Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care să elimine declarația pe proprie răspundere pentru persoanele cu mai multe proprietăți și în baza căreia ar fi urmat să beneficieze de plafonarea preţului la energie electrică.
Potrivit ministrului liberal al Energiei, Virgil Popescu, se va renunța la această condiție pentru că ar fi pus în dificultate pe cei care stau în locuințe închiriare. Anterior, social-democrații anunțau că le vor cere partenerilor de guvernare să elimine declarația pentru această categorie de clienți.
În ultimele zile, sute de clienți – în majoritate persoane în vârstă – au format cozi la sediile furnizorilor de energie.
Declarația pe proprie răspundere va fi menținută pentru clienții care folosesc acasă dispozitive sau echipamente medicale necesare unor tratamente, familiile cu 3 copii și cele monoparentale.
—
Opoziția consideră că proiectul Guvernului privind pensiile speciale “ratează” principiile impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență și se va dovedi că nu reprezintă o reformă, ci o modalitate “perversă” de păstrare a privilegiilor.
Potrivit Uniunii Salvați România, legea va fi întocmită stâmb dinadins pentru a pica la Curtea Constituțională.
USR insistă că nicio pensie specială nu va fi adusă în linie cu principiul contributivității.
Întocmit de Ministerul Muncii, proiectul va fi trimis în Parlament pentru dezbateri și ar urma să fie adoptat, cel mai probabil, în sesiunea legislativă care va începe în februarie.
Potrivit coaliției guvernamentale, vizate de reformă vor fi pensiile magistraților, diplomaților, funcționarilor parlamentari, personalului aeronautic civil și celui auxiliar din instanțe, alături de angajații Curții de Conturi. Cele ale militarilor nu se modifică.
—
Ministrul Sănătății spune că autoritățile analizează posibilitatea de a restricţiona temporar la export, din ianuarie, anumite medicamente, cum sunt antibioticele pentru copii şi cele oncologice.
Potrivit lui Alexandru Rafila, există o presiune asupra producţiei medicamentelor din cauza inflaţiei şi a costurilor cu materiile prime, iar problema este una “globală”.
Mari furnizori de substanțe active, precum India şi China, au crescut foarte mult preţurile.
Unii producători au anunțat că au dificultăți în realizarea de medicamente antiinflamatorii şi antifebrile. Sincopele se vor rezolva la începutul anului viitor.
A fost publicată o listă cu alternative terapeutice pentru tratamentele care lipsesc, precum Panadolul. Ministrul a adăugat că medicul și farmacistul pot recomanda orice produs cu aceeași cantitate de substanță activă de ibuprofen sau paracetamol.
Alexandru Rafila a explicat că, după doi ani de pandemie, în care s-a purtat mască, abandonarea acestei forme de protecție a generat “o recrudescenţă a virozelor respiratorii”, atât în Europa, cât și în Statele Unite.
—
România a încheiat, marți, un acord pentru achiziţionarea a 7 sisteme de drone Watchkeeper X drone de la firma israeliană de sisteme electronice de apărare Elbit Systems. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de dolari.
Conform înțelegerii, care se va întinde pe o durată de cinci ani, Elbit Systems va transfera o parte din producţia, testarea şi întreţinerea sistemelor către firme de apărare din România, parte a planurilor guvernamentale de la București de a-şi revizui industria de stat de apărare.
România, membră a NATO din 2004, îşi va majora cheltuielile de apărare la 2,5% din produsul intern brut în 2023 de la 2% în prezent, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Sistemele isrealiene Watchkeeper X sunt concepute pentru supraveghere, colectarea informaţiilor și identificarea de ţinte.
—
România nu este afectată de explozia de la conducta de gaz care traversează graniţa dintre Rusia şi Ucraina, potrivit datelor Transgaz.
Deflagrația din zona Munților Ural a provocat întreruperea fluxului de gaze prin tronsonul conductei Urengoi-Pomari-Ujhorod. 3 persoane au murit şi una a fost rănită.
Potrivit autorităţilor locale, explozia s-a produs în timpul unor lucrări de întreţinere planificat.
—
Președintele rus are programată, miercuri, o întâlnire cu ministrul Apărării și cu reprezentanți ai armatei, în care Vladimir Putin ar urma să facă bilanțul războiului dus în Ucraina și să anunțe obiectivele pentru anul viitor.
Liderul de la Kremlin vrea securizarea așa-numitelor noi frontiere din regiunile ucrainene anexate.
