În ciuda vremii mohorâte, mii de bucureșteni au urmărit, joi, parada militară de la Arcul de Triumf. Condițiile meteo au împiedicat, însă, ridicarea de la sol a elicopterelor și avioanelor pentru a survola piața. Plafonul de nori joși nu le-ar fi permis aeronavelor să zboare în siguranță în formațiile stabilite pentru paradă, a explicat șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
La sol, alături de militarii români, au defilat și soldați ai Grupului de Luptă al NATO dislocat la baza de la Cincu (Brașov). Tot în zona Arcului de Triumf, a fost organizată o expoziţie de tehnică militară.
Ceremoniile din Capitală s-au încheiat, la orele serii, prin solemna retragere cu torţe.
La Alba Iulia, parada cu survol a fost completată de o masă populară, cu mii de porții de fasole cu ciolan, și de un spectacol folcloric.
La manifestările de la Iaşi, capitala istorică a Moldovei, au luat parte oficialităţi locale şi invitați de dincolo de Prut.
—
De Ziua Națională, șeful statului a decorat mai mulți medici, profesori şi economişti, în semn de apreciere pentru activitatea acestora.
Într-un mesaj rostit la recepția de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis evocat amintirea înaintașilor care, însufleţiţi de patriotism şi conduşi de viziunea unei naţiuni moderne, au înfăptuit Unirea. Preşedintele a ținut să sublinieze că sărbătoarea din acest an „ne găseşte într-un nou context tensionat, provocat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, un stat independent şi suveran, care dă lumii întregi, de peste nouă luni, un vibrant exemplu de luptă pentru apărarea libertăţii şi a democraţiei”.
Prin vocea ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, România a condamnat “atrocităţile” comise de forţele armate ruse împotriva civililor şi infrastructurii civile din Ucraina la reuniunea Consiliului Ministerial al Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa, desfăşurat în Polonia, la Ĺodz.
Agresiunea militară a forțelor lui Vladimir Putin este cea mai gravă criză de pe continent de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
La OSCE, Bogdan Aurescu a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internaţional, ca pilon fundamental al politicii externe.
De la începutul războiului, aproape 3 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţele României, care – de asemenea – a facilitat tranzitul a peste 8 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina.
La reuniunea OSCE, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă, Josep Borell, a acuzat că Rusia că transformă frigul iernii într-o armă împotriva civililor şi a insistat că Moscova trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei. Miniştrii de externe ai OSCE şi-au arătat sprijinul pentru ca Rusia să fie adusă în faţa justiţiei pentru crimele de război comise în Ucraina.
De cealaltă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care nu a primit acces din partea Poloniei la reuniune, a justificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei prin faptul că ar fi legate de livrările de arme ale Occidentului către Kiev.
Realitatea din teren arată că bombardate sunt multe ținte civile, în special instalații de infrastructură energetică.
Alertele de raid aerian au fost declanşate, joi, pe întreg teritoriul Ucrainei.
Secretarul general al NATO consideră că este încă “prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta sistemele de apărare aeriană Patriot, oferite de Germania, în Ucraina. Aflat la Berlin, Jens Stoltenberg a opinat că trebuie separată discuţia despre acele trei rachete pe care Germania le-a pus la dispoziție pentru a ajuta la protejarea spaţiului aerian polonez de problema unei apărări aeriene suplimentare pentru Ucraina.
Potrivit șefului NATO, asigurarea bunei funcţionări a sistemelor deja livrate este la fel de importantă ca şi oferirea, în viitor, de noi sisteme.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a spus că Rusia a pierdut, de la momentul invaziei, aproape 100.000 de soldați pe frontul de război. Cam tot atâția au fost răniți sau au căzut prizonieri.
Între timp, regimul de la Kiev l-a demis pe adjunctul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, acuzându-l de colaborare cu forţele Moscovei şi de trădare. Anterior, Rusia a anunţat că l-a promovat pe inginerul Iurii Cherniciuk în funcţia de director al unității atomice din sud-estul Ucrainei.
Energoatom a primit informaţii potrivit cărora forţele ruse s-ar pregăti să se retragă din instalaţie, însă separatiştii pro-ruşi au respins scenariul.
—
Ucraina le-a cerut ambasadelor sale să înăsprească măsurile de securitate după explozia unei scrisori-capcană care a rănit un angajat al reprezentanței din Spania.
