Un cordon umanitar a permis, marți seară, evacuarea soldaților ucraineni grav răniţi din subsolurile oțelăriei Azovstal. Vehicule ale rușilor au fost mobilizate la combinatul din Mariupol, ultimul bastion al rezistenței, bombardat intens în ultimele săptămâni.
53 de militari răniţi au fost duși la un spital din NovoAzovsk, oraș aflat sub controlul separatiștilor din Doneţk. Alți 211 militari au fost preluați de ruși, urmând a fi recuperați cu toții, ulterior, printr-un schimb de prizonieri.
Earlier, Reuters reported that buses with the Defenders of #Mariupol, which were on #Azovstal, arrived in #Novoazovsk, which is under the control of pro-#Russian separatists. pic.twitter.com/RfaOrvoW7t
— NEXTA (@nexta_tv) May 16, 2022
Statul Major al Ucrainei a confirmat ordinul dat Garnizoanei Mariupol staționate la Azovstal de a “salva viețile soldaților”. “Garnizoana Mariupol și-a îndeplinit misiunea. Sunt eroi ai timpului nostru, vor rămâne pentru totdeauna în istorie”, se precizează într-un comunicat.
“Ucraina are nevoie de eroi în viață. Acesta este principiul nostru. Cred că fiecare persoană decentă va înțelege aceste cuvinte”, a spus președintele Volodimir Zelenski.
Tot luni seară, cel puţin 10 persoane au fost ucise, iar altele au fost rănite în bombardamente lansate asupra oraşului SeveroDoneţk, situat în estul Ucrainei.
Forțele invadatoare par a se limita, la acest moment, pe cucerirea completă a regiunii Lugansk.
Armata rusă a rămas fără rezerviști pregătiți să lupte, susține Institutul pentru Studiul Războiului, un centru american specializat în analiză militară. Cel mai recent eșec al armatei lui Vladimir Putin a fost în regiunea Donbas, unde un batalion întreg a fost pierdut pe când încerca să traverseze râul Siverskyi.
Kremlinul pretinde că, în Ucraina, ar fi fost găsite dovezi despre fabricarea unor arme biologice sub coordonarea Statelor Unite ale Americii, “cu scopul de a răspândi boli periculoase”. Analiștii militari opinează că Rusia caută doar pretexte pentru a justifica invazia.
Nu în ultimul rând, Vladimir Putin a avertizat că amplasarea de „infrastructuri militare” ale Alianței Nord-Altantice pe teritoriul Finlandei şi al Suediei va atrage un răspuns din partea Rusiei.
Cu o largă majoritate, Parlamentul Suediei s-a pronunțat în favoarea aderării acestei țări la NATO. Și legislativul finlandez a început dezbaterile în acest sens.
Prin vocea preşedintelui său, Turcia a avertizat, luni seară, că nu va accepta admiterea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.
Recep Tayyip Erdogan a reluat acuzaţia că cele două țări scandinave găzduiesc pe teritoriile lor militanţi ai grupurilor separatiste kurde, pe care le consideră teroriste.
Primirea de noi membri în NATO nu poate fi făcută decât cu unanimitatea celor 30 de state membre. Mai apoi, decizia trebuie ratificată de fiecare stat membru în parlamentele naționale.
Compania americană McDonald’s și-a anunțat retragerea definitivă de pe piața din Rusia, unde era prezentă din 1990, cand a fost deschis primul restaurant la Moscova. Gigantul fast-food a declarat că a luat decizia din cauza actualei „crize umanitare” din Ucraina și a „mediului de operare imprevizibil”.
În luna martie, McDonald’s își închidea temporar cele 850 de restaurante din Rusia, care ar urma să fie vândute către un cumpărător local, fără ca acesta să poată folosi brandul sau meniurile.
Compania franceză Renault și-a vândut, la rândul său, toate fabricile din Rusia. Acţiunile au fost vândute guvernului capitalei Moscova. Totodată, Institutul rus de Cercetare a Automobilelor a devenit proprietarul participaţiei Renault în producătorul rus de automobile Avtovaz.
—
Numărul refugiaților ucraineni scade constant în centrele de cazare din București. Spațiile primăriilor mai adăpostesc, la momentul actual, puțin peste 3.000 de persoane care au fugit din calea armelor. Gândit inițial ca spațiu de cazare, centrul Romexpo a devenit loc pentru oferirea de donații.
