Accidentul rutier în care au murit 7 oameni, pe DN 28, în județul Iași, readuce în discuție starea proastă a infrastructurii și nevoia unei autostrăzi în Moldova.
Fondatorul asociaţiei “Împreună pentru A8”, Ionel Apostol, susţine că atât el, cât și colegii, vor apela la toate formele de presiune publică pentru ca acest proiect să devină realitate.
Marți dimineață, șoferul unui camion a pierdut controlul volanului și a intrat pe contrasens, lovind o ambulanţă în care se afla o tânără însărcinată, apoi s-a ciocnit violent cu o dubă cu muncitori. 6 dintre aceștia din urmă şi şoferul camionului au murit în urma impactului violent. Șoferul și asistenta din ambulanță au fost răniți. Gravida pe care o transportau a ajuns în cele din urmă la maternitate în siguranță, unde a născut.
—
Poliţişti şi jandarmi efectuează, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în municipiul Ploieşti.
Anchetatorii au descins la domiciliile unor persoane suspectate de tâlhărie calificată și alte infracțiuni.
—
România a consemnat, marți, peste 40.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2, recordul negativ absolut de la debutul crizei sanitare. Au fost efectuate aproape 123.000 de teste, ceea ce înseamnă că rata de pozitivare a depășit 32%.
Ministrul Sănătății estimează că, săptămâna viitoare, se vor înregistra 50.000 de infecții zilnice, înainte de așa-numita fază de platou și de un ulterior trend descendent.
“Avem în față 10 zile dificile”, a spus Alexandru Rafila, aseară, la TVR.
Ministrul crede că, din primăvară, s-ar putea renunța la stare de alertă, pentru a reveni la normal în activitățile economice, cu respectarea unor măsuri de protecție.
Deocamdată, la București, rata de infectare continuă să crească constant și a urcat spre 22 de cazuri la mia de locuitori. Săptămâna trecută, indicatorul era 11 la mie.
Cea mai mare incidență Covid din țară, de 54 de cazuri la mia de locuitori, se înregistrează la Dumbrăvița, comună aflată la marginea Timișoarei.
Alte aproape o sută de decese au fost asociate Covid la nivel național.
În jur de 10.000 de bolnavi sunt în spitale, între care peste 800 sunt copii.
Ministrul Alexandru Rafila a mai anunțat, marți seara, începerea unui studiu prin prelevarea de probe pentru secvențiere de la pacienții aflați în secțiile de Terapie Intensivă. Se crede că, în general, aceștia sunt infectați cu varianta Delta a coronavirusului.
Oficial, până la acest moment, România a descoperit peste o mie de cazuri de Omicron, dar și 13 cu noua subvariantă, mai contagioasă, despre care experții cred că infectează mai cu seamă persoane nevaccinate.
17.000 de doze anti-Covid au fost administrate în decurs de 24 de ore, potrivit raportării de marți. 2.800 de persoane s-au vaccinat pentru prima dată.
Antiviralul Molnupiravir a ajuns, marți, în România. Săptămâna aceasta, prin direcţiile de sănătate publică, tratamentul va fi distribuit spitalelor şi centrelor de evaluare
ambulatorie.
—
Țările europene au trecut într-o nouă fază de abordare diferită a pandemiei.
În Italia, accesul la activitățile publice este condiționat de certificat sau de un test negativ. În Austria, vaccinarea anti-Covid a devenit obligatorie. Măsura este analizată și de Germania.
În schimb, de miercuri, masca nu mai este obligatorie în spațiile deschise din Franța. De asemenea, mai multe regiuni din Spania renunță la certificatul sanitar.
Danemarca a eliminat majoritatea restricțiilor, iar în Anglia și Irlanda, barurile și pub-urile s-au redeschis pentru orice client.
Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a făcut apel la prudenţă. Tedros Ghebreyesus consideră că este încă prea devreme pentru a renunţe la măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului. În cele 10 săptămâni de când a fost depistată varianta Omicron, la nivel global au fost confirmate 90 de milioane de contaminări, mai mult decât întreg bilanţul pandemic al anului 2020.