Presa iberică a relatat că premierul Pedro Sánchez și ministrul spaniol al Apărării au fost și ei vizați de colete periculoase.
Plicuri cu o mică încărcătură explozivă au ajuns și la Ambasada SUA și la compania Instalaza, producător de arme din Zaragoza, care le-a furnizat ucrainenilor lansatorul de rachete C90, iar un altul la baza aeriană NATO de la Torrejón.
Anchetatorii cred că expeditorul este același. Se încearcă identificarea acestuia.
Securitatea în jurul clădirilor publice și diplomatice a fost întărită, a anunţat Ministerul de Interne de la Madrid.
—
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut puternic în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii şi va arăta cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti. La bursa de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pe continent, cotaţiile la gaze au atins cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, de 156 de euro pentru un Megawatt-oră.
Prognozele meteo indică o scădere semnificativă a temperaturilor în Europa în luna decembrie, după o lună noiembrie cu temperaturi peste medie. O iarnă geroasă ar lăsa continentul mai expus la noi probleme de aprovizionare, după ce Rusia a întrerupt majoritatea livrărilor de gaze prin conducte.
Gazele lichefiate au ajutat la acoperirea golului lăsat prin izolarea Rusiei şi, de asemenea, au permis umplerea depozitelor. Livrările de gaze lichefiate au început, totuși, să se reducă.
Cererea de gaze pentru producţia de electricitate ar putea să fie stimulată şi de faptul că prognozele meteo arată spre un potenţial moderat spre redus de producţie de energie eoliană în Marea Britanie, Europa continentală şi ţările nordice, pe parcursul următoarelor două săptămâni.
Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import în această lună.
Însă dacă un val de frig va lovi şi Asia, cererea în regiune ar putea exploda, la fel ca şi concurenţa pentru gazele lichefiate transportate prin intermediul navelor, ceea ce ar putea majora şi mai mult preţurile.
La Washington, preşedintele american și omologul francez s-au angajat pe o singură voce să susţină Ucraina ‘atât timp cât va fi nevoie’ şi să îşi ‘coordoneze’ răspunsul faţă de China și influența acesteia. La Casa Albă, Joe Biden și Emmanuel Macron şi-au afişat buna înţelegere şi apropierea personală, promițând să îşi gestioneze divergenţele
—
Rusia va majora preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, aceasta fiind a doua scumpire din acest an.
La începutul toamnei, Ministerul Economiei de la Moscova a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou, transferând o parte din costuri către consumatori.
Rușii se confruntă cu o inflaţie de două cifre. 4 din 10 admit că nu le ajunge salariul de la o lună la alta, potrivit sondajelor de opinie.
Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au concretizat.
—
Organizația Națiunilor Unite estimează că va avea nevoie de aproape 50 miliarde de euro pentru a face faţă nevoilor de ordin umanitar în 2023, de la conflictul din Ucraina şi până la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi riscul de foamete în Africa.
Suma consemnează o creştere de 25%.
ONU plănuiește să sprijine 230 de milioane de persoane în 68 de state din întreaga lume.
Potrivit estimărilor ONU, 339 de milioane de oameni la nivel mondial – adică 4% din populaţia globului sau echivalentul întreagii populaţie a Statelor Unite ale Americii – vor avea nevoie de ajutor de urgenţă în 2023, faţă de 274 de milioane în acest an.
Nevoile umanitare, care au cunoscut un vârf în timpul pandemiei de coronavirus, nu au scăzut de atunci încoace.
Potrivit ONU, “seceta şi inundaţiile letale au făcut ravagii (…) din Pakistan şi până în cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă, iar peste 100 de milioane de persoane au fost strămutate la nivel mondial”.
Sănătatea publică se află sub presiune în întreaga lume, îndeosebi din cauza persistenţei coronavirusului şi a mpox (noul nume dat variolei maimuţei), a reapariţiei Ebola în Uganda şi a prezenţei multiplelor epidemii de holeră în întreaga lume, îndeosebi în Siria şi Haiti.
Toate acestea nu fac decât să crească riscurile şi vulnerabilităţile, îndeosebi în ţările sărace. Până la sfârşitul secolului, căldura extremă ar putea face la fel de multe victime precum cancerul.
