Două persoane au fost ucise, marți, în urma unei explozii care au zguduit satul polonez Przewodow, în apropierea frontierei cu Ucraina. Pompierii ajunși la fața locului nu au putut oferi detalii despre cauza deflagrației.
Citând martori oculari, Radio ZET a susținut că rachete rusești “rătăcite” au căzut la Przewodow.
⚡️ Presumably – a video of the consequences of a landed missile in Poland.
pic.twitter.com/Jpy1a3t1wq
— NEXTA (@nexta_tv) November 15, 2022
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a convocat, marți seară, o ședință de urgenţă a Comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională.
La finalul acesteia, purtătorul de cuvânt al executivului de la Varșovia a anunțat ridicarea nivelui de alertă în rândul armatei. Polonia analizează, de asemenea, posibilitatea activării Articolului 4 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit textului, membrii NATO se reunesc de urgență după ce „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” unui stat este amenințată.
Surse diplomatice susțin că ambasadorii NATO se vor întâlni miercuri, la cererea Poloniei. Alianţa va acţiona “cu prudenţă” şi că are nevoie de timp pentru a verifica modul exact în care s-a produs incidentul, au adăugat sursele.
Secretarul general al NATO a anunțat că a discutat cu președintele polonez Andrzej Duda și că monitorizează atent situația. „Este important ca toate datele să fie clare”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Sub protecția anonimatului, un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a susținut pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti.
“Adunăm informaţii”, a declarat ulterior generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării.
Preşedintele SUA a opinat că este “puțin probabil” ca racheta care a ucis doi polonezi să fi fost trasă de ruși.
“Există informaţii preliminare care contestă acest lucru”, le-a declarat Joe Biden reporterilor când a fost întrebat dacă racheta a fost lansată din Rusia.
“Este puţin probabil, luând în considerare liniile traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea… “, a adăugat liderul american.
Ministrul leton al Apărării a acuzat direct Rusia pentru moartea celor doi polonezi. “Letonia este alături de prietenii polonezi și condamnă această crimă”, a notat Artis Pabriks pe Twitter.
Moscova a catalogat drept “provocăre deliberată” scenariul despre un atac cu rachete rusești asupra teritoriului polonez.
Armata rusă a bombardat masiv Ucraina, inclusiv zona capitalei. Lovite au fost două blocuri de locuințe din Kiev.
Ucrainenii susțin că invadatorii au lansat peste 100 de rachete în decurs de câteva ore. Unele dintre ele au fost doborâte de apărarea antiaeriană.
Vaste regiuni din Ucraina și Republica Moldova au rămas temporar fără electricitate. Rețelele celor două țări sunt interconectate.
Președinta Maia Sandu a denunțat noile bombardamente ale rușilor, care au pus în pericol securitatea populației civile.
Războiul din Ucraina a dominat prima zi a summitului G20, găzduit de insula indoneziană Bali. Participanții nu au reuşit să cadă de acord asupra unui proiect de rezoluţie care să condamne invazia rusă, poziție care este susținută, totuși, în majoritate.
Anterior, într-un mesaj prin videoconferință, preşedintele ucrainean le-a cerut liderilor G19 (excluzând intenționat Rusia din grup) să îşi depăşească diviziunile pentru a pune capăt războiului ”distructiv” dus de aceasta.
Volodimir Zelenski a transmis că țării sale nu ar trebui să i se impună compromisuri în ceea ce privește suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa.
Liderul de la Kiev a prezentat un plan pentru a reveni la masa negocierilor.
Potrivit documentului, Rusia trebuie să îşi retragă trupele, inclusiv cele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub control internațional.
Volodimir Zelenski a mai cerut prelungirea acordului pentru exportul de cereale ucrainene, dar și accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru a putea respinge noile atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice
Ucraina mai vrea eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia.
Președintele Zelenski mai propune crearea unui tribunal special care să judece crimele comise de ruși, dar şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război.
În replică, șeful diplomaţiei ruse a apreciat drept “nerealiste” condiţiile avansate de Ucraina.
Serghei Lavrov a acuzat din nou Occidentul că Serghei Lavrov a acuzat din nou Occidentul că ar duce un “război hibrid” împotriva Rusiei, aprovizionând Kievul cu arme şi antrenând personalul militar ucrainean, iar că Moscova a fost obligată să lanseze ofensiva armată pentru a apăra şi proteja populaţiile rusofone.
Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut omologului chinez, Xi Jinping, să intervină pe lângă Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la “masa negocierilor”.