În altă ordine de idei, OMS vrea măsuri pentru a reduce “muntele” de deşeuri medicale din pandemie, incluzând măști, mănuși, seringi și truse de testare.
Organizaţia propune crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale reciclabile. Trimiterea deşeurilor medicale la gropile de gunoi ar trebui să fie ultima soluţie. OMS cere dezvoltarea de măşti care să poată fi folosite de mai multe ori sau să fie compostate.
—
Un protest al polițiștilor este programat, miercuri, în centrul Capitalei.
Peste două mii de sindicaliști se vor aduna în fața Guvernului și vor pleca în marș spre Ministerul de Interne.
Polițiștii sunt nemulțumiți că nu și-au primit toate drepturile salariale, așa cum sunt prevăzute în legea votată acum 4 ani.
Recent, ministrul Lucian Bode spunea că și-ar dori ca, anul acesta, revendicarea personalului din Poliție să poată fi soluționată. Sindicaliștii sunt însă hotărâți să nu aștepte atât de mult și amenință cu blocarea întregului sistem.
—
Executivul se reunește în a doua ședință din această săptămână. Între altele, cabinetul condus de Nicolae Ciucă vrea să adopte măsuri de sprijin pentru fermieri, precum reducerea accizei la motorina folosită în agricultură.
—
Liberalii și social-democrații au noi motive de tensiune în coaliție. Premierul Nicolae Ciucă a respins propunerea PSD de a plafona prețurile la alimentele de bază. Modelul este aplicat în Ungaria, dar magazinele vând aceste produse raționalizat.
În disputa pe tema majorării pensiilor, ministrul social-democrat al Muncii propune o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență. Șeful PNL, Florin Cîțu, i-a recomandat lui Marius Budăi să meargă la Bruxelles și să convingă Comisia Europeană.
Pe de altă parte, liberalii insistă pe interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat şi pe majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani.
—
Recensământul digitalizat al populației și locuințelor a luat startul în România. Colectarea datelor se face, într-o primă etapă, de la administrațiile locale. Persoanele care se vor autorecenza online, începând din 15 martie, vor avea dreptul la o zi liberă de la serviciu, plătită, și vor scăpa de vizita recenzorilor.
—
Comunitatea academică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative a transmis, marți seară, un mesaj de îngrijorare față de discursul extremist, xenofob şi antisemit şi cere o reacţie fermă din partea societăţii.
Potrivit scrisorii deschise, ”orice persoană publică are datoria de a respecta memoria” milioanelor de victime ale Holocaustului, “oameni care au fost ucişi în masă fără vină şi de a avea un discurs public corespunzător, care să nu arunce în derizoriu această dramă a umanităţii”. SNSPA consideră “negarea faptelor documentate istoric este un act de complicitate la crimele întâmplate în acei ani. La fel de nocivă este şi indiferenţa faţă de aceste manifestări”.
Recent, Călin Georgescu, propus ca președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor, a spus că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și generalul Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”.
—
Parlamentul se reunește într-o ședință solemnă, miercuri, dedicată celebrării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Invitat special este șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian.
Franţa a preluat, la începutul anului, preşedinţia rotativă a blocului comunitar.
—
Președintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului ucrainean, în cadrul unei discuții avute marți, că Bucureștiul sprijină aspirațiile euroatlantice ale Kievului, alături de suveranitatea și dreptul țării din vecinătatea de nord a României la propriile opţiuni de politică externă şi de securitate.
Totodată, liderul de la Cotroceni consideră inacceptabile încercările de recreare a unor „sfere de influenţă” pe continent.
În schimb, de la Moscova, unde l-a primit pe premierul Ungariei, președintele rus a transmis că lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt “o amenințare”.
Vladimir Putin consideră, totodată, că NATO a ignorat solicitările Kremlinului privind securitatea în Europa, iar Statele Unite vor să “atragă” Rusia într-o confruntare armată.
Într-o convorbire avută cu omologul rus, șeful diplomației americane a cerut “retragerea trupele de la frontiera Ucrainei”.
Președintele american, Joe Biden, a susținut anterior că țara sa este pregătită pentru orice scenariu, inclusiv cel al unei invazii rusești.
