ajusteze planurile de călătorie în funcţie de situaţia de securitate.
Totodată, prezența în Ucraina trebuie notificată Ambasadei de la Kiev sau la oficiile consulare. Se recomandă ferm evitarea deplasărilor în regiunile Doneţk şi Lugansk, în peninsula Crimeea, cât şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi Belarusul.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune că situaţia este „complicată” în acest moment şi că „se pare că este tot mai aproape posibilitatea unui conflict armat în Ucraina, dacă vor continua provocările din Donbas”.
În weekend, avioane de luptă românești, F16 și MiG-21 Lancer, s-au ridicat de sol la pentru două misiuni de polție aeriană. Decolarea aeronavelor a fost ordonată de Centrul NATO de operațiuni aeriene. Alerta a fost dată după ce s-au detectat activități aeriene străine deasupra Mării Negre, în afara spațiului aerian național.
Bombardamentele pe linia care desparte forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruși s-au intensificat în ultimele zile.
Președintele Volodimir Zelenski a cerut încetarea “imediată” a focului.
La propunerea omologului lor francez Emmanuel Macron, preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin au convenit “în principiu”, duminică, să se întâlnească în cadrul unui summit privind criza din Ucraina.
Conform unui comunicat de presă publicat de Palatul Élysée: “Preşedintele Republicii a discutat cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Joe BIDEN, precum şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Vladimir PUTIN. El a propus ca un summit să poată avea loc între preşedintele BIDEN şi preşedintele PUTIN, iar apoi cu toate părţile interesate, despre securitatea şi stabilitatea strategică în Europa. Preşedinţii BIDEN şi PUTIN au acceptat fiecare principiul unui astfel de summit. Conţinutul său va fi pregătit de secretarul de stat BLINKEN şi ministrul LAVROV în cadrul întâlnirii lor de joi, 24 februarie. Acesta nu va putea să fie organizat decât dacă Rusia nu invadează Ucraina. Preşedintele Republicii se va strădui să pregătească împreună cu toate părţile interesate conţinutul acestor discuţii”.
Kremlinul consideră că Ucraina este cea care incită în Donbas, iar ţările NATO, prin trimitetea de armament în zonă, încurajează regimul de la Kiev să adopte o soluţie militară.
În schimb, Washingtonul consideră că Moscova caută un pretext pentru o invazie în Ucraina, iar violenţele din est ar putea fi invocate în acest sens.
Ambasada Statelor Unite în Rusia i-a avertizat pe cetățenii americani să fie pregătiți de o eventuală evacuare întrucât există amenințări cu atacuri la Moscova și Sankt Petersburg.
Tensiunile din Donbas întârzie retragerea celor 30.000 de soldați ruși din Belarus după recentele exerciţii militare. Opozanta Svetlana Tihanovskaia se teme că țara sa “ar putea ajunge antrenată în război” şi s-ar putea transforma în “ţară agresoare”, alături de Rusia. Svetlana Tihanovskaia vrea ca situația să fie dezbătută în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor, iar occidentul să adopte noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk și a președintelui Aleksandr Lukașenko.
Șefa Comisiei Europene a avertizat că Rusia va fi “tăiată” de la finanțele globale dacă invadează Ucraina. Ursula von der Leyen a adăugat, totuși, că ușa diplomației este “încă deschisă”.
Germania se teme că Rusia ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze în cazul unui război. Un asemenea ar putea paraliza cea mai mare economie europeană, a avertizat șeful Finanţe de la Berlin, Christian Lindner, într-un interviu acordat cotidianului britanic Financial Times.
După compania aeriană olandeză KLM, și operatorul german Lufthansa a anunțat că își suspendă toate zborurile către și dinspre Kiev.
Speculând o posibilă începere a ostilităţilor militare, presa ucraineană scrie că mercenarii ruşi folosesc arme grele în confruntările din Lugansk.
În contextul tensiunilor crescânde cu Rusia, Ucraina a comemorat, duminică, 8 ani de la Euromaidan, protestele care au dus la căderea regimului condus de Viktor Ianukovici, aliat al Moscovei. Procurorii ucraineni susțin că peste 100 de persoane au fost ucise şi 2.500 au fost rănite în urma represiunii violente împotriva protestatarilor.