—
România dă asigurări că va sprijini exporturile de cereale din Ucraina pentru a evita o criză alimentară pe continent. 4 milioane de tone de porumb, grâu și floarea soarelui trebuie să ajungă, în perioada următoare, în diverse colțuri ale lumii. Marfa este adusă cu trenurile până în porturile Galați și Constanța, de unde își continuă drumul pe apă.
Cotaţia grâului a crescut pe piața europeană după ce India a restricţionat exporturile de cereale. Livrările pe plan mondial sunt limitate după invazia militară rusă în Ucraina. În acest context, analiștii se tem de o nouă scumpire a produselor alimentare.
—
Adoptată recent de Senat, legea care reglementează exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră intră, marți, în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor, care este for decizional. Actul prevede că autoritățile vor avea întâietate la achiziţia gazelor naturale extrase din larg, iar profitul va fi împărţit între statul român, 60%, şi investitori, 40%.
Majoritatea parlamentară susține că legea va încuraja investiţiile în exploatarea resurselor.
Din opoziție, Uniunea Salvați România insistă pe transferul fondurilor obținute spre pilonul II de pensii, după un model norvegian.
—
În contextul scumpirilor accelerate, coaliția de guvernământ pregătește noi măsuri. Modificarea Codului Fiscal este în discuție. Social-democrații insistă pe renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la una progresivă, în funcție de venituri.
Liderul PSD Marcel Ciolacu susține că impozitele și taxele nu vor crește, dar ca va exista “o reașezare” a acestora.
Majorarea taxelor în acest moment ar fi o greșeală imensă, însă guvernul cheltuie prea mult în această perioadă și trebuie să acopere ”gaura” din buget, a spus – la Europa FM – profesorul de economie Cristian Păun.
Indicele ROBOR la 3 luni a trecut, luni, de 5,5% și ar putea urca până la 7%, estimează economiști din mai multe bănci.
La începutul anului, indicele era de doar 3 procemte.
—
Potrivit unei analize, într-o lună de acum înainte, dolarul american va ajunge la aceeaşi valoare cu moneda unică europeană.
Date fiind creșterea inflației și consecințele războiului din Ucraina, Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea privind evoluția economiei României în acest an, de la 4,2% – cât prognoza în februarie – la doar 2,6%.
—
Ministerul Sănătăţii insistă că pastilele cu iodură de potasiu vor fi distribuite gratuit populației la sfârșitul campaniei de informare.
Secretar de stat în același Minister al Sănătăţii, Tiberius Marius Brădăţan spunea la Europa FM, săptămâna trecută, că tabletele vor fi împărţite doar în caz de incident nuclear.
Potrivit lui, cele 30 de milioane de pastile, produse în regim de urgență de Antibiotice Iaşi, ar fi urmat să rămână în depozitele direcţiilor de sănătate publică.
Ministerul a precizat, aseară, că oficialul a transmis doar un “punct de vedere personal” și că se “lucrează la organizarea unui sistem de distribuţie”.
Medicii de familie au refuzat implicarea, invocând că demersul ar bloca acordarea serviciilor curente în cabinete.
—
Angajații Ford Craiova au intrat în șomaj tehnic. Conducerea uzinei a luat decizia din cauza lipsei de semiconductori din piață. Timp de o săptămână, cei 6.000 angajații vor sta acasă, fiind plătiți cu 78% din salariul de bază.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, spunea recent că se caută soluții pentru sincopele din lanțul de aprovizionare a industriei auto.
Fabrica de mașini de la Craiova a fost vândută de compania americană Ford partenerului turc Otosan. Tranzacția se ridică la aproape 600 milioane de euro, iar noul proprietar a anunțat că va investi într-o nouă linie de mașini comerciale, între care un model electric.
—
Guvernul va garanta credite acordate tinerelor familii.
Prin program denumit „Family Start”, cuplurile vor putea solicita împrumuturi în valoarea de 15.000 de euro pentru nuntă sau botez, pentru a-și cumpăra o mașină sau pentru a plăti creșa sau grădinița copilului.
Spre deosebire de condițiile impuse de bănci în mod normal, pentru aceste credite “nu se cere dovada unor venituri și nu se pune gaj pe o anumită proprietate”, a explicat ministrul Familiei, Gabriela Firea.
—
În premieră pentru ultimul an, bilanțul epidemiologic de luni nu a inclus vreun deces asociat Covid. Ministerul Sănătății a raportat 300 de noi infecții. În câteva județe, nu au fost raportată vreo contaminare. În spitale, sunt internați 850 de pacienți Covid, dintre care 130 sunt la Terapie intensivă. De luni, în România a devenit posibilă administrarea celei de-a 4-a doze de vaccin anti-Covid.
