Europa FM a dezbătut, luni seară, implicațiile anchetei jurnalistice “Prețul tăcerii”, care a devoalat un sistem obscur prin care partidele cumpără presa.
Reporteri ai platformei Recorder, Mihai Voinea și Cristian Delcea au fost invitații emisiunii Piața Victoriei. Cei doi au punctat că politicienii au interesul să își asigure obediența presei, întrucât redacțiile libere pun întrebări incomode.
Prin contracte paravan, partidele cumpără tăcerea trusturilor media și emisiuni în care moderatorii sunt “cuminți” și ocolesc subiectele importante.
Sumele pentru propagandă au crescut de la un an la altul, bani care sunt risipiți pentru manipularea populației.
După publicarea anchetei, trusturile vizate au reacționat cu amenințări la adresa jurnaliștilor Recorder. De remarcat și că nicio televiziune generalistă nu a prezentat subiectul.
Săptămâna trecută, Consiliul Europei le-a cerut autorităților de la București să desecretizeze contractele în baza cărora partidele oferă bani instituțiilor de presă.
—
Mai mulți agenți din cadrul Poliției Județene Caraș-Severin l-au reclamat pe șeful-adjunct al instituției.
Subalternii au fost certați întrucât aplică prea multe amenzi pentru furt de material lemnos din păduri și ridică licențele de transport ale unor firme din zonă care au legături cu politicieni.
Sindicaliștii de la Europol au prezentat o înregistrare în care Aurel Coman amenință polițiștii cu represalii pentru că au îndrăznit să își facă datoria.
Totodată, o anchetă disciplinară îi vizează pe agenții care i-au întocmit un dosar penal soției unui șef de ocol silvic, apropiat al șefilor din Poliție, pentru că a condus un vehicul neînmatriculat și fără permis.
—
Liderii coaliţiei de guvernare au decis, în şedinţa de luni seară, ca măsura compensării preţului la carburanţi să rămână în vigoare încă trei luni, au declarat surse politice pentru Europa FM.
Prelungirea ar urma să se aplice atât pentru benzină, cât şi pentru motorină.
În iulie, august şi septembrie, prețurile carburanților au fost compensate cu 50 de bani pe litru. Măsura a avut un impact bugetar estimat la 900 de milioane de lei.
—
Depozitele de gaz ale României au fost umplute până la 80 la sută din capacitate. Un nivel recomandat de Uniunea Europeană în așteptarea sezonului rece.
Rezerva acoperă doar o treime din consumul țării. Restul ar urma să fie asigurat din import. Numai că printr-o recentă Ordonanță de Urgență, Guvernul a făcut aproape imposibile achizițiile, acuză companiile din domeniu.
În tot acest timp, opoziția politică propune modificarea ordonanței de urgență care stabilește schema de sprijin în energie. Uniunea Salvați România vrea ca toți consumatorii casnici să poată beneficia de compensare, iar Forța Dreptei cere să fie eliminată condiția referitoare la consumul din anii anteriori.
Cât privește cazurile de facturi exorbitante la electricitate, ministrul Energiei a cerut Autorității de reglementare în domeniu (ANRE) să facă verificări la furnizori, alături de Protecția Consumatorilor.
Virgil Popescu a repetat că guvernul caută o modalitate de bonificaţie a gospodăriilor care își reduc consumul.
Ministrul a reamintit că joi este ultima zi în care pot depune proiecte cei care vor să obţină finanţare pentru modernizarea, monitorizarea şi eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici, în vederea asigurării eficienţei energetice în sectorul industrial. “Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 62.000.000 euro, fonduri europene nerambursabile asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – Componenta C.6 Energie”, a transmis Virgil Popescu.
—
Conducerea Parlamentului caută soluții pentru a reduce risipa. Spre exemplu, candelabrele din incintă vor fi aprinse mai rar sau la o intensitate mai redusă.