—
Uniunea Europeană este preocupată de situaţia politică din Bosnia, pe care o descrie “mai îngrijorătoare ca oricând”. Planurile secesioniste ale entităţii sârbe stârnesc temeri privind o revenire la anii grei ai conflictului intercomunitar, consideră şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, care a avut o intervenţie la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
În ultimele luni, s-au amplificat tensiunile în această ţară formată din două entităţi – Republica Srpska (RS, sârbă) şi Federaţia Croato-Musulmană -, unite printr-un stat central, în contextul înmulţirii ameninţărilor separatiste ale liderului politic al RS, Milorad Dodik. Şeful diplomaţiei UE a făcut apel “la responsabilitatea din partea liderilor politici din Bosnia pentru a se evita destrămarea ţării”, cerându-le “să ducă la capăt reformele constituţionale şi electorale necesare”.
—
Situația epidemiologică este în regres. În ultima săptămână, România a raportat 110.000 de noi infecții, în scădere cu 50.000 față de săptămâna precedentă.
Bilanțul zilnic a coborât, duminică, sub pragul a 8.000 de noi infecții. Alte aproape 70 de decese au fost asociate Covid.
Numărul pacienților cu SARS-CoV-2 spitalizați a crescut la aproape 9.200. La Terapie Intensivă, sunt peste 1.100 de bolnavi în stare gravă.
În Marea Britanie, bilanțul epidemiologic este în scădere. Printre cei confirmați cu SARS-CoV-2 se numără însăși Regina Elisabeta a II-a.
Suverana are “simptome lejere, asemănătoare răcelii”, potrivit BBC.
În vârstă de 95 de ani și aflată de 7 decenii pe tron, regina a intrat în contact cu prințul Charles, care a fost testat pozitiv săptămâna trecută.
Cu o stare de sănătate tot mai fragilă, Elisabeta a II-a şi-a restrâns angajamentele publice.
—
De luni, Australia îşi va redeschide frontierele pentru turiştii complet vaccinaţi. Țara de la Antipozi s-a izolat de restul lumii după izbucnirea pandemiei, încercând să profite de insularitatea sa pentru a se proteja. În ultimii doi ani, australienilor li s-a interzis în mare parte să-şi părăsească ţara şi doar câţiva vizitatori au primit derogări de a intra pe teritoriu. Aceste restricţii au separat familii, au afectat sectorul turismului şi au stârnit dezbateri aprinse.
Închiderea frontierelor a costat 2,27 miliarde de euro în fiecare lună, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie australiene. Această nouă deschidere face parte din abandonul politicii draconice cunoscute sub numele de „zero Covid-19” mult timp în vigoare înainte de a fi depăşită de valul variantei Omicron. Doar câteva ţări, printre care Japonia, China, Noua Zeelandă şi insulele Pacificului, îşi menţin graniţele închise.
—
Autoritățile israeliene au decis ca, de la 1 martie, să permită accesul tuturor turiştilor în ţară, indiferent că sunt sau nu vaccinaţi împotriva Covid. Intrarea în statul evreu va fi condiționată, totuşi, de efectuarea a două teste PCR, unul înainte de îmbarcarea în avion şi unul după aterizare. În prezent, numai turiştii vaccinaţi anti-Covid pot intra în Israel.
—
Polițiștii arădeni fac cercetări în cazul bărbatului care a murit după ce a fost împușcat, din greșeală, la o partidă de vânătoare organizată în weekend. Victima a fost transportată la spital, însă, din cauza rănilor suferite, nu a putut fi salvată.
—
Un bărbat a fost găsit în viaţă pe feribotul încărcat cu mașini de lux care arde de vineri, în largul coastelor Greciei. Intervenţia salvatorilor este îngreunată de faptul că, în unele zone ale navei, temperaturile sunt foarte ridicate. Autoritățile speră că ar putea găsi şi alţi supravieţuitori.
Având la bord peste 290 de pasageri şi membri ai echipajului – din care 280 au fost salvați – feribotul italian a luat foc la trei ore după ce a părăsit portul Igoumenitsa cu destinaţia Brindisi.