În ciuda relaxării restricţiilor sanitare la nivelul Uniunii Europene, pasagerii care călătoresc cu avionul înspre şi dinspre Germania vor fi nevoiţi în continuare să poarte măşti în timpul zborului. De la regulă sunt exceptați doar copiii cu vârste sub şase ani.
Autorităţile metropolei americane New York încerca să țină în frâu un noul val al pandemiei. Populaţia a fost sfătuită să revină la purtarea măştii în toate spaţiile publice interioare și au fost distribuite milioane de teste rapide.
Coreea de Nord luptă împotriva pandemiei cu antibiotice şi remedii naturiste, precum gargara cu apă sărată sau ceaiuri. Statul asiatic a refuzat vaccinurile din China și Occident şi, până săptămâna trecută, a insistat că nu înregistrează cazuri de boală.
—
Preşedintele francez Emmanuel Macron a mandatat-o, luni, pe Elisabeth Borne să formeze guvernul. Anterior, Jean Castex a demisionat de la șefia executivului de la Paris, urmând să se retragă din politică.
În vârstă de 61 de ani, Elisabeth Borne are experienţă în administraţie, urmând să îl ajute pe preşedintele Emmanuel Macron să îşi promoveze reformele, între care şi cel mai contestat angajament electoral, anume majorarea vârstei de pensionare.
Edith Cresson a fost prima femeie care a deținut fotoliul de premier al Franței, la începutul anilor 1990, în epoca președintelui socialistul Francois Mitterrand.
—
În discursul de reînvestire ca premier al Ungariei, Viktor Orban a invocat teoria că popoarele europene vor fi înlocuite cu imigranţi din afara continentului. Liderul de la Budapesta consideră că Ungaria și Polonia sunt ”ultim bastion al creştinismului conservator”, în timp ce Occidentul “a renunţat” la valori.
Atât opoziția ungară, cât și organizaţiile internaţionale au condamnat ”deriva autoritară” a lui Viktor Orban, care a câștigat detașat recentele alegeri parlamentare.
—
Un nou episod controversat este legat de participarea României la Campionatul Mondial de hochei. Portarul Toke Zoltan a purtat în meciul contra sud-coreenilor o cască pe care erau imprimate steagurile Ungariei și al Ținutului Secuiesc.
Adversarii asiatici s-au impus cu 4-1. Portarul de la Corona Brașov a avut o evoluție slabă.
Secretar general al Federației Române de Hochei, Alexandru Nistor consideră că gestul tânărului reprezintă “o sfidare la adresa tuturor românilor”.
Săptămâna trecută, mai mulți hocheiști au cântat imnul secuiesc, alături de galerie, după un meci pierdut contra Ungariei, ceea ce a încins spiritele printre politicienii de la București.
—
Un tren de marfă a deraiat și a lovit un tren de pasageri, luni seară, în zona gării din Sant Boi de Llobregat, la aproximativ 14 kilometri de Barcelona, capitala regiunii spaniole Catalonia.
Unul dintre mecanicii de locomotivă a murit. 85 de persoane au fost rănite în urma impactului. Unele dintre victime sunt în stare gravă.
—
Reprezentantul Vaticanului la Ierusalim a acuzat Israelul că „a încălcat brutal” un acord vechi de zeci de ani de susținere a libertății religioase. Vineri, forțele statului evreu au intervenit brutal în timpul înmormântării jurnalistei palestiniene Shireen Abu Aqla, ucisă într-un schimb de focuri în Cisiordani.
Polițiștii israelieni au bătut persoane din mulțimea îndoliată.
Monseniorul Tomasz Grysa, care reprezintă Sfântul Scaun la Ierusalim, a transmis că acțiunea a fost nejustificată și neprovocată. Poliția israeliană s-a limitat să spună că investighează cele întâmplate.
—
Emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au revenit peste valorile de dinainte de pandemie. În ultima parte a anului trecut, activitățile economice ale statelor din blocul comunitar au trecut de o mie de miliarde de tone de dioxid de carbon.
Țări ca Cipru, Olanda, Slovenia, Luxemburg au înregistrat valori reduse, în timp ce Estonia, Suedia, Bulgaria și Malta au avut creșteri substanțiale.
—
Campioană a României pentru al 5-lea an consecutiv, CFR Cluj va intra în “focurile” preliminariilor Ligii Campionilor. În iulie, se va desfășura dubla manșă a primului tur. Campioană a Poloniei, Lech Poznan se anunță cel mai puternic adversar din această etapă.