Presa occidentală consideră că acesta a refuzat să participe la summitul G20 pentru a evita o confruntare cu liderii altor ţări.
—
Reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor sunt așteptați la Guvern miercuri, la orele prânzului, pentru discuții despre majorarea salariului minim pe economie până la 3.000 de lei.
Premierul Nicolae Ciucă spune că executivul vrea să compenseze impactul inflației și analizează, totodată, o majorare graduală a pensiilor mici.
Creșterea economică, al cărei ritm a încetinit în trimestrul al treilea, nu se vede totuși în buzunarele românilor, a căror putere de cumpărare a scăzut semnificativ anul acesta.
Premierul dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune. Potrivit lui Nicolae Ciucă, datele de până acum arată “foarte clar” că există premisa ca la sfârşitul anului ţara noastră să aibă un avans economic de 5%.
Șeful de la Palatul Victoria a reamintit nevoia de a proteja populaţia vulnerabilă și de a asigura competitivitatea produselor româneşti prin compensarea tarifelor la electricitate.
Guvernul a anunțat că apropiata rectificare bugetară – ultima din an – va fi una pozitivă, iar plata salariilor și a ajutoarelor sociale nu va fi amenințată.
Ministerul Finanţelor, cel al Muncii şi Solidarităţii Sociale și cel al Agriculturii vor fi principalele beneficiare ale rectificării. Deficitul bugetar scade de la 5,8% la 5,7%.
—
Revoluționari și urmași ai acestora vor protesta miercuri, pentru a doua zi la rând, în fața Guvernului, nemulțumiți că indemnizațiile sunt plafonate de la an, la an.
Organizatorii au autorizație pentru a manifesta la Piața Victoriei între orele 10:00 și 20:00.
—
După câteva zile de contre, primarul Capitalei și guvernanții par să cadă la pace.
Premierul propune creșterea gradului de îndatorare a municipalității ca soluție pentru plata datoriilor către Termoenergetica, furnizorul de agent termic.
Nicuşor Dan spune că a propus soluția de peste una an, dar ar fi fost ignorată cu ‘bună ştiinţă’ de Ministerul Finanțelor.
Premierul a atras atenția că nu poate acorda bani Primăriei Capitalei pentru încălzirea centralizată.
Nicolae Ciucă i-a transmis edilului general Nicușor Dan să își “rezolve problema”, întrucât nu pot fi alocate din buget sume pentru plata datoriilor Termoenergetica față de Elecen, pentru că ar discrimina alte municipalități.
La începutul săptămânii, primarul se plângea că bucureștenii au primit cei mai puțini bani de la Guvern prin schemele de compensare pentru consumul de gaze de iarna trecută.
Creanțele se ridică la 600 de milioane de lei. Neplata acestora amenință furnizarea căldurii în oraș.
—
Majorarea impozitelor pe clădiri se amână. Anunțată pentru 2023 și apoi abandonată, creșterea s-ar putea face la 1 ianuarie 2025, potrivit unui amendament adoptat de Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților.
—
Șeful statului a promulgat noile legi ale Justiţiei.
Coaliţia guvernamentală susţine că odată cu intrarea în vigoare a acestora, România își va spori șansele de a scăpa de monitorizarea europeană (MCV) şi, totodată, de a intra în spaţiul de liberă circulație Schengen.
În schimb, din opoziție, Uniunea Salvați România acuză că “sub ambalajul unei aşa-zise reforme”, puterea “a forţat la maximum adoptarea acestor legi și nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia”, for alcătuit din experți în drept constituțional.
“Cei din PSD şi PNL vor să toace miliardele din PNRR şi banii din bugetul ţării în mod discreţionar, fără să fie deranjaţi în niciun fel de justiţia din România”, a declarat recent deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.
La Bruxelles, în Colegiul Comisarilor se va discuta, miercuri, despre extinderea spațiului de liberă circulație Schengen. Va fi analizat stadiul pregătirii României, Bulgariei şi Croaţiei pentru aderare, pe baza raportului recentelor misiuni de evaluare.
Croații sunt aproape siguri de aderare la 1 ianuarie. Pe draftul pentru România și Bulgaria, nu este menționată vreo dată certă, susțin surse politice. Potrivit acestora, unele voci solicită controale suplimentare în cele două țări.
Acceptarea de noi state în spațiul Schengen necesită o decizie unanimă.
—
Mașinile staționate neregulamentar pot fi ridicate, de acum înainte, și de Poliția Rutieră. Legea care permite acest lucru a intrat în vigoare.