—
Nemulțumiți de finanțările insuficiente alocate silviculturii, proprietarii de păduri și pășuni protestează, luni dimineață, de la ora 9.00, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
“(…) în anii 2023 – 2027, din fondurile UE de aproape 16 miliarde euro, o găină, un porc şi o vacă vor primi finanţări de zeci şi sute de ori mai mari decât un arbore, un pâlc de copaci sau un hectar de pădure. Totul din bani care sunt destinaţi pentru ‘mediu şi climă’. (…) Din banii pentru ‘mediu şi climă’ 736.250.000 euro se vor cheltui pentru bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). Pentru toate pădurile României sunt prevăzuţi 87.826.166 euro. Aşadar, porcii şi găinile din România vor primi de 8 ori mai mulţi bani decât cele 6,427 milioane hectare de terenuri forestiere”, se menţionează într-un comunicat al Federației Nostra Silva.
—
Taximetriştii cer Guvernului plafonarea preţului la carburanţi şi ameninţă cu proteste. Transportatorii independenţi spun că abia mai fac faţă cheltuielilor, iar activitatea lor nu mai poate fi sustenabilă.
“Având în vedere ultimele evoluţii de creştere a preţului la carburant, benzina şi motorina depăşind pragul de 7 lei/litru, Asociaţia pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi-ADTI solicită Guvernului României o întrevedere pentru adoptarea unor măsuri urgente de plafonare a preţurilor la carburant. Nevoia de mobilitate şi transport a persoanelor, pe care şoferii de taxi o deservesc, este extrem de importantă, mai ales în aceste vremuri. Datorită majorării preţurilor la carburant, energie electrică, tarife RCA şi a coşului zilnic, transportatorii independenţi se confruntă cu mari probleme”, se notează într-un comunicat.
—
Credit Suisse încearcă să limiteze consecințele unui scandal, după ce presa a relatat că peste 18.000 de conturi care au făcut obiectul unor scurgeri de informații. Lista clienților include infractori, persoane acuzate de pentru încălcarea drepturilor omului și dictatori au fost clienții băncii.
—
Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing s-au încheiat, duminică, cu o grandioasă ceremonie și un apel la pace și solidaritate.
Steagul olimpic de la Beijing a fost predat organizatorilor ediţiei italiene de la Milano-Cortina.
Portdrapel al României, Andreea Grecu și-a anunțat retragerea din activitate după această ediție, la care a reușit un loc 12 în proba de monobob.
Norvegia a câştigat cele mai multe medalii olimpice la Beijing, 37 în total, dintre care 16 de aur (un nou record pentru JO de iarnă), demonstrând din nou că este o superputere a sporturilor hibernale. În schimb, Canada, o altă forţă a disciplinelor pe zăpadă şi gheaţă, a dezamăgit de această dată, fiind pentru prima oară în 34 de ani când nu reuşeşte să se claseze în top 10 la Olimpiada albă.
Capitala Chinei a devenit primul oraş care a organizat atât Olimpiada de vară (în 2008), cât şi pe cea albă, în timp ce stadionul Cuibul de Pasăre a intrat în istorie, la rândul său, fiind prima arenă care a găzduit ceremoniile de închidere şi deschidere pentru două ediții ale Jocurilor.
Pentru mulţi, însă, va rămâne amintirea condițiilor sanitare draconice și a scandalului în care a fost implicată patinatoarea rusoaică Kamila Valieva, testată pozitiv la o substanță interzisă. Îngrijorările privind nerespectarea drepturilor omului în China vor umbri permanent Jocurile Olimpice de la Beijing.
Finlanda este noua campioană olimpică la hochei masculin. În finala disputată la Beijing, nordicii s-au impus în faţa ruşilor, scor 2-1.
—
Lider al clasamentului ATP, Novak Djokovic revine pe terenul de tenis, la turneul de la Dubai. În primul său meci oficial din acest an, sârbul îl va avea ca adversar pe italianul Lorenzo Musetti (57 ATP). Partida este programată la ora 18 și 30 de minute.