În rest, toate formațiile sunt mai slabe decât CFR, care beneficiază de statutul de cap de serie și evită, astfel, formații precum Ludogorets sau Malmo.
În schimb, FCSB va juca în Conference League. Vicecampioana va intra în turul 2 al competiției, al cărei start este programat la 21 iulie.
—
Asociația de Tenis Feminin a publicat, luni, noul clasament mondial ca urmare a rezultatelor înregistrate la turneul de la Roma. Simona Halep a urcat două poziții și se află pe 19. Sorana Cîrstea a coborât un loc și este pe locul 27. Gabriela Ruse face un salt de 5 locuri și ajunge pe 52, iar Irina Begu urcă o poziție până pe 62. Tot un loc a urcat și Jaqueline Cristian, ajunsă pe 69.
Ierarhia WTA este condus de poloneza Iga Swiatek (7.061 puncte), urmată de cehoaica Barbora Krejcikova (4.911 p) și de iberica Paula Badosa (4.770 p)
—
Luptător al Serviciului pentru Acţiuni Speciale din Inspectoratul de Poliţie Mehedinţi, Albert Cristian Mufturel a câştigat medalia de argint la Campionatul European de Culturism şi Fitness. Competiția s-a desfășurat în Spania, reunind 1.200 de participanți.
—
Ani Sandu a câștigat locul I la categoria “Audio – podcast”, la premiile Superscrieri acordate, luni seară, de Fundația Friends For Friends.
Colega noastră a fost răsplătită pentru miniseria “Între linii pe drumul morții”, difuzată în emisiunea Lumea Europa FM.
—
A 75-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes ia startul marți.
Printre producţiile hollywoodiene de “categoria grea” din program se numără“Top Gun Maverick”, care îl va aduce pe actorul american Tom Cruise la Cannes pentru prima dată în ultimele trei decenii.
—
O reprezentare senzuală a Mariei-Thérèse Walter, muză şi iubită a pictorului spaniol Pablo Picass – o sub forma unei creaturi marine, este scoasă, marți, la licitație. Valoarea operei este estimată la peste 60 de milioane de dolari.
—
Vremea se va menține caldă în cea mai mare parte a țării, dar va deveni în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate și se vor semnala averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului, la început în regiunile vestice, apoi în a doua parte a zilei și în cele sud-vestice, centrale, nordice și nord-estice. În sudul și sud-estul țării cerul se va menține variabil pe parcursul zilei, iar fenomene asociate instabilității atmosferice vor fi pe arii restrânse spre seară. Ploile vor avea și caracter torențial, astfel că în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși local 25 l/mp, iar pe arii restrânse, cu o probabilitate mai mare în Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei vor fi vijelii și grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 de grade în Maramureș și 31 de grade în sudul Olteniei și al Munteniei.
La București, vremea va fi caldă, dar va deveni în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate spre seară când vor fi averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului ce pot lua și aspect de vijelie. Temperatura maximă va fi de 28…30 de grade.
La munte, vremea va deveni în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi vor fi averse şi descărcări electrice la început în Carpaţii Occidentali, apoi şi în restul masivelor. Ploile vor avea şi caracter torenţial, astfel că în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi local 25…30 l/mp, iar pe arii restrânse vor fi condiţii de grindină. Vântul va avea intensificări asociate averselor, dar şi susţinute pe parcursul nopţii cu viteze mai mari pe creste. Spre sfârşitul intervalului, în zona înaltă, trecător vor fi posibile precipitaţii mixte. Valorile de temperatură nu vor avea variaţii semnificative faţă de ziua precedentă.
Pe litoral, vremea va fi caldă, dar va deveni în general instabilă. Cerul va avea înnorări temporare şi, mai ales spre seară şi noaptea vor fi averse ce pot avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi condiţii de grindină. Vântul va sufla moderat, în intensificare noaptea, când vor fi rafale în general de 45 – 55 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 25 de grade, iar cele minime vor fi de 15…16 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 15 şi 18 grade.
—
Meteorologii avertizează că urmează o perioadă secetoasă. Fermierii resimt deja efectele lipsei de precipitații. Culturile de toamnă, în special cele de grâu și orz, sunt cele mai afectate.
—
O nouă furtună de nisip a lovit Irakul. Numeroase şcoli şi birouri ale instituţiilor de stat au fost închise. Norul de nisip a oprit zborurile pe aeroportul internaţional din capitala Bagdad.