Săptămâna aceasta, Vladimir Putin s-a deplasat la Minsk, unde a avut discuții cu omologul bioelorus Aleksandr Lukașenko, de la care a încercat să obțină mai multă susținere pentru invazia intrată în cea de-a 9-a lună.
Potrivit unor analiști, pe frontul de război marja de manevră a rușilor s-a restrâns.
Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers la Bahmut, unde se dau lupte crâncene de mai multe luni.
Surse citate de CNN susțin că liderul de la Kiev se va afla, miercuri, la Casa Albă, pentru o întrevedere cu omologul american, Joe Biden. Ar fi prima deplasare în străinătate a lui Volodimir Zelenski de la izbucnirea războiului în țara sa.
—
Un incendiu puternic a cuprins, marți seară, o hală din parcul industrial Tetarom din Cluj-Napoca, în care se producea mobiliere.
Autospeciale de pompieri din Sălaj şi Alba au fost mobilizate în sprijin.
Un bărbat a fost dus la spital cu o rană la mână.
Reprezentanţii Tetarom au transmis că hala aparţine unei firme care a luat terenul în concesiune şi care a subînchiriat jumătate din suprafaţa respectivă.
—
Prima creşă ”verde” construită prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost finalizată în orașul sucevean Fălticeni. Lucrările au durat 4 luni.
Investiția s-a ridicat la 3 milioane de euro. Unitatea este dotată cu panouri solare şi fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă.
Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a spus că guvernul plănuiește să construiască alte 200 de creșe în țară.
—
Cu 6 milioane și jumătate de metri cubi, România se numără printre statele comunitare cu cea mai mare producţie de lemn pentru încălzire.
Franţa (26,7 milioane metri cubi), Germania (23,2 milioane metri cubi) și Finlanda (8,9 milioane metri cubi) ocupă primele locuri în clasament.
—
Au fost ridicate restricțiile de circulație pe podul care traversează braţul Borcea, situat pe Autostrada Soarelui.
Sensul de drum Constanţa – Bucureşti a fost închis în ultimele săptămâni pentru lucrări de reparație.
Șantierul va fi redeschis în primăvara anului viitor în funcţie de condiţiile meteo.
—
A fost deschisă circulaţia pentru autovehiculele cu greutatea de până în 40 de tone pe DN7 între Piteşti şi Râmnicu Vâlcea.
S-au încheiat lucrările de punere în siguranţă a podului peste râul Topolog. Viteza maximă admisă este de 30 km/h.
—
Poliţiştii de frontieră giurgiuveni au descoperit articole pirotehnice în timpul unor controale efectuate asupra unui autoturism şi a unei autoutilitare, care s-au prezentat pe sensul de intrare în ţară.
Pe numele șoferilor, un român şi un bulgar, au fost întocmite dosare penale.
—
Polițiștii din Alba au confiscat, în ultimele zile, aproape 2,5 tone de pocnitori şi artificii, după percheziţii la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.
Cercetările sunt continuate în cadrul unor dosare penale.
—
În Sectorul bucureștean 6, Poliţia Locală a aplicat, de la începutul lunii, mai mult de 20 de amenzi pentru “colindători” zgomotoși, cu boxe portabile.
Sancțiunile date depășesc 5.000 de lei.
Tulburarea fără drept a liniştii publice constituie contravenţie, conform Legii 61/1991.
—
Din cauza conținutului ridicat de pesticide, un lot de grapefruit roşu importat din Turcia a fost retras de la raft din mai multe magazine Carrefour şi Microfruits.
Persoanele care au cumpărat cantități din acest lot sunt sfătuite să le distrugă sau să le returneze la Serviciul clienţi din magazinul de unde le-au achiziţionat, urmând a primit contravaloarea în baza bonului fiscal.
—
În Capitală, supermarketul La Cocoş din Bucureşti a fost închis de Protecția Consumatorilor.
Echipele de control au găsit mizerie, produse alimentare vândute fără traducerea în limba română. Unitatea a fost amendată cu 20.000 de lei.
—
Angajații români se declară mai cumpătați cu darurile de Crăciun anul acesta, potrivit unui sondaj realizat de platforma BestJobs.
Puțin peste jumătate dintre respondenți vor aloca un buget de cel mult 300 lei, mai puțin decât în 2021. Cam 10% nu au în plan să cumpere deloc cadouri anul acesta.
—
Un tribunal din Turcia a achitat cei 103 de amirali în retragere despre care preşedintele Recep Erdogan susținea, anul trecut, că ar fi pregătit o “lovitură de stat”.
Instanța de la Ankara a conchis că nu există probe care să demonstreze acuzațiile.
