Aflat în vizită în Republica Moldova miercuri, președintele Klaus Iohannis a spus că România va primi toți ucrainenii care caută refugiul în țara noastră din cauza războiului.
În același timp, Bucureștiul va sprijini Chișinăul în gestionarea crizei umanitare, în a cărei primă linie se află atât România, cât și Moldova.
Coridorul verde va fi menținut între cele două țări atât timp cât va continua afluxul de refugiați.
Peste Prut au fost trimise, miercuri, alte peste 50 de tone de ajutoare, constând în produse alimentare, dezinfectanți și haine.
România și-a reafirmat, totodată, susținerea pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De altfel, Consiliul Europei a recunoscut miercuri, printr-un vot unanim, statutul regiunii Transnistria de zonă ocupată de armată rusă.
Adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană a declarat că flancul sud-estic va primi forţe suplimentare. Potrivit lui, cea mai bună strategie este “descurajarea”, iar prezența de forţe suplimentare NATO în România este “o garanţie a păcii”.
Alianța Nord-Atlantică a promis că va suplimenta sprijinul pentru Ucraina, inclusiv cu echipament militar. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că pe teritoriul ucrainean nu pot fi desfășurate trupe.
Cu 13 voturi pentru și doar două împotrivă, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a ordonat Rusiei să oprească invazia din Ucraina.
Sentința celui mai înalt tribunal al Organizației Națiunilor Unite concluzionează că nu a fost prezentată vreo dovadă în sprijinul scenariului că Ucraina s-ar face vinovată de genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din estul separatist al țării.
Doar judecătorii rus și chinez din instanță au votat împotriva ordinului.
Rusia nu și-a trimis avocați la audierile acestui proces. În schimb, Moscova a trimis o scrisoare în care susține că instanta de la Haga nu are competență asupra cazului.
Ignorarea sentinței va atrage și mai multă izolare pentru Rusia condusă de Vladimir Putin.
Războiul ruso-ucrainean va fi analizat, joi, într-o nouă ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Ostilitățile au intrat în cea de-a 22-a zi, cu bombardamente matinale asupra mai multor orașe.
Armata ucraineană susține că a realizat contraatacuri pe mai multe fronturi, profitând de faptul că rușii au rămas fără resurse și nu pot înainta terestru.
Miercuri, rușii au lovit orașul Zaporojie, zonă de refugiu până acum pentru ucrainenii care au fugit din portul asediat Mariupol. Țintă a devenit, miercuri, și un teatru al orașului în care se refugiat ”sute” de civili.
La Mariupol, bilanțul deceselor depășește 2.400 de la începutul războiului.
Autoritățile ucrainene susțin că trupele invadatoare au ucis 10 oameni care stăteau la coadă la pâine în Cernihiv. Alte 5, între care 3 copii, au fost găsite fără suflare printre dărâmăturile unui bloc de apartamente din acest oraș.
La Harkov, sute de clădiri sunt distruse.
Rachete trase de pe nave ruse de război din Marea Neagră au căzut în apropierea portului Odessa.
Ucraina a legalizat sectorul criptomonedelor. Cetățenii îşi vor putea proteja economiile în active virtuale. Totodată, donaţiile occidentale în criptomonede vor fi mai facile.
Miercuri, în Congresul american, unde a fost aplaudat la scenă deschisă, președintele ucrainean a prezentat, prin videoconferință, un material video cu distrugerile și dramele provocate de război, pledând din nou pentru impunerea unei interdicții de survol peste țara sa.
“Noi luptăm pentru valorile Europei şi ale lumii întregi, sacrificându-ne vieţile în numele viitorului. De aceea, astăzi, poporul american nu ajută doar Ucraina, ci Europa şi lumea întreagă pentru a menţine planeta în viaţă”, a spus acesta în limba engleză. “Un lider al lumii este un lider al păcii”, i-a transmis Volodimir Zelenski omologului american, Joe Biden.
Deplângând că spitalele au devenit o ţintă de război, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că sistemul de sănătate din Ucraina “se clatină pe marginea prăpastiei”. OMS amintește că bombardarea unităților medicale încalcă legislaţia internaţională.
Anunțând un sprijin de 800 de milioane de dolari pentru dotarea armatei ucrainene, cu sisteme de apărare anti-aeriene și anti-tanc, liderul de la Casa Albă a calificat războiul din Ucraina drept “atroce şi absurd”.
“Încercăm să ne asigurăm că ţara nu este niciodată cucerită de (Vladimir) Putin (…) Vrem ca acesta să plătească un preţ mare” pentru acest “atac imoral”, a precizat Joe Biden.
În opinia sa, Vladimir Putin este “un criminal de război”, cuvinte pe care liderul american nu le-a mai folosit până acum. La scurt timp după aceasta declarație, Kremlinul a denunțat o “retorică inacceptabilă și impardonabilă”.
În cadrul dificilelor tratative pentru încetarea focului, Ucraina a cerut Rusiei ”garanţii de securitate absolute” şi a respins ideea unui model al ”neutralităţii suedeze sau austriece”, propus de Moscova.