Administrația de la Washington și cancelariile aliate pregătesc liste cu apropiați ai regimului de la Kremlin, care să fie vizați de sancțiuni economice.
Într-un nou demers diplomatic, premierul britanic ar urma să îl telefoneze, miercuri, pe președintele rus. Boris Johnson s-a aflat marți la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski.
O comisie a Parlamentului de la Londra va ancheta suspiciunile că “bani negri” ajung pe pieţele fianciară şi imobiliară ale Regatului Unit.
—
Doi bebeluși au murit de frig după ce iarna grea lovit taberele pentru refugiați din nord-vestul Siriei. Decesele copiilor au fost confirmate în provincia Idlib, potrivit BBC. Aproximativ 3 milioane de oameni au căutat adăpost în această fortăreață opoziției siriene, după ce și-au părăsit casele în timpul războiului civil care a durat 10 ani.
Mulți refugiați trăiesc în corturi neîncălzite și fără haine groase.
—
Trupul alpinistei care a murit în Munții Bucegi a fost recuperat după trei săptămâni din cauza condițiilor meteo dificile din zonă. Tânăra alpinistă căzuse într-o prăpastie în timpul unei ascensiuni.
—
O adolescentă din localitatea ieşeană Ţibana a suferit arsuri la faţă şi la o mână după ce a turnat lichid inflamabil peste focul din sobă. Fata a fost trasportată cu un elicopter SMURD la Spitalul de Pediatrie din Iaşi.
—
Fost președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și zece luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Sentința este definitivă. În prima instanță, Aristotel Căncescu fusese condamnat la 7 ani de închisoare.
—
După ce a fost amendat de trei ori pentru încălcarea regulilor de carantină, arhiepiscopul Tomisului a fost pensionat forțat de la Universitatea Ovidius. Teodosie contestase în instanță faptul că instituția de învățământ superior nu i-a păstrat postul de profesor titular la Facultatea de Teologie.
—
Instanțele își pasează contestaţia judecătorului Cristi Danileț față de excluderea din magistratură pentru două postări online. Înalta Curte și-a declinat competența și a returnat dosarul la Curtea de Apel Cluj. Cristi Danileț susține că, în tot acest timp, a rămas fără sursa de venit.
—
Mai multe organizaţii civice critică proiectul pentru desfiinţarea Secţiei Speciale de investigarea a infracțiunilor comise de magistrați. Potrivit ONG-urilor, documentul nu respectă recomandările din Mecanismul de Cooperare și Verificare, convenit cu executivul comunitar. Organizațiile îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, for specializat în drept constituțional.
—
Un deputat al Uniunii Salvați România cere Ministerului Mediului includerea sitului Bârnova Repedea din judeţul Iaşi în lista ariilor naturale protejate. Potrivit lui Filip Havârneanu, “este unica soluţie ca defrişările haotice şi ilegale să înceteze” în zonă.
—
Peste 50.000 de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte au fost puse sub sechestru în urma unor percheziţii făcute în autovehicule din parcarea complexului “Dragonul Roşu”. Anchetatorii au suspiciuni că bunurile sunt contrafăcute.
—
Poliţia israeliană a recunoscut că a folosit, fără mandat, tehnologii computerizate de spionaj. Un tribunal ordonase verificări după ce presa a dezvăluit că, în diverse anchete, polițiștii statului evreu au fost utilizat ilegal programul de monitorizare online Pegasus.
—
Autor al atacurilor din vara anului 2011 din Norvegia, soldat cu 77 de morți, Anders Breivik rămâne în închisoare. Judecătorii s-au opus eliberării sale. Procurorii consideră că solicitarea a fost un prilej pentru acesta să își expună din nou crezurile extremiste.
—
Trupa americană Aerosmith și-a anulat turneul european din cauza incertitudinilor provocate de pandemie. Concertele lui Steven Tyler și colegilor săi erau programate în iunie şi iulie.
—
Muzeul Naţional de Istorie a României vernisează, miercuri, expoziţia “Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”, care pune în valoare donaţia făcută de cântăreață în toamna anului trecut.