Amiralii semnaseră o scrisoare deschisă în favoarea respectării Convenţiei de la Montreaux din 1936. Documentul vizează demilitarizarea Mării Negre şi reglementează navigaţia prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.
Regimul lui Recep Erdogan doreşte construirea unui nou canal, la vest de Bosfor, pentru a cre o strâmtoare artificială la vest de Istanbul, unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Criticii proiectului l-au acuzat pe preşedinte că se va face responsabil de o catastrofă ecologică şi o îndatorare pe cât de masivă, pe atât de inutilă.
Rusia a criticat la rândul său planurile, temându-se că navele adversarilor săi din NATO vor putea intra mai ușor în Marea Neagră.
Pretextul unei lovituri de stat i-a permis lui Recep Erdogan o amplă epurare politică în ultimii ani.
—
În Germania, o femeie în vârstă de 97 de ani a fost condamnată pentru complicitate la Holocaust la doi ani de închisoare cu suspendare.
Irmgard Furchtner a lucrat ca secretară într-un lagăr de concentrare din Polonia. Având acces la corespondenţa comandantului lagărului şi efectuând şi alte sarcini administrative, femeia a facilitat o operaţiune soldată cu uciderea a 65.000 de oameni.
Avocații apărării au susţinut, în schimb, că acuzata nu a ştiut ce se întâmpla în lagăr.
A fost unul dintre ultimele procese ale criminalilor din perioada nazistă care s-au desfășurat în Germania.
—
Un echipaj al Poliţiei italiene a traversat Peninsula pentru a livra doi rinichi pacienţilor care aşteptau transplantul. Prelevate la Padova, unul dintre organe a ajuns la spitalul din Modena, iar celălalt la Roma.
Poliţia rutieră italiană este echipată cu două Lamborghini Huracan, bolizi care dezvoltă peste 600 de cai putere şi ating o viteză maximă de 325 km/h.
Cele două maşini sunt utilizate pentru prinderea şoferilor de autovehicule care au săvârşit infracţiuni, însă sunt repartizate şi în cadrul altor misiuni de urgenţă, cum ar fi transportul de organe.
—
În Anglia, un chirurg cardiolog a salvat viaţa unui bebeluş printr-o operaţie în premieră mondială.
Profesorul Massimo Caputo, de la Institutul Bristol Heart, a folosit o “schelă” de celule stem din placentă pentru a corecta malformaţia inimii micuțului.
Medicul vrea să dezvolte tehnologia astfel încât copiii născuţi cu boli cardiace congenitale să nu mai fie supuși mai multor operaţii.
—
Banca Angliei a prezentat bancnotele care poartă chipul Regelui Charles al III-lea.
Imaginea suveranului va apărea pe partea din faţă a banilor, precum şi în fereastra de siguranţă transparentă.
Potrivit Băncii Angliei, noile bancnote vor intra în circulaţie până la jumătatea anului 2024. Cele care au chipul reginei Elisabeta a II-a vor putea fi utilizate în continuare.
—
O grandioasă petrecere a fost organizată pe străzile capitalei argentiniene, Buenos Aires, unde câteva milioane de persoane au celebrat triumful la recenta ediție a Cupei Mondiale de fotbal.
Autorităţile statului sud-american au decretat o zi liberă.
În frunte cu Lionel Messi – considerat erou național în Argentina – naționala de fotbal a defilat cu o replică a trofeului câștigat la competiția din Qatar.
Originalul a fost trimis la sediul FIFA de la Zurich.
Replica primită de argentinieni va rămâne în posesia acestora până la tragerea la sorţi pentru Cupa Mondială din 2026, când va fi predată gazdelor, care sunt Canada, Statele Unite şi Mexicul.
—
În ultimul meci al anului din Superligă, FC Hermannstadt s-a impus pe terenul CFR Cluj cu 1-0.
Oaspeţii au înscris în ultimul minut al partidei prin Florin Bejan, la singurul şut pe poartă trimis de sibieni.
În urma acestui rezultat, Farul Constanța încheie anul pe primul loc în clasament.
—
Încălzirea vremii va continua, astfel maximele se vor încadra, în general, între 4 și 12 grade. Cerul va fi variabil și doar pe arii restrânse, dimineața, cu precădere în regiunile sudice va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură. Vântul va sufla slab și moderat.
La București, vremea va continua să se încălzească, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul a 8 grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.
Meteorologii estimează 4 săptămâni cu vreme mai caldă decât ar fi normal. Temperaturile vor fi mai ridicate până la mijlocul lunii ianuarie, potrivit ANM.