Apărând ceea ce numește o intervenție militară chirurgicală, președintele rus a acuzat că Ucraina a coordonat o reţea de zeci de laboratoare, unde, sub conducerea şi sprijinul financiar al Pentagonului, s-ar fi desfăşurat programe biologice militare.
Vladimir Putin consideră că ofensiva armată pe care a ordonat-o se desfăşoară “cu succes”, “în strictă conformitate cu planurile aprobate”. De asemenea, președintele rus este părere că sancțiunile economice occidentale au “eșuat”.
Protestul jurnalistei Marina Ovsyannikova, care a denunțat în direct războiul din Ucraina și propaganda Kremlinului, a declanșat un val de demisii printre colegi de breaslă atât la Moscova, cât și în redacțiile străine ale posturilor ruse.
În ultimele săptămâni, jurnaliștii independenți au fost reduși la tăcere în Rusia.
Marina Ovsiannikova a refuzat oferta de azil a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Fondul Monetar Internaţional avertizează că războiul din Ucraina va afecta întreaga economie mondială, prin încetinirea avansului şi majorarea inflaţiei, şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială pe termen mai lung. Dincolo de suferinţa provocată şi fluxul istoric de refugiaţi, conflictul majorează preţurile la alimente şi energie, alimentează inflaţia şi erodează valoarea veniturilor, perturbând comerţul, lanţul de aprovizionare în ţările vecine Ucrainei.
Efectele conflictul armat au fost dezbătute într-un dialog avut de Papa Francisc şi patriarhul Kiril. Cei doi au convenit că se impune ”o pace echitabilă” în Ucraina. În timp ce capul Bisericii ruse, un apropiat al lui Vladimir Putin, a căutat să justifice invazia, liderul de la Vatican a condamnat războiul.
Într-un interviu acordat CNN, șeful diplomației române a spus că energia reprezintă o mare vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană. Potrivit lui Bogdan Aurescu, statele blocului comunitar dezbat ”plan de a reduce cât mai repede posibil dependența de gazul rusesc și de alte produse din sectorul energetic care provin din Rusia”.
—
Guvernul a amânat adoptarea ordonanței de urgență pentru prelungirea plafonării tarifelor energia electrică și gaze naturale, măsură de sprijin pentru populație și firme care expiră în aprilie.
PSD s-a opus actului normativ, acuzând că le-ar fi permis furnizorilor să crească speculativ prețurile la energie pe spinarea statului și a consumatorilor.
Social-democraţii sunt nemulțumiți că ministrul liberal al Energiei, Virgil Popescu, nu a calculat vreun impact al prelungirii în textul ordonanţei.
În replică, deputatul PNL Gheorghe Pecingină spune că în coaliție era cunoscut conţinutul ordonanţei, înainte de a ajunge pe masa Guvernului.
Ca argument, alesul liberal spune că Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea de Reglementare în Energie şi Ministerul de Finanţe sunt toate instituţii conduse de social-democrați, care – de altfel – au avizat această ordonanţă.
—
Comisarii gălățeni ai Gărzii de Mediu au amendat, cu 100.000 de lei, benzinăria din Tecuci care a permis alimentarea cu motorină într-un bazin de plastic. Ulterior, șoferul s-a răsturnat cu vehiculul pe şosea.
—
Ministrul Agriculturii nu a știut să spună cât va costa kilogramul de miel pentru masa tradițională de Paști, în contextul în care unii fermieri spun că acesta va fi dublu față de anul trecut din cauza furajelor mai scumpe și a cheltuielilor în creștere. Potrivit lui Adrian Chesnoiu, “în funcţie de cerere şi ofertă, se va regla şi preţul”.
—
Guvernul a creat Registrul utilajelor de lucru, o bază de date cu echipamentele de care dispun firmele care participă la licitaţii pentru proiecte de infrastructură de transport. Sistemul va fi complet funcţional din martie anul viitor.
—
Curtea Constituţională a admis o sesizare a Uniunii Salvați România. Partidul de opoziție a reclamat că Alexandru Stănescu, fratele social-democratului Paul Stănescu, nu se califica pentru a ocupa funcţia de membru în Comitetul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, din care a demisionat în cele din urmă, invocând motive personale.
—
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 2,8 miliarde euro, ajungând la 137 de miliarde euro. Potrivit Băncii Naţionale, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 815 milioane euro, comparativ cu un excedent de 9 milioane euro în luna ianuarie 2021.
—
Două persoane au murit şi câteva zeci au fost rănite în urma cutremurului de 7,4 grade produs în largul Japoniei. Resimțit în capitala Tokyo, seismul a provocat un tsunami de intensitate scăzută de-a lungul unei părţi a coastei de nord-est. Epicentrul mișcării telurice a fost localizat la 60 de kilometri adâncime în Oceanul Pacific, în zona prefecturii Fukushima.
Situată la intersecţia mai multor plăci tectonice majore, Japonia este zguduită în mod regulat de cutremure şi a impus standarde stricte de construcţie pentru a se asigura că toate clădirile sunt capabile să reziste.