—
Daniel Pancu va fi secundul lui Edward Iordănescu la echipa naţională de fotbal. În vârstă de 44 de ani, fostul rapidist a mai antrenat la echipa sa de club și la Politehnica Iaşi.
Edward Iordănescu a acceptat, săptămâna trecută, postul de selecționer, rămas liber după plecarea lui Mirel Rădoi.
—
Coreea de Sud a obţinut, pentru a zecea oară, calificarea la Cupa Mondială, după ce a învins reprezentativa Siriei, scor 2-0, în etapa a opta a fazei a treia a preliminariilor asiatice ale competiţiei.
Alte 14 echipe au obținut biletele de calificare pentru turneul final din Qatar, anume țara gazdă, Germania, Danemarca, Brazilia, Franţa, Belgia, Croaţia, Spania, Serbia, Anglia, Elveţia, Olanda, Argentina și Iran.
—
Antrenorul Mario Marinică şi-a încheiat mandatul de selecţioner al reprezentativei statului Malawi odată cu finalul parcursului la Cupa Africii pe Naţiuni. Românul a dus echipa până în optimile de finală, o performanţă istorică pentru naţionala acestei ţări.
Burkina Faso – Senegal este prima semifinală a Cupei Africii. Meciul se va disputa miercuri seară. În celălalt penultim act, se vor confrunta, joi, Camerunul gazdă și Egiptul.
—
Miercuri, încep primele probe la Jocurile Olimpice de la Beijing, în așteptarea ceremoniei oficiale de deschidere, care este programată vineri. Startul este dat de întrecerile de curling. Tot miercuri, sunt programate antrenamentele de sanie (masculin), la care România este reprezentată de Valentin Crețu.
Lotul tricolor pentru JO 2022 reunește 22 de sportivi.
—
Comitetul Internaţional Olimpic speră că cel puțin 3 din 10 locuri vor fi ocupate în tribunele Jocurilor de iarnă de la Beijing. Autoritățile locale chineze vor controla prezența prin invitații oferite spectatorilor.
—
Un fulger lung de peste 800 de kilometri a luminat cerul peste trei state americane, Mississippi, Louisiana și Texas și a stabilit, astfel, un nou record mondial, au confirmat experții după analize atente ale unor imagini satelitare surprinse în 2020.
Precedentul record data din 2018, un fulger de aproape 770 de kilometri din Brazilia. De obicei, un fulger se întinde pe cel mult 17 kilometri și durează, de obicei, sub o secundă.
—
2 februarie este ziua mondială a zonelor umede. La această dată în 1971, era semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care stabileşte reguli de protecţie a acestor ecosisteme.
Vieţile a peste jumătate de miliard dintre locuitorii planetei depind de pescuit şi acvacultură. De asemenea, regiunile umede adăpostesc forme de viaţă foarte diverse, protejează litoralurile şi stochează dioxidul de carbon pentru a regla schimbările climatice.
În ultimul secol, însă, mai mult de jumătate dintre aceste zone au dispărut, iar restul sunt amenințate.
La ora actuală, peste 2.200 situri din lume sunt înregistrate în Convenția Ramsar. România are 19 zone umede, între care spectaculoasa Deltă a Dunării.
—
Vremea va fi în general închisă în vestul, centrul și nord-vestul țării, unde temporar vor fi precipitații, pe arii restrânse moderate cantitativ, mixte în Banat și Crișana și mai ales ninsori în Maramureș și local în Transilvania. În celelalte regiuni cerul va fi variabil, cu nebulozitate și precipitații mixte în extremitatea de sud-est. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe creste, viscolind ninsoarea, dar pe arii mai restrânse și pentru intervale mai scurte de timp și în Crișana, Banat, Oltenia și Transilvania. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între -1 și 7 grade.
La București, valorile termice vor fi apropiate de cele din ziua anterioară. Cerul va fi variabil, cu înnorări la începutul intervalului, însă probabilitatea pentru precipitații va fi redusă. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 5…6 grade.
În zonele de munte, vremea va fi în general închisă și, pe arii relativ extinse, temporar va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări, mai ales pe creste, viscolind ninsoarea. Valorile termice nu se vor modifica semnificativ față de ziua precedentă.