—
O comisie de experți investighează cauzele coliziunii produse în județul Vrancea, joi, între două trenuri private încărcate cu cereale. Din primele date, una dintre garnituri – care staţiona pe linia ferată din cauza unei defecţiuni tehnice – a patinat şi a început să se deplaseze înapoi, intrând în coliziune cu cel de-al doilea tren care circula în spate. Mai multe vagoane au deraiat.
Circulația feroviară a fost deviată pe ruta Mărăşeşti – Tecuci – Barboşi – Făurei – Buzău şi retur.
—
Un polițist din Bistrița-Năsăud este anchetat sub control judiciar, fiind acuzat de mai multe infracțiuni. Cea mai veche faptă imputată agentului datează din decembrie 2018, când acesta ar fi pretins şi primit suma de 150 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă funcţionarii din cadrul Registrului Auto Român, astfel încât să nu mai fie necesară programarea pentru o inspecţie tehnică periodică.
În luna aprilie a acestui an, poliţistul ar fi pretins şi primit 500 de euro şi 1.000 de lei pentru a nu sancționa o contravenţie rutieră.
De asemenea, de-a lungul anului, agentul a folosit în interes personal autoturismul de serviciu.
—
Un român a fost arestat în Italia după ce a fost prins furând dintr-o biserică din centrul istoric al orașului Crotone. Tânărul se deghizase în preot. După ce s-a baricadat în incintă, bărbatul s-a predat poliției.
—
Un bulgar este cercetat penal după ce a fost depistat de poliţiştii de frontieră giurgiuveni în timp ce încerca să scoată din România, prin PTF Giurgiu, pe o platformă, un autoturism căutat de autorităţile din Belgia. Cu o valoare estimată 300.000 de lei, mașina a fost confiscată până la finalizarea cercetărilor.
—
Ambasadorul Iranului le-a multumit, într-o scrisoare, salvamontiștilor prahoveni care au recuperat un concetățean de-al său care s-a rătăcit pe Platoul Bucegi. Bărbatul a fost găsit după aproape 12 ore de căutări, în stare de hipotermie.
—
De Ziua Națională, salvamontiştii argeşeni au dus drapelul pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf al României.
De asemenea, doi pompieri nemțeni au arborat Drapelul pe vârful Toaca din Ceahlău. Masivul este unul dintre locurile de antrenament pentru aceștia și colegii lor de la Detaşamentul Piatra Neamţ.
—
Reunit la Rabat, în Maroc, Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a decis includerea cămăşii cu altiţă – așa cum mai este cunoscută ia românească – în Lista Patrimoniului UNESCO.
Dosarul de candidatură a fost întocmit în comun de România și Republica Moldova.
—
La București, s-a aprins iluminatul festiv. Instalații cu aproape 3.000 de becuri LED împodobesc centrul orașului.
La Oradea, se deschide Târgul de Crăciun. Vizitatorii vor întâlni producători de bucate tradiţionale şi comercianţi de articole specifice sărbătorilor de iarnă. Târgul rămâne deschis până pe 26 decembrie.
Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chișinău inaugurează, vineri, expoziția “Maeştrii artei româneşti”. Oaspeții vor avea ocazia să admire 30 de lucrări, selectate din importante colecţii private.
—
Pentru 9 din 10 români din diaspora este important să rămână conectaţi cu România prin informații din ţară și/sau în limba română. Aproape trei sferturi dintre cei plecați peste granițe urmăresc conţinut românesc frecvent (de cel puţin 2-3 ori pe săptămână), arată un studiu realizat Google.
Legătura diasporei cu cei dragi din ţară se face în special prin aplicaţiile dedicate de mesagerie.
—
Noul Pod al Minciunilor din orașul Blaj a fost deschis circulaţiei rutiere şi pietonale, după lucrări care au durat opt luni.
Inaugurarea oficială este programată în prima zi a săptămânii viitoare. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 3 milioane de euro.
—
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch acuză guvernul Ungariei că foloseşte informaţiile personale ale cetăţenilor pentru a le transmite materiale electorale de susţinere a partidului Fidesz, aflat la putere la Budapesta şi condus de premierul Viktor Orbán.
Spre exemplu, regimul a folosit date ale celor care au solicitat servicii medicale publice, precum ar fi vaccinarea anti-Covid, a denunțat HRW.
—
Rata şomajului în zona euro a atins un nou minim istoric în luna octombrie, coborând la 6,5% din populaţia activă, potrivit cifrelor publicate de Biroul European de Statistică. Este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul publicării datelor de către Eurostat, în luna aprilie 1998.