—
Mai multe persoane sunt date dispărute în nordul statului Peru după producerea unei uriaşe alunecări de teren, fenomen generat de ploile abundente din ultimele zile. Echipele de intervenţie continuă să caute supravieţuitori în regiunea La Libertad, unde aproape o sută de case au fost acoperite complet de surparea unui versant.
—
Simona Halep (26 WTA) a învins-o pe croata Petra Martic (79 WTA), scor 6-1, 6-1, și s-a calificat în semifinalele turneului de la Indian Wells. Colegii de la Gazeta sporturilor scriu că românca a făcut cel mai bun meci al său din acest an.
În penultimul act al competiției californiene, Simona Halep va da peste poloneza Iga Swiatek (4 WTA), care a trecut de americanca Madison Keys (29 WTA), scor 6-1, 6-0.
—
Sârbul Novak Djokovic își va putea apăra titlul la Roland Garros. Turneul parizian va fi organizat fără restricții anti-Covid.
Nevaccinat fiind, Novak Djokovic nu a putut participa anul acesta nici la Openul Australiei, nici la turneele americane.
—
Deţinătoare a trofeului, Chelsea a învins OSC Lille cu 2-1 și s-a calificat în Ligii Campionilor.
La rândul său, Villarreal a trecut de Juventus cu 3-0 (în tur, 1-1).
În sferturi mai sunt calificate Liverpool, Bayern Munchen, Manchester City, Real Madrid, Atletico Madrid şi Benfica Lisabona. Tragerea la sorţi pentru stabilirea duelurilor va avea loc, vineri, la Nyon.
—
3 arbitri români sunt delegați, în această seară, la meciuri din cupele europene. Ovidiu Haţegan va fi la centrul partidei dintre Olympique Lyon şi FC Porto, din manșa secundă a Ligii Europa (ora 22.00). Istvan Kovacs va conduce duelul Steaua Roşie – Glasgow Rangers (19.45). Radu Petrescu va arbitra partida AS Roma – Vitesse Arnhem (19.45), din optimile de finală ale Europa Conference League, al treila eșalon fotbalistic continental.
—
Din cauza restanțelor către foștii jucători, clubul Gaz Metan Mediaș continuă să fie sancționat. Comisia de Disciplină a Federației de Fotbal a anunțat că echipa a mai pierdut 2 puncte.
În acest moment, Gaz Metan a la punctaj negativ (-1 p) în clasamentul Ligii 1.
—
Vicecampioană en-titre la baschet masculin, CSM Oradea a ratat calificarea în semifinalele FIBA Europe Cup. Echipa bihoreană a fost învinsă de formaţia daneză Bakken Bears, scor 70-61 (38-34), în manşa retur a sferturilor.
—
Un exemplar al celebrei maşini de criptat Enigma, folosită de Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este scos la vânzare în cadrul Licitaţiei de istorie a tehnicii, care va avea loc joi, la Casa de licitaţii A10 by Artmark.
—
Organizatorii Concursului Internaţional „George Enescu” anunță că au făcut o modificare importantă în regulament pentru a veni în sprijinul tinerilor care vor să se înscrie la ediţia din acest an. Astfel, vor fi permise tăieturi între lucrările prezentate de concurenţi în înregistrarea video transmisă pentru înscrierea în etapa online. Nu vor fi permise, totuși, tăieturi între părţile aceleiaşi lucrări. Regulamentul complet poate fi consultat online. Tinerii muzicieni sunt încurajaţi să se înregistreze în concurs până pe data de 15 aprilie 2022 la una dintre cele patru secţiuni (vioară, violoncel, pian şi compoziţie).
—
Un nor de praf saharian s-a abătut asupra Europei, inclusiv a României. Fenomenul este unul normal în această perioadă, spun experții. Aerul este greu de respirat în orașele din vestul țării.
—
Vremea se va menține rece până în aprilie.
Gerul primăverii calendaristice riscă să compromită unele culturi agricole de toamnă, potrivit specialiștilor. Frigul din această perioadă întârzie, de asemenea, însămânțările programate în martie.
—
Valorile termice se vor situa sub normele perioadei în majoritatea regiunilor. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra în general între 2 și 10 grade. Pe parcursul zilei, cerul va avea înnorări temporare și vor fi precipitații, local în zona montană și pe arii mai restrânse în vest, sud și centru. Acestea vor fi sub formă de ninsoare la munte, mixte în zona deluroasă din sud și mai ales ploi în rest. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sud-est și pe crestele montane. Izolat, dimineața vor fi condiții de ceață.
La București, vremea va deveni deosebit de rece, cu o maximă termică în jurul valorii de 6 grade. Cerul va avea unele înnorări, iar vântul va sufla în general moderat.
La munte, cerul va avea înnorări și va ninge local în Carpații Occidentali și în Carpații Meridionali și cu totul izolat în restul zonei montane. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe creste. Valorile de temperatură vor fi în scădere față de intervalul anterior.