Palatul – cea mai mare clădire administrativă din Europa – consumă energie “cât un orășel”, admite șefa interimară a camerei superioare, liberala Alina Gorghiu.
O variantă ar fi montarea de panouri fotovoltaice pe aproape 10.000 de metri pătrați. La acest moment, nu se știe nici cât ar putea costa acest proiect.
—
Din cauza preţurilor în creștere continuă, aproape jumătate dintre români şi-au restrâns cheltuielile în ultimul an.
Potrivit unui sondaj, trei sferturi dintre cei intervievați strâng bani pentru cheltuieli neprevăzute. Populația şi-a adaptat comportamentele financiare în contextul majorării accelerate a inflaţiei.
Studiul Money Matters este realizat anual de Erste Group.
—
Șeful secției de Chirurgie a Spitalului Militar Central este cercertat în libertate condiționată. Doctorul Alexandru Săvulescu este suspectat că a luat mită, în bani și bijuterii, pentru efectuarea unor intervenții chirurgicale și examene de specialitate.
În biroul medicului, procurorii anticorupție au găsit sume de bani.
—
Comisarii de mediu prahoveni au amendat cu 100.000 de lei rafinăria Petrotel Lukoil din Ploieşti. Unitatea nu respectă normele pentru monitorizarea surselor de emisie atmosferică.
—
La Constanța, firma de salubrizare şi Primăria au fost sancționate pentru gestionarea incorectă a problemei deşeurilor din oraș. Transportul deşeurilor este realizat şi cu alte autovehicule decât cele specializate.
Cumulate, amenzile date de Garda de Mediu Constanța se ridică la 150.000 de lei.
—
Polițiștii clujeni au destructurat o grupare care înșela creduli cu așa-zise premii, constând în sejururi turistice. Ancheta a fost începută după ce o păgubită a depus plângere la Câmpia Turzii. Prejudiciul de 200.000 de lei a fost recuperat.
—
Acuzați de trafic de droguri, 8 vasluieni au fost arestați preventiv. La perchezițiile domiciliare, anchetatorii au găsit cannabis, cocaină, ecstasy şi etnobotanice.
—
Polițiștii botoșăneni au reținut un tânăr care a tâlhărit şi violat o femeie în propria locuinţă. În vârstă de 23 de ani, agresorul a sunat la uşa apartamentului victimei, iar când aceasta a deschis a atacat-o.
—
Poliţia Maramureş caută persoana care a spânzurat doi câini într-o pădure din Stoiceni. Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru uciderea de animale cu intenţie, fără drept.
—
Ministrul Familiei vrea ca părinții care pleacă la muncă în străinătate va trebui să anunţe autoritatea locală în grija cui lasă copilul.
Gabriela Firea spune că mulţi minori au rămas în ţară cu persoane care nu le mai pot întreţine financiar. La nivel național, 40.000 de copii sunt în această situaţie.
—
Constructorul ultimelor două tronsoane ale Autostrăzii Buzău-Focşani (A7) a fost desemnat, fiind firma autohtonă care a câștigat și executarea primelor două loturi.
În termen de 10 zile, dacă rezultatul licitaţiei nu va fi contestat, pot fi început procedurile de semnare a contractelor, a anunțat ministrul Transporturilor.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, lucrările trebuie încheiate în termen de 26 de luni (2025), șantierul fiind finanțat cu fonduri comunitare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
—
La București, Curtea Constituțională dezbate două sesizări ale Uniunii Salvaţi România.
Una dintre ele vizează modificările aduse Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare. USR a mai reclamat și proiectele de lege privind majorările salariale din sistemul public.
—
Compania Municipală Termoenergetica (CMTEB) S.A. anunţă că, marti, începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică în București, concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalaţiile interioare.
—
Cu solemnitate și în prezența a sute de înalți demnitari și capete încoronate, britanicii și-au condus defuncta regină pe ultimul drum.