Situaţia este similară în Uniunea Europeană, unde rata şomajului a scăzut până la 6% în octombrie. Spania (12,5%) şi Grecia (11,6%) sunt singurele state comunitare cu o rată a şomajului de două cifre.
Potrivit Eurostat, în România rata şomajului a crescut uşor până la 5,5% din populaţia activă în luna octombrie, de la un nivel de 5,4% în luna septembrie, şi este exact la nivelul la care era şi în luna octombrie 2021.
—
Într-un meci restant din Superliga autohtonă, FCSB s-a impus pe terenul FC Botoșani, scor 3-2. Vineri, de la ora 15.30 se joacă meciul UTA Arad – Sepsi. La centru va fi Cătălin Popa. De la ora 19:00, este programat duelul Petrolul – Universitatea Cluj, arbitrat de Sebastian Colţescu.
—
La Cupa Mondială de fotbal, Japonia a învins Spania cu 2-1, joi seară, și s-a calificat în optimi de pe primul loc în grupa E. Niponii reprezintă cea mai mare surprinză a ediției.
Grație golaverajului, ibericii merg și ei mai departe în defavoarea nemților, care au reușit o victorie de palmares, scor 4-2, împotriva costaricanilor.
În optimi s-au calificat și marocanii după ce i-au învins cu 2-1, și eliminat, pe canadieni. De pe locul secund în grupa F, croații merg mai departe după remiza albă cu belgienii, pe care i-au trimis acasă.
Urmare a esecului, Roberto Martinez a demisionat din postul de selecționer al Belgiei.
Vineri, de la ora 17:00, se dispută meciurile Coreea de Sud – Portugalia și Ghana – Uruguay (în grupa H). De la ora 21:00, sunt programate duelurile Serbia – Elveția și Camerun – Brazilia (în grupa G).
—
Fundaş al selecţionatei Angliei, Ben White a devenit indisponibil pentru restul Cupei Mondiale “din motive personale”, a anunţat Federaţia engleză de fotbal, fără să facă alte precizări. În vârstă de 25 de ani, jucătorul echipei Arsenal Londra a părăsit cantonamentul.
Ben White nu a jucat vreun minut în primele trei meciuri ale Angliei, care va înfrunta Senegalul în optimile de finală ale Mondialului din Qatar.
“Suntem cu toţii alături de tine, Ben”, i-a transmis clubul Arsenal jucătorului său, într-un mesaj postat pe Twitter.
—
Cea de-a 45-a ediţie a Raliului Dakar va debuta la 31 decembrie, pe ţărmul Mării Roşii. Organizată pentru al patrulea an consecutiv în Arabia Saudită, cursa se va încheia la 15 ianuarie la capătul unui traseu de 8.549 de km, repartizaţi în 14 etape și un prolog.
După Sahara, apoi America de Sud, Raliul Dakar, cel mai mare raliu-raid din lume, a făcut din Arabia Saudită decorul său începând din 2020, o alegere care a generat controverse din cauza problemelor regatului ultraconservator cu privire la respectarea drepturilor omului.
—
Marea Britanie se va conforma noilor reguli pentru cursele de cai, convenite cu asociațiile care militează pentru drepturile animalelor.
Din februarie, utilizarea biciului va fi limitată la cel mult 7 lovituri într-o cursă plată şi la cel mult 8 într-o cursă cu obstacole. Regula a fost introdusă, anul acesta, în competițiile de hipism din Statele Unite.
—
Vremea va fi în general închisă, iar valorile termice se vor situa sub mediile climatologice specifice datei în regiunile extracarpatice și apropiate de acestea în interiorul arcului Carpatic. În sud-estul teritoriului și pe alocuri în rest vor fi precipitații slabe mai ales sub formă de ploaie și lapoviță, iar la munte mixte. Se va forma polei, cu o probabilitate mai mare în prima parte a zilei, pe arii relativ extinse în Moldova și izolat în celelalte regiuni. Vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 și 7 grade, cu cele mai scăzute valori în nord-est. Pe arii restrânse în zonele joase de relief va fi ceață.
Vremea va fi închisă, iar în prima parte a zilei probabilitatea pentru precipitații slabe mixte (trecător lapoviță, ninsoare și ploaie) va fi ridicată. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 3…4 grade. Vor fi condiții de ceață.