Poliţia Rutieră poate interveni mai ales în cazul vehiculelor care stânjenesc grav sau creează situaţii de pericol pentru participanţii la trafic.
Până acum, ridicarea putea fi dispusă doar dacă maşinile erau staţionate ilegal pe partea carosabilă. Dacă mașina este staţionată neregulamentar în întregime pe trotuar, Poliţia nu poate cere ridicarea acesteia.
“Depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se va face de administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz”, prevede legea.
—
Liderul de clan interlop ieșean Adrian Corduneanu a fost arestat preventiv sub acuzația de cămătărie. Soția acestuia este cercetată în libertate condiționată.
—
Un poliţist din Cluj a fost arestat preventiv, reclamat fiind că că a violat o tânără la o petrecere organizată la o cabană, weekend-ul trecut. Agentul de la Brigada Rutieră ar fi profitat de o tânără, retrasă într-o cameră să se odihnească.
De-a lungul timpului, polițistul a fost lăudat de șefii săi pentru diverse acte civice.
—
Comisarii de la Protecţia Consumatorilor Arad au descoperit, la un depozit de îmbrăcăminte second-hand din judeţ, mai multe tone de deşeuri textile.
Certificatele de dezinfecţie nu erau complete. Deși nesigure și periculoase, cu un grad de uzură foarte ridicat, hainele urmau să fie vândute în magazine second-hand.
—
Un automarfar în care se aflau 10 tone de deşeuri din mobilier şi aparatură electronică a fost oprit la intrarea în ţară în punctul de graniță Petea.
Vameșii sătmăreni au cerut sprijinul Gărzii de Mediu, ai cărei inspectori au stabilit că marfa nu poate intra în țară.
—
Procuratura bulgară susține că poliţistul de frontieră împuşcat mortal săptămâna trecută, la graniţa cu Turcia, a fost ținta unui atac.
Potrivit investigatorilor, s-a tras direct asupra agentului. Autoritățile din ambele țări colaborează în anchetă.
—
În timp ce în restul lumii restricțiile anti-Covid au fost eliminate aproape complet, autoritățile chineze continuă să impună carantina.
La Guangzhou, oraș cu peste 18 milioane de locuitori, au izbucnit proteste pe stradă în ciuda interdicțiilor de deplasare.
—
La Campionatul European de handbal feminin, România a fost învinsă de Muntenegru. Adversarele s-au impus cu 35-34, cu un gol marcat în ultimele secunde ale întâlnirii.
Muntenegrencele s-au calificat în semifinalele competiției.
Fetele antrenate de Florentin Pera mai pot spera doar la locurile 5-6. Miercuri, de la 16 și 30 de minute, la Skopje se joacă meciul România – Germania.
—
Valorile termice vor fi, în marea lor majoritate, mai ridicate față de normele specifice perioadei, îndeosebi în regiunile sudice. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi în vest, nord și centru, iar spre seară, pe arii restrânse și în restul țării. Pe crestele montane se vor semnala precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare. Izolat se vor acumula cantități de apă mai însemnate. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 7 și 16 grade. La începutul intervalului, în zonele joase de relief, pe arii restrânse va fi ceață.
În zonele de munte, cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi îndeosebi în zona Carpaților Occidentali și Meridionali. Pe creste se vor semnala precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare. Izolat se vor acumula cantități de apă mai însemnate. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona înaltă. Valorile termice nu vor avea variații semnificative și se vor menține apropiate de normele perioadei.
La București, valorile termice, mai ridicate decât în intervalul precedent, se vor situa peste normele perioadei. Cerul va avea înnorări mai ales spre seară când va crește probabilitatea de ploaie. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 15 grade.
—
În zonele cu cer senin, în aceste nopți puteți observa Leonidele, cea mai intensă ploaie de meteoriți din acest an. Fenomenul este vizibil, în emisfera nordică, accentuat fiind de faptul că strălucirea Lunii este de doar 5% din capacitatea maximă.
„Debitul” este de circa 10-15 stele căzătoare pe oră.
Leonidele (botezate după Constelația „Leului”) sunt meteoriți formați din resturile lăsate în urmă de cometa Tempel-Tuttle, în cadrul mișcării sale orbitale în jurul Soarelui, pe care o face în decursul a 33 de ani.
Acestea intersectează orbita Pământului în fiecare an, în luna noiembrie, și se pot suprapune cu „Tauridele”, altă ploaie de meteoriți.