Se estimează că peste un milion de persoane au ieșit pe străzile Londrei, luni, pentru a fi prezente la funeraliile de stat.
După slujba funerară de la Catedrala Westminster, unde Elisabeta a II-a a fost încoronată în urmă cu 70 de ani, sicriul cu trupul neînsuflețit a fost depus, într-o ceremonie mai restrânsă, în cripta familiei de la Castelul Windsor.
Un moment de reculegere a fost ținut în întregul Regat.
Măsuri de securitate fără precedent au permis ca funeraliile să se desfășoare fără incidente.
Prin domina de 7 decenii în care a servit poporul cu modestie și discreție, Elisabeta a II-a și-a asigurat locul în istoria ultimului secol.
După funeraliile de la Londra, liderii prezenți – între care și președintele Klaus Iohannis – au decolat spre New York, unde încep lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Războiul din Ucraina și implicațiile acestuia – precum criza migranților, criza energetică din Europa și cea alimentară din țările sărace – vor fi dezbătute la reuniunea ONU.
—
13 persoane au fost ucise și alte rănite într-o serie de explozii care au zguduit, luni, orașul separatist Donețk din estul Ucrainei, potrivit primarului său prorus. Alexei Kulemzin a acuzat armata ucraineană.
Deocamndată, nu există vreun comentariu din partea oficialilor de la Kiev. Donețk este controlat de autoritățile rudofile din 2014.
—
Un cutremur cu magnitudinea 7,6 s-a produs, luni, în largul coastelor vestice ale Mexicului. Epicentrul mișcării telurice a fost localizat în Oceanul Pacific, la o adâncime de 10 km.
Autorităţile au emis o alertă de tsunami.
Cel puțin o persoană a fost ucisă.
Unda seismică a fost resimțită până în capitala Ciudad de Mexico, unde locuitorii au ieșit pe străzi.
Data de 19 septembrie le dă fiori mexicanilor. În 1985, mii de oameni au murit în urma unui cutremur. În 2017, la aceeași dată, 350 de persoane au fost ucise de un seism.
—
Autoritățile taiwaneze fac bilanțul cutremurului de 6,9 grade. Cel puțin o persoană a murit și alte aproape 150 au fost rănite. Mai multe clădiri s-au prăbușit pe insulă, iar câteva trenuri au deraiat.
—
Cel puțin două persoane au murit în Puerto Rico, unde uraganul Fiona a provocat inundații și alunecări de teren. Electricitatea a fost întreruptă pe întreaga insulă.
—
În Japonia, țară măturată de unul dintre cele mai amenințătoare taifunuri din istoria meteorologiei, aproape 9 milioane de locuitori au primit ordin să îşi evacueze locuinţele.
Însoțită de rafale de vânt ce au depășit 230 de kilometri pe oră, furtuna Nanmadol a ucis două persoane şi a rănit alte aproximativ nouăzeci.
Transporturile au fost perturbate, inclusiv în capitala Tokyo.
Arhipelagul este amenințat de inundaţii şi alunecări de teren.
Experții au prezis un sezon de uragane foarte activ în acest an, influenţat de fenomenul climatologic cunoscut sub numele de La Niña. Temperaturile mai calde de la suprafaţa mării în Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor pot avea un impact asupra taifunurilor.
—
Deținător al recordului pentru cea mai lungă ședere în spațiu, cosmonautul rus Valeri Poliakov a murit la vârsta de 80 de ani.
Din ianuarie 1994 și până în martie 1995, Valeri Poliakov a petrecut 437 de zile și 18 ore la bordul stației spațiale Mir.
—
În ultimul meci al rundei a XI-a a Superligii la fotbal, CFR Cluj s-a impus la limită pe terenul FC Argeș, scor 1-0.
În Trivale, ardelenii au oferit un joc defensiv mai ales după înscrierea golului.
Cu 18 puncte adunate, CFR Cluj se află pe locul 4 în clasament, mai având totuși două meciuri de disputat.