Novak Djokovic nu a mai participat la vreo competiţie oficială din luna decembrie.
Luna trecută, el plănuia să îşi apere titlul la Australian Open, dar a fost expulzat pentru că nu era vaccinat împotriva Covid.
—
Eliminată în semifinale la recentul turneu de la Dubai, Simona Halep (27 WTA) revine, luni, în arenă. Românca o va întâlni pe jucătoarea franceză Caroline Garcia (76 WTA) în primul tur al turneului de 1000 de puncte de la Doha. Meciul este programat de la ora 14 și 30 de minute.
Cele două se vor duela pentru a noua oară în circuit. Simona Halep s-a impus de 7 ori, ultima dată, anul trecut la Miami.
La Doha, Sorana Cîrstea s-a calificat în runda secundă, trecând de egipteanca Mayar Sherif (64 WTA), cu 6-2, 6-1.
Perechea formată din Jaqueline Cristian (România) şi Anna Bondar (Ungaria) s-a calificat, duminică, în turul secund al probei de dublu feminin, trecând în turul inaugural de Darija Jurak (Croaţia) şi Jasmine Paolini (Italia).
Jaqueline Cristian (71 WTA) a acces pe tabloul principal de simplu al turneului de tenis WTA 1000 de la Doha, în calitate de lucky loser, după ce fusese învinsă în ultimul tur al calificărilor de franțuzoaica Océane Dodin (93 WTA).
În primul tur, Jaqueline Cristian o va întâlni pe kazaca Elena Rybakina (16 WTA).
Turneul din Qatar are premii totale de 2.632.448 de dolari.
—
Spaniolul Carlos Alcaraz (18 ani) a câştigat turneul de la Rio de Janeiro (Brazilia), singurul de categoria ATP 500 din America de Sud, în finala căruia l-a învins în două seturi, cu un dublu 6-4, pe argentinianul Diego Schwartzman.
—
Handbalistele de la CSM Bucureşti au remizat cu danezele de la Esbjerg Team în grupele Ligii Campionilor, scor 29-29. Adversarele au egalat în ultima secundă, printr-o aruncare de la 7 metri. Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare a sezonului, cu un total de 94 de reuşite. De pe locul 5 în grupă, CSM Bucureşti va juca în play-off-ul pentru sferturi.
—
În etapa a 27-a Ligii 1, CFR Cluj a învins Rapid Bucureşti, scor final 2-1. Ardelenii se mențin pe prima poziţie în clasament, la 8 puncte distanţă de FCSB. Rapid se află în afara zonei de play-off .
—
În weekend, echipele Salvamont au recuperat peste o sută de persoane. Drumeții fie s-au accidentat, fie s-au rătăcit pe traseele montane. Cea mai dificilă misiune, de peste 5 ore, s-a desfășurat în județul Neamț, unde unui turist i s-a făcut rău în Masivul Ceahlău.
—
Vremea se va încălzi față de ziua precedentă în cea mai mare parte a țării, astfel că valorile termice vor fi din nou cu mult mai ridicate decât în mod normal la această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi în vest și nord-vest și pe arii restrânse în sud-vest, centru și nord. În zonele montane aferente se vor semnala precipitații mixte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 6 și 16 grade. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în zona montană înaltă, unde se vor atinge rafale de 60…80 km/h, iar zăpada va fi trecător viscolită, dar izolat și cu viteze mai mici și în restul teritoriului. Pe alocuri, cu precădere dimineața, va fi ceață.
La București, vremea se va încălzi din nou, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13 grade, cu mult mai ridicată decât ar fi normal la această dată. La începutul zilei vor fi nori joși și condiții de ceață, apoi cerul va deveni variabil. Vântul va sufla slab până la moderat.
În regiunile de munte, vremea se va încălzi față de ziua precedentă. Cerul se va înnora treptat în toată zona montană și mai ales spre seară și noaptea se vor semnala precipitații mixte, predominant ninsori la altitudini de peste 1500 m, unde se va depune strat nou de zăpadă. Vântul va avea intensificări temporare în zona montană înaltă, unde se vor atinge rafale de 60…80 km/h, iar zăpada va fi viscolită. Vor fi condiții de polei.