—
Mijlocaşul Nicolae Stanciu se declară pregătit să îşi asume rolul de lider la echipa naţională. Fotbalistul, care evoluează în campionatul chinez, a adăugat că va da totul pentru prima reprezentativă, “ca de fiecare dată”.
Bogdan Mitrea a fost convocat de selecționetul Edward Iordănescu. Fundașul de la CS Universitatea Craiova îl va înlocui pe căpitanul Vlad Chiricheș, care s-a accidentat.
—
Argentinianul Lionel Messi a doborât un nou record şi l-a depăşit pe portughezul Cristiano Ronaldo, devenind lider în clasamentul golurilor marcate din acţiune în întreaga istorie a fotbalului.
—
Internaţionalul senegalez Keita Baldé a fost suspendat până la 5 decembrie pentru o încălcare a unui controlul antidoping în Italia. Jucătorul african riscă să rateze Cupa Mondială, care va lua startul la 20 noiembrie în Qatar.
—
Lituanianul Aleksandr Sorokin şi-a îmbunătăţit cu 16 km recordul mondial la Campionatul European de 24 ore de alergare. La Verona (Italia), altelul a parcurs distanţa de 319,6 km. Cel mai bine clasat român a fost Răzvan Farkas, locul 83, cu 183,1 km.
Competiţia feminină a fost câştigată de poloneza Patrycja Bereznowska (256,25 km). Românca Mara Guler-Cionca a fost a 29-a, cu 215,8 m, iar Alina Preda a 48-a, cu 200,6 m.
—
Regizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, drama “Imaculat” este propunerea României pentru o nominalizare la categoria “Cel mai bun lungmetraj internaţional” a Premiilor Oscar de anul viitor.
Comitetul anual de selecţie a fost format din 5 critici de film. În competiția internă s-au aflat 6 pelicule.
În 2021, “Imaculat” a obținut 3 trofee la Festivalul de la Veneţia.
Lista scurtă pentru nominalizările la Oscar 2023 va fi anunţată, la 21 decembrie, de Academia Americană de Film.
—
Este Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Biserica Manea Brutaru, un eveniment organizat (de Muzeul Municipiului Bucureşti) în cadrul Zilelor Bucureştiului. Cei interesați sunt așteptați în Str. Gen. Constantin Budişteanu, între orele 10.00 și 13.00.
—
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, valorile termice vor fi mai scăzute decât cele normale pentru această perioadă cu precădere în vest, centru și nord unde vremea se va menține deosebit de rece, iar în sud și sud-est va fi răcoroasă. În regiunile intracarpatice și în zonele montane cerul va fi mai mult noros și va ploua pe arii relativ extinse. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare și ploi pe arii restrânse, în Moldova și în dealurile subcarpatice ale Olteniei și Munteniei. Ploile vor avea și caracter de aversă, iar în zonele de munte, îndeosebi la altitudini de peste 1500 m, precipitațiile vor fi și sub formă de mazariche, lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări la munte, în special pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură, unde rafalele vor atinge 60…80 km/h, iar local și în sud-vestul și sudul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 10 și 22 de grade.
La București, vremea va fi răcoroasă, cu valori termice ușor mai scăzute față de ziua precedentă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade.
În zonele de munte, vremea va fi deosebit de rece. Cerul va fi mai mult noros și temporar va ploua pe arii relativ extinse. Ploile vor avea și caracter de aversă, iar îndeosebi la altitudini de peste 1600 m, precipitațiile vor fi și sub formă de măzăriche, lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat cu unele intensificări în special pe creste, unde rafalele vor atinge 60…80 km/h.
Pe litoral, vremea va fi în general frumoasă, dar răcoroasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare ziua. Temperaturile maxime se vor situa între 19 și 21 de grade, iar cele minime între 10 și 12 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 16 și 19 grade.
